Cum îți afectează țigările sănătatea? - Krishna Sudhir

Vezi lecția completă: https://ed.ted.com/lessons/how-do-cigarettes-affect-the-body-krishna-sudhir

Țigările nu sunt bune pentru noi. Nu e nimic nou, știm despre pericolele fumatului de decenii. Dar cum ne afectează mai exact țigările? Își poate reveni corpul dacă ne oprim? Krishna Sudhir ne spune ce se întâmplă când fumăm și când renunțăm la fumat.

Lecție de Krishna Sudhir, regia de TED-Ed.

Țigările nu sunt bune pentru noi.

Nu e nimic nou, știm despre pericolele
fumatului de decenii.

Dar cum anume ne afectează țigările?

Să vedem ce se întâmplă
în timp ce ingredientele lor

își fac drum prin corpul nostru,

și ce beneficii aveam
atunci când ne lăsăm de fumat.

Cu fiecare inhalare,

fumul aduce mai mult de 5.000
de substanțe chimice

în contact cu țesuturile corpului.

Încă de la început, gudronul,
o substanță neagră, bogată în rășini,

începe să acopere dinții și gingiile,

distrugând smalțul dinților,
producând chiar distrugerea lor.

În timp, fumul afectează
și terminațiile nervoase din nas,

cauzând pierderea simțului olfactiv.

În interiorul căilor aeriene
și al plămânilor,

fumul crește riscul de infecții,

precum și al bolilor cronice
precum bronșita și emfizemul.

Face asta prin afectarea cililor,

structurile păroase ale căror rol
e să mențină căile aeriene curate.

Apoi umplu alveolele,

micii saci cu aer ce permit schimbul
între oxigen și dioxid de carbon

dintre plămâni și sânge.

Un gaz toxic denumit monoxid de carbon
traversează membrana în sânge,

legându-se de hemoglobină

și înlăturând oxigenul

ce e de obicei transportat în corp.

Acesta e unul dintre motivele
pentru care fumatul poate conduce

la lipsă de oxigen

și respirație îngreunată.

În 10 secunde,

sângele transportă un stimulent
denumit nicotină la creier,

declanșând eliberarea dopaminei
și a altor neurotransmițători

inclusiv a endorfinelor

ce creează senzația plăcută
ce face din fumat o dependență puternică.

Nicotina și alte chimicale din țigări

cauzează simultan constricția
vaselor de sânge

și le distruge stratul delicat endotelial,

împiedicând curgerea sângelui.

Aceste efecte vasculare conduc
la îngroșarea pereților vaselor de sânge

și accentuează aderarea
plachetelor sanguine,

crescând riscul formării cheagurilor

și apariției infarctelor miocardice
și accidentelor vasculare cerebrale.

Multe dintre chimicalele din țigări
pot determina mutații periculoase

în ADN-ul uman ce ajută
la apariția cancerelor.

În plus, ingredientele
precum arsenicul și nichelul

pot împiedica procesul
de reparare a ADN-ului,

odată cu abilitatea corpului
de a lupta împotriva cancerului.

De fapt, unul din trei decese
cauzate de cancer din S.U.A

sunt datorate fumatului.

Și nu doar cancerul pulmonar.

Fumatul poate determina cancer
în multe țesuturi și organe,

poate afecta și vederea

și slăbi rezistența oaselor.

Scade șansa de a rămâne însărcinată,

iar la bărbați poate cauza
disfuncție erectilă.

Dar pentru cei care renunță la fumat,

există o perspectivă pozitivă enormă

aproape imediată
și cu beneficii fizice de lungă durată.

La doar 20 de minute de la ultima țigară,

ritmul cardiac și tensiunea arterială
revin la normal.

După 12 ore nivelul de dioxid
de carbon scade,

crescând capacitatea de transport
a sângelui.

La o zi după renunțarea la fumat,

riscul de infarct scade

odată cu reglarea presiunii arteriale
și a frecvenței cardiace.

După două zile,

terminațiile nervoase responsabile
cu olfacția și gustul încep să își revină.

Plămânii devin mai sănătoși
după aproximativ o lună,

cu mai puțină tuse și respirație greoaie.

Cilii delicați ca firul de păr
din căile aeriene și plămâni

încep să se repare în câteva săptămâni,

și revin la normal după 9 luni,
îmbunătățind rezistența la infecții.

La un an de la ultima țigară,

riscul cardiovascular scade la jumătate

odată cu îmbunătățirea
funcției vaselor de sânge.

La cinci ani,

riscul formării unui cheag
de sânge scade drastic

și riscul unui atac vascular cerebral
continuă să scadă.

După 10 ani riscul de apariție
al unui cancer pulmonar fatal

scade cu 50%,

probabil pentru că abilitatea de reparare
a ADN-ului este recuperată.

După 15 ani probabilitatea
de a dezvolta o boală coronariană

e la fel ca la un nefumător.

Nu vrem să ne prefacem
că asta e ușor de realizat.

Renunțarea poate conduce
la anxietate și depresie,

cauzată de sevrajul nicotinei.

Dar din fericire, acest efect e temporar.

Iar renunțarea devine mai ușoară,

mulțumită unui arsenal
în creștere de instrumente.

Terapiile de înlocuire a nicotinei
cu gumă de mestecat,

plasturi de piele,

tablete

și spray-uri

ar putea ajuta la dezvățarea
fumătorilor de țigări.

Funcționează prin stimularea
receptorilor nicotinici din creier

și previne simptomele sevrajului,

fără adăugarea celorlalte
chimicale periculoase.

Consilierea și grupurile de suport,

terapia cognitivă comportamentală

și exercițiile de intensitate moderată

ajută de asemenea fumătorii
să renunțe la fumat.

Asta e vestea cea bună,

de vreme ce renunțarea la fumat
te pune pe drumul spre însănătoșire.