Cum ne-a ajutat mazărea lui Mendel să înțelegem genetica - Hortensia Jiménez Díaz

Vezi pentru lecții: http://ed.ted.com/lessons/how-mendel-s-pea-plants-helped-us-understand-genetics-hortensia-jimenez-diaz

Fiecare tată și mamă transmit gene copiilor, care moștenesc combinații ale alelelor dominante sau recesive. Însă cum știm atât de multe lucruri despre genetică atăzi ? Hortensia Jimenez Diaz explică cum studierea boabelor de mazăre a relevat de ce ai ochii albaștrii.
Lecție de Hortensia Jiménez Díaz, animație de Cinematic Sweden.

În zilele noastre oamenii de știință știu cum moștenești

caracteristicile părinților tăi.

Ei pot calcula probabilitățile

de a avea o anumită genă,

sau de avea o boală genetică,

bazându-se pe informațiile deținute

de la părinți și din istoria familiei.

Dar cum e posibil?

Pentru a înțelege cum se moștenesc trăsăturile

de la o ființă umană la descendenți,

trebuie să ne întoarcem în timp, în secolul XIX,

la Gregor Mendel.

Mendel a fost un călugăr și un biolog austrian

căruia îi plăcea să lucreze cu plantele.

Prin reproducerea plantelor de mazăre

pe care le creștea în grădina mănăstirii,

el a descoperit principiile eredității.

Într-unul dintre exemplele clasice,

Mendel a combinat un bob de mazăre galben, de rasă pură,

cu un bob de mazăre verde, de rasă pură,

și a obținut numai boabe galbene.

A declarat gena galbenă ca fiind cea dominantă,

deoarece toate boabele rezultate erau galbene.

Apoi a lăsat ca noile plante-hibrid galbene să se autofecundeze.

Și în cea de-a doua generație,

a obținut atât boabe galbene, cât și verzi,

ceea ce însemna că gena verde a fost ascunsă

de cea galbenă, cea dominantă.

A denumit această trăsătură : genă recesivă.

În urma rezultatelor, Mendel a dedus

că fiecare genă depinde de o pereche de factori,

unul care provine de la mamă

și celălalt de la tată.

Acum știm că acești factori de numesc alele

și reprezintă diferitele variații ale unei gene.

Depinzând de tipul fiecărei alele

pe care Mendel a gasit-o în fiecare bob,

putem avea ceea ce numim un bob de mazăre homozigot,

unde ambele alele sunt identice,

și ceea ce numim un bob de mazăre heterozigot,

unde cele două alele sunt diferite.

Această combinație de alele se numește genotip,

iar rezultatul său, fiind galben sau verde,

se numește fenotip.

Pentru a vedea lămurit cum sunt distribuite alelele

printre descendenți,

folosim o diagramă numită Pătratul lui Punnett.

Plasezi diferitele alele pe ambele axe

și găsești combinațiile posibile.

Să ne uităm mazărea lui Mendel, de exemplu.

Să scriem alela galbenă dominantă cu majusculă „Y”

și alela verde recesivă cu literă mică „y”.

Majuscula „Y” întotdeauna își domină prietenul scris cu literă mică.

Așadar, singura dată când obții bob verde

este când ai ambele y-uri scrise cu literă mică.

În prima generație a lui Mendel,

mama galbenă, homozigotă

va da fiecărui copil o alelă dominantă, galbenă,

iar tatăl verde, homozigot,

va da o alelă verde, recesivă.

Așadar, toți copiii vor fi galbeni, heterozigoți.

Apoi, în cea de-a doua generație,

unde cei doi copii heterozigoți se căsătoresc,

copii lor pot avea oricare dintre cele trei posibile genotipuri,

manifestând cele două fenotipuri posibile

într-o proporție de trei la unu.

Dar până și mazărea are o mulțime de caracteristici.

De exemplu, pe lângă culoare, galbenă sau verde,

mazărea mai poate fi netedă sau zbârcită.

Astfel, putem avea toate aceste combinații:

mazăre netedă galbenă,

mazăre verde netedă,

mazăre galbenă zbârcită,

și mazăre verde zbârcită.

Pentru a calcula proporțiile fiecărui genotip sau fenotip,

folosești tot Pătratul lui Pennett.

Desigur, acum va fi puțin mai complex.

Iar alte lucruri sunt mai complicate ca mazărea,

cum ar fi oamenii.

Astăzi oamenii știu mult mai multe

despre genetică și ereditate.

Și există multe alte căi

prin care unele trăsături sunt moștenite.

Însă totul a început cu Mendel și mazărea sa.