Biblioteca din Alexandria - Elizabeth Cox

Vezi lecția completă: https://ed.ted.com/lessons/what-really-happened-to-the-library-of-alexandria-elizabeth-cox

Acum 2.300 de ani, conducătorii Alexandriei și-au propus să realizeze un scop îndrăzneț: să colecteze toate cunoștințele din lume sub același acoperiș. În timpurile sale înfloritoare, biblioteca din Alexandria a găzduit un număr nemaipomenit de pergamente și a atras unele din cele mai strălucite minți grecești din lume. Dar până la sfârșitul secolului V e.n. aceasta dispăruse. Elizabeth Cox ne prezintă detaliile ascensiunii și căderii acestei clădiri mărețe.

Lecție de Elizabeth Cox, regie de Inna Phillimore.

Acum 2.300 de ani

conducătorii Alexandriei
și-au propus să îndeplinească

unul din cele mai îndrăznețe scopuri:

să adune toate cunoștințele
din lume sub același acoperiș.

În timpurile sale înfloritoare,

biblioteca din Alexandria a găzduit
un număr nemaivăzut de pergamente

și a atras cele mai strălucite minți
grecești din lume.

Însă la sfârșitul secolului V e.n.,
marea bibliotecă dispăruse.

Mulți credeau că a fost distrusă
într-un incendiu dezastruos.

Adevărul despre ascensiunea și căderea
bibliotecii e mult mai complex.

Ideea de a crea biblioteca
i-a aparținut lui Alexandru cel Mare.

După ce s-a impus ca un cuceritor,

fostul discipol al lui Aristotel
și-a îndreptat atenția

spre crearea unui imperiu al cunoașterii
cu sediul în orașul său omonim.

El a murit înainte
de începerea construcției,

însă succesorul său, Ptolomeu I,

a pus în practică planul lui Alexandru
de a crea un muzeu și o bibliotecă.

Situată în sectorul regal al orașului,

biblioteca din Alexandria

a fost probabil construită
cu coloane mari elenistice,

cu influențe egiptene

sau cu o îmbinare unică a celor două:
nu există descrieri ale arhitecturii sale.

Știm că avea săli de lectură,
clase şi desigur, rafturi.

Îndată ce edificiul a fost finalizat,

Ptolomeu I a început să-l umple

în principal cu pergamente
grecești și egiptene.

El a invitat savanți să trăiască
și să studieze în oraș pe banii săi.

Biblioteca creștea întrucât ei contribuiau
cu propriile lor manuscrise,

însă conducătorii Alexandriei îşi doreau
un exemplar din fiecare carte din lume.

Din fericire, Alexandria era un centru

pentru corăbiile ce călătoreau
pe Marea Mediteraneană.

Ptolomeu III a adoptat o politică

cerând ca fiecare vas
ce a ancorat în Alexandria

să predea cărțile de la bord
pentru a fi copiate.

Odată ce scribii bibliotecii
au duplicat textele,

ei au ținut originalele și au trimis
copiile înapoi spre corăbii.

Vânătorii de cărți erau angajați
să cutreiere și ei prin Marea Mediterană

în căutarea de noi texte,

iar conducătorii Alexandriei
au încercat să-și reprime rivalii

prin stoparea exporturilor de papirus
egiptean folosit pentru pergamente.

Aceste acțiuni au adus
sute de mii de cărți în Alexandria.

Întrucât biblioteca creștea,

se puteau găsi informații
despre mai multe subiecte decât înainte,

dar era mai dificil de găsit informații
despre un subiect anume.

Din fericire, un savant pe nume
Callimachus din Cirene

a decis să găsească o soluție,
scriind „Pinakes-urile”,

un catalog de 120 de volume
despre conținutul bibliotecii,

unicul de acest fel.

Utilizând „Pinakes-urile”,

alții se puteau orienta
în colecția bibliotecii ce se extindea.

Ei au făcut niște descoperiri uluitoare.

Cu 1.600 de ani înainte
de pornirea la drum a lui Columb,

Eratostene nu doar a realizat
că pământul era rotund,

dar a și calculat circumferința
și diametrul său

cu o eroare de doar câțiva kilometri.

Heron din Alexandria a creat
primul motor cu aburi din lume

cu mii de ani înainte

de a fi reinventat în timpul
Revoluției Industriale.

Aproape 300 de ani după fondarea sa
în 283 î.Hr., biblioteca prospera.

Dar în anul 48 î.Hr.,
Iulius Cezar a asediat Alexandria

şi a incendiat corăbiile din port.

Ani întregi savanții au crezut
că biblioteca a ars

în timpul incendierii orașului.

E posibil ca focul să fi distrus
o parte din vasta colecție,

însă știm din scrierile antice

că savanții au continuat să viziteze
biblioteca timp de secole după asediu.

În esență, biblioteca a dispărut treptat

odată ce orașul a trecut
de la greci, la romani, la creștini

și într-un final la musulmani.

Fiecare nouă conducere considera
conținutul ei drept o amenințare,

și nu o sursă de mândrie.

În anul 415 e.n.,

conducătorii creștini chiar au poruncit
uciderea unui matematician pe nume Hypatia

pentru că studia
textele antice grecești ale bibliotecii,

pe care le considerau drept blasfematoare.

Deși biblioteca din Alexandria

și textele sale nenumărate
au dispărut demult,

noi încă mai suntem în căutarea
celor mai bune metode

de colectare, accesare
și păstrare a cunoștințelor.

Astăzi avem la dispoziție
mai multă informație

şi o tehnologie mult mai avansată
pentru a o păstra,

dar nu putem ști cu siguranță

dacă arhivele noastre digitale
vor fi mai rezistente la distrugere

decât pergamentele cu cerneală
din Alexandria.

Şi chiar dacă rezervele noastre
de cunoștințe sunt în siguranță,

ele totuși vor trebui să reziste
unor forțe mult mai viclene

ce au devastat biblioteca:

teama de cunoaștere

și convingerea arogantă
că trecutul e ceva demodat.

Diferența e că, de această dată,
știm la ce să ne așteptăm.