Țigările nu sunt bune pentru noi. Nu e nimic nou, știm despre pericolele fumatului de decenii. Dar cum anume ne afectează țigările? Să vedem ce se întâmplă în timp ce ingredientele lor își fac drum prin corpul nostru, și ce beneficii aveam atunci când ne lăsăm de fumat. Cu fiecare inhalare, fumul aduce mai mult de 5.000 de substanțe chimice în contact cu țesuturile corpului. Încă de la început, gudronul, o substanță neagră, bogată în rășini, începe să acopere dinții și gingiile, distrugând smalțul dinților, producând chiar distrugerea lor. În timp, fumul afectează și terminațiile nervoase din nas, cauzând pierderea simțului olfactiv. În interiorul căilor aeriene și al plămânilor, fumul crește riscul de infecții, precum și al bolilor cronice precum bronșita și emfizemul. Face asta prin afectarea cililor, structurile păroase ale căror rol e să mențină căile aeriene curate. Apoi umplu alveolele, micii saci cu aer ce permit schimbul între oxigen și dioxid de carbon dintre plămâni și sânge. Un gaz toxic denumit monoxid de carbon traversează membrana în sânge, legându-se de hemoglobină și înlăturând oxigenul ce e de obicei transportat în corp. Acesta e unul dintre motivele pentru care fumatul poate conduce la lipsă de oxigen și respirație îngreunată. În 10 secunde, sângele transportă un stimulent denumit nicotină la creier, declanșând eliberarea dopaminei și a altor neurotransmițători inclusiv a endorfinelor ce creează senzația plăcută ce face din fumat o dependență puternică. Nicotina și alte chimicale din țigări cauzează simultan constricția vaselor de sânge și le distruge stratul delicat endotelial, împiedicând curgerea sângelui. Aceste efecte vasculare conduc la îngroșarea pereților vaselor de sânge și accentuează aderarea plachetelor sanguine, crescând riscul formării cheagurilor și apariției infarctelor miocardice și accidentelor vasculare cerebrale. Multe dintre chimicalele din țigări pot determina mutații periculoase în ADN-ul uman ce ajută la apariția cancerelor. În plus, ingredientele precum arsenicul și nichelul pot împiedica procesul de reparare a ADN-ului, odată cu abilitatea corpului de a lupta împotriva cancerului. De fapt, unul din trei decese cauzate de cancer din S.U.A sunt datorate fumatului. Și nu doar cancerul pulmonar. Fumatul poate determina cancer în multe țesuturi și organe, poate afecta și vederea și slăbi rezistența oaselor. Scade șansa de a rămâne însărcinată, iar la bărbați poate cauza disfuncție erectilă. Dar pentru cei care renunță la fumat, există o perspectivă pozitivă enormă aproape imediată și cu beneficii fizice de lungă durată. La doar 20 de minute de la ultima țigară, ritmul cardiac și tensiunea arterială revin la normal. După 12 ore nivelul de dioxid de carbon scade, crescând capacitatea de transport a sângelui. La o zi după renunțarea la fumat, riscul de infarct scade odată cu reglarea presiunii arteriale și a frecvenței cardiace. După două zile, terminațiile nervoase responsabile cu olfacția și gustul încep să își revină. Plămânii devin mai sănătoși după aproximativ o lună, cu mai puțină tuse și respirație greoaie. Cilii delicați ca firul de păr din căile aeriene și plămâni încep să se repare în câteva săptămâni, și revin la normal după 9 luni, îmbunătățind rezistența la infecții. La un an de la ultima țigară, riscul cardiovascular scade la jumătate odată cu îmbunătățirea funcției vaselor de sânge. La cinci ani, riscul formării unui cheag de sânge scade drastic și riscul unui atac vascular cerebral continuă să scadă. După 10 ani riscul de apariție al unui cancer pulmonar fatal scade cu 50%, probabil pentru că abilitatea de reparare a ADN-ului este recuperată. După 15 ani probabilitatea de a dezvolta o boală coronariană e la fel ca la un nefumător. Nu vrem să ne prefacem că asta e ușor de realizat. Renunțarea poate conduce la anxietate și depresie, cauzată de sevrajul nicotinei. Dar din fericire, acest efect e temporar. Iar renunțarea devine mai ușoară, mulțumită unui arsenal în creștere de instrumente. Terapiile de înlocuire a nicotinei cu gumă de mestecat, plasturi de piele, tablete și spray-uri ar putea ajuta la dezvățarea fumătorilor de țigări. Funcționează prin stimularea receptorilor nicotinici din creier și previne simptomele sevrajului, fără adăugarea celorlalte chimicale periculoase. Consilierea și grupurile de suport, terapia cognitivă comportamentală și exercițiile de intensitate moderată ajută de asemenea fumătorii să renunțe la fumat. Asta e vestea cea bună, de vreme ce renunțarea la fumat te pune pe drumul spre însănătoșire.