Cum ne afectează microbii intestinali sănătatea pe tot parcursul vieții

E posibil ca sănătatea ta pe tot parcursul vieții să fi fost decisă în ziua în care te-ai născut, spune cercetătoarea microbiomului Henna-Maria Uusitupa. În acest discurs fascinant, ea ne spune cum microbii intestinali pe care îi dobândești în timpul nașterii și ca nou-născut îți afectează sănătatea la maturitate - și discută despre noile cercetări ale microbiomului care ar putea ajuta la reducerea problemelor de obezitate și diabet.

Știu că pare ușor de crezut

că microbii sunt răi,

mai ales pentru nou-născuți,

dar cercetările au demonstrat contrarul.

Adevărul ar putea fi puțin mai complex,

dar e mult mai interesant.

Se pare că avem nevoie de microbi

pentru a fi sănătoși pe termen lung,

dar nu orice fel de microbi,

avem nevoie de combinația potrivită.

Am reușit cel mai bine
cu micile organisme microbiene

cu care ne-au adaptat să coexistăm
în timpul evoluției.

Și bănuiesc că nu veți fi surprinși

să aflați că începem să obținem
acea combinație corectă chiar la naștere.

Ei bine, cel puțin o parte din noi.

Bebelușii născuți prin cezariană
și cei născuți vaginal

nu sunt la fel,

când vine vorba de începerea
vieții microbiene,

și după naștere există numeroase
evenimente diferite

și circumstanțe

care transformă modul în care
microbiomul intestinal se dezvoltă,

precum medicamentele care ar putea fi
prescrise pentru nou-născut sau mamă,

numărul de animale de companie
și de rude în familie,

la fel și nivelul de igienă din casă,

iar, în acest caz, e de fapt mai bine

dacă nu e totul perfect curat tot timpul.

Totodată și nutriția,
atât a mamelor cât și a nou-născuților.

Toate aceste evenimente
și circumstanțe joacă un rol important

în dezvoltarea microbiomului intestinal

și are un impact uriaș asupra sănătății
de-a lungul vieții acelui bebeluș.

Și nu vorbesc
despre mici afectări ale sănătății.

Vorbesc despre lucruri mari.

Microbii pe care îi dobândim sau nu,

ne influențează riscul de a dezvolta boli
precum obezitatea, diabetul

și chiar unele tipuri de cancer.

Cum multe din aceste evenimente
din viața timpurie menționate mai devreme

sunt de așa natură
încât nu pot fi influențate,

acestea sunt inevitabile,

de exemplu, cezariana a fost inventată
pentru a salva vieți,

și face asta zilnic,

iar majoritatea medicamentelor
sunt prescrise pentru un motiv valid,

mai ales pentru nou-născuți,
și așa mai departe.

De asta trebuie să învățăm

cum să protejăm sănătatea acestor bebeluși

după apariția unui asemenea
eveniment la începutul vieții

care ar putea deteriora dezvoltarea
microbiomului intestinal.

Sunt cercetător de profesie

și lider tehnician al platformei
de sănătate infantilă,

iar întrebarea la care încerc să găsesc
o soluție în fiecare zi,

e aceeași întrebare la care
doresc să răspund în acest discurs,

cum putem noi să ne asigurăm

că toți bebelușii primesc aceeași
șansă la o sănătate pe termen lung,

indiferent de cum au fost născuți,
sau prin ce evenimente timpurii au trecut.

Pare a fi o cauză nobilă, nu-i așa?

Minunat.

Haideți să înțelegem asta.

Vă amintiți când am spus că avem nevoie
de combinația potrivită de microbi?

Ei bine, pentru a avea acea combinație,

trebuie să primim acei microbi
care vor trăi în corpurile noastre

într-o anumită ordine.

Vă puteți gândi la asta
ca la un marș de colonizare.

Primii microbi
care colonizează corpul nostru

modifică mediul
din intestinul nou-născutului

astfel încât următorii microbi
pot să pătrundă,

asemeni primilor invadatori,

care vin primii și formează infrastructura

pe care ceilalți coloniști vor construi.

Dacă bebelușii
sunt născuți prin cezariană,

acea fază timpurie de colonizare
este foarte alterată,

pentru că în loc de bacteriile vaginale,
fecale și din pielea mamei,

în principiu doar bacteriile tegumentare
pătrund în intestinul nou-născutului.

Și asta duce acel marș de colonizare
către o destinație total diferită,

pur și simplu pentru că e diferit
de adaptarea din timpul evoluției,

și asta ar putea dăuna mai târziu
sănătății copiilor născuți prin cezariană.

Putem lua evoluția greutății
ca un exemplu aici.

S-a demonstrat deja în câteva studii

că structura microbiomului intestinal

este asociată cu greutatea,

precum și cu probabilitatea
de a dezvolta boli

ca diabetul sau bolile cardiovasculare.

Dar acum există câțiva indicatori

pe care îi putem observa timpuriu

din materiile fecale ale unui bebeluș,

unii microbi care lipsesc
de la acei indivizi

care mai târziu vor ajunge obezi
sau supraponderali.

Totodată s-a demonstrat
că exact acei microbi

s-ar putea să lipsească
de la bebelușii născuți prin cezariană

sau care sunt expuși la multe antibiotice
la o vârstă fragedă.

Și pentru a încheia această buclă,

s-a demonstrat de asemenea într-un studiu

că bebelușilor născuți prin cezariană

sau celor care le sunt prescrise
multe, multe antibiotice devreme în viață

sunt mai ușor predispuși la obezitate
sau supraponderalitate, chiar și cu 50%,

ceea ce este mult.

Știu că probabil vă gândiți
în acest moment

că, oh nu, tocmai ce am făcut o cezariană
sau am fost născută prin cezariană

sau copilul meu a luat antibiotice.

Vreau să nu vă îngrijorați.

Dacă acești microbi nu sunt prezenți

sau sunt pierduți dintr-un oarecare motiv,

pot fi dobândiți mai târziu, în timp,

doar că bebelușul
are nevoie de puțin ajutor cu asta.

Un lucru despre care știm
că ajută e alăptarea.

Laptele matern e miraculos:

acesta nu conține doar nutrienți
pentru bebeluș,

ci pare să conțină și hrană
pentru microbii cei buni.

Acest lucru este minunat
pentru un bebeluș alăptat,

dar cu toții știm
că nu toți bebelușii sunt alăptați.

Așa că ce am putea face ca să ne asigurăm
că acei bebeluși care nu sunt alăptați

își pot reface microbiomul

după confruntarea cu acele evenimente
perturbatoare de la începutul vieții

care ar putea modifica
dezvoltarea microbiomului intestinal?

Acum ajungem la partea
cu soluții concrete a acestui discurs.

Cercetarea în acest domeniu
a avansat cu pași uriași în ultimul timp.

La început, s-a înțeles
că dacă lipsesc unii microbi,

aceștia pot fi ingerați.

Numim microbii buni,
când sunt ingerați, probiotice,

iar probioticele au fost testate

în câteva studii clinice
de-a lungul anilor

și pe nou-născuți, cu efecte minunate,

precum reducere riscului eczemelor
mai târziu în viață.

O a doua revoluție a fost

când atenția cercetătorilor
s-a concentrat pe laptele matern.

Era logic, după cum am menționat,

se știa deja că alăptarea poate ajuta
la susținerea dezvoltării sănătoase

a microbiomului intestinal.

Existau niște particule în laptele matern

care fuseseră descoperite în anii 1930

numite oligozaharide din laptele matern,

dar funcția lor a rămas un mister

pentru zeci de ani
după descoperirea lor inițială.

Au fost o enigmă pentru cercetători,

deși sunt foarte numeroase
în laptele matern.

Ele sunt al treilea
cel mai mare grup de substanțe,

dar nu sunt digerabile de oameni,
nici chiar de nou-născuți.

Așa că de ce ar sintetiza mamele
ceva în laptele matern,

folosindu-se de resursele
pentru a pune în compoziție

ceva ce nu poate fi folosit de nou-născut?

De obicei natura nu face asta.

Nu-i așa?

A fost o revelație când în sfârșit

a fost înțeles
care este rolul acestor particule,

aceea de a hrăni selectiv microbii
care sunt cei mai buni pentru sugari,

și astfel influențează
sănătatea sugarului.

Există peste o sută de oligozaharide
diferite în laptele matern

și astăzi suntem capabili să sintetizăm
unele dintre ele în laborator,

fapt ce ne permite să le asociem

cu probioticele pentru copiii
și nou-născuții

care nu sunt capabili să le primească
din laptele matern

pentru a le reface flora microbiană

după ce au avut loc evenimente
perturbatoare devreme în viață.

Asta este soluția.

În calitate de cercetător
trebuie să spun în acest moment

că cercetarea în acest domeniu
e încă în curs

și că rămâne încă multă muncă de făcut.

Asta e propoziția preferată
a oamenilor de știință.

Dar facem pași
către o înțelegere tot mai bună

a microbilor cheie dispăruți
în diferite situații

și cu ce oligozaharide din laptele matern
ar trebui să asociem anumite probiotice

pentru a ajuta la refacerea microbiomului
unui anumit copil, într-un caz particular.

Ce îmi doresc ca voi
să rețineți din acest discurs

e că da, bebelușul alăptat
și născut vaginal

are microbiomul
care a evoluat împreună cu noi,

dar în cazul în care acest lucru
nu este posibil,

există mijloace pentru a reduce
consecințele negative pentru sănătate.

În final, vă rog să vă imaginați o lume,

o lume în care va exista
un asemenea sistem de sănătate

care atunci când vă duceți copilul
la un control medical,

ar monitoriza periodic evoluția
microbiomului intestinal al bebelușului,

și dacă orice perturbare e prezentă,

va fi prescris un produs personalizat
care reface microbiomul.

Cât de minunat ar fi,

dacă apariția unei boli cronice
ar fi extrem de rară

datorită acestui sistem
de sănătate preventiv?

Vă puteți imagina o asemenea lume?

Credeți că acest tip de viitor
ar fi posibil?

Eu cred că da.

Eu cred în acest viitor
și vreau să contribui

la crearea acestuia,

un viitor în care fiecare copil
are aceleași șanse în viață

la o sănătate pe termen lung.

Vă mulțumesc!

(Aplauze)