WEBVTT 00:00:14.739 --> 00:00:16.717 În zilele noastre oamenii de știință știu cum moștenești 00:00:16.717 --> 00:00:18.468 caracteristicile părinților tăi. 00:00:18.468 --> 00:00:19.969 Ei pot calcula probabilitățile 00:00:19.969 --> 00:00:21.187 de a avea o anumită genă, 00:00:21.187 --> 00:00:22.479 sau de avea o boală genetică, 00:00:22.479 --> 00:00:23.711 bazându-se pe informațiile deținute 00:00:23.711 --> 00:00:25.767 de la părinți și din istoria familiei. 00:00:25.767 --> 00:00:27.791 Dar cum e posibil? 00:00:27.791 --> 00:00:29.114 Pentru a înțelege cum se moștenesc trăsăturile 00:00:29.114 --> 00:00:31.345 de la o ființă umană la descendenți, 00:00:31.345 --> 00:00:33.512 trebuie să ne întoarcem în timp, în secolul XIX, 00:00:33.512 --> 00:00:35.764 la Gregor Mendel. 00:00:35.764 --> 00:00:37.893 Mendel a fost un călugăr și un biolog austrian 00:00:37.893 --> 00:00:39.559 căruia îi plăcea să lucreze cu plantele. 00:00:39.559 --> 00:00:40.507 Prin reproducerea plantelor de mazăre 00:00:40.507 --> 00:00:42.143 pe care le creștea în grădina mănăstirii, 00:00:42.143 --> 00:00:44.844 el a descoperit principiile eredității. 00:00:44.844 --> 00:00:46.317 Într-unul dintre exemplele clasice, 00:00:46.317 --> 00:00:48.694 Mendel a combinat un bob de mazăre galben, de rasă pură, 00:00:48.694 --> 00:00:50.698 cu un bob de mazăre verde, de rasă pură, 00:00:50.698 --> 00:00:52.783 și a obținut numai boabe galbene. 00:00:52.783 --> 00:00:55.151 A declarat gena galbenă ca fiind cea dominantă, 00:00:55.151 --> 00:00:57.507 deoarece toate boabele rezultate erau galbene. 00:00:57.507 --> 00:01:01.310 Apoi a lăsat ca noile plante-hibrid galbene să se autofecundeze. 00:01:01.310 --> 00:01:02.543 Și în cea de-a doua generație, 00:01:02.543 --> 00:01:04.427 a obținut atât boabe galbene, cât și verzi, 00:01:04.427 --> 00:01:06.088 ceea ce însemna că gena verde a fost ascunsă 00:01:06.088 --> 00:01:07.470 de cea galbenă, cea dominantă. 00:01:07.470 --> 00:01:10.014 A denumit această trăsătură : genă recesivă. 00:01:10.014 --> 00:01:11.424 În urma rezultatelor, Mendel a dedus 00:01:11.424 --> 00:01:13.927 că fiecare genă depinde de o pereche de factori, 00:01:13.927 --> 00:01:15.096 unul care provine de la mamă 00:01:15.096 --> 00:01:17.105 și celălalt de la tată. 00:01:17.105 --> 00:01:19.064 Acum știm că acești factori de numesc alele 00:01:19.064 --> 00:01:21.525 și reprezintă diferitele variații ale unei gene. 00:01:21.525 --> 00:01:23.021 Depinzând de tipul fiecărei alele 00:01:23.021 --> 00:01:24.439 pe care Mendel a gasit-o în fiecare bob, 00:01:24.439 --> 00:01:26.274 putem avea ceea ce numim un bob de mazăre homozigot, 00:01:26.274 --> 00:01:27.982 unde ambele alele sunt identice, 00:01:27.982 --> 00:01:29.616 și ceea ce numim un bob de mazăre heterozigot, 00:01:29.616 --> 00:01:31.529 unde cele două alele sunt diferite. 00:01:31.529 --> 00:01:34.340 Această combinație de alele se numește genotip, 00:01:34.340 --> 00:01:36.367 iar rezultatul său, fiind galben sau verde, 00:01:36.367 --> 00:01:38.026 se numește fenotip. 00:01:38.026 --> 00:01:39.927 Pentru a vedea lămurit cum sunt distribuite alelele 00:01:39.927 --> 00:01:41.014 printre descendenți, 00:01:41.014 --> 00:01:43.477 folosim o diagramă numită Pătratul lui Punnett. 00:01:43.477 --> 00:01:45.150 Plasezi diferitele alele pe ambele axe 00:01:45.150 --> 00:01:47.599 și găsești combinațiile posibile. 00:01:47.599 --> 00:01:49.491 Să ne uităm mazărea lui Mendel, de exemplu. 00:01:49.491 --> 00:01:52.818 Să scriem alela galbenă dominantă cu majusculă „Y” 00:01:52.818 --> 00:01:55.187 și alela verde recesivă cu literă mică „y”. 00:01:55.187 --> 00:01:58.193 Majuscula „Y” întotdeauna își domină prietenul scris cu literă mică. 00:01:58.193 --> 00:01:59.608 Așadar, singura dată când obții bob verde 00:01:59.608 --> 00:02:01.985 este când ai ambele y-uri scrise cu literă mică. 00:02:01.985 --> 00:02:03.325 În prima generație a lui Mendel, 00:02:03.325 --> 00:02:04.824 mama galbenă, homozigotă 00:02:04.824 --> 00:02:07.241 va da fiecărui copil o alelă dominantă, galbenă, 00:02:07.241 --> 00:02:08.952 iar tatăl verde, homozigot, 00:02:08.952 --> 00:02:10.505 va da o alelă verde, recesivă. 00:02:10.505 --> 00:02:13.206 Așadar, toți copiii vor fi galbeni, heterozigoți. 00:02:13.206 --> 00:02:14.923 Apoi, în cea de-a doua generație, 00:02:14.923 --> 00:02:16.742 unde cei doi copii heterozigoți se căsătoresc, 00:02:16.742 --> 00:02:19.949 copii lor pot avea oricare dintre cele trei posibile genotipuri, 00:02:19.949 --> 00:02:21.199 manifestând cele două fenotipuri posibile 00:02:21.199 --> 00:02:23.785 într-o proporție de trei la unu. 00:02:23.785 --> 00:02:25.914 Dar până și mazărea are o mulțime de caracteristici. 00:02:25.914 --> 00:02:27.583 De exemplu, pe lângă culoare, galbenă sau verde, 00:02:27.583 --> 00:02:29.468 mazărea mai poate fi netedă sau zbârcită. 00:02:29.468 --> 00:02:31.326 Astfel, putem avea toate aceste combinații: 00:02:31.326 --> 00:02:32.243 mazăre netedă galbenă, 00:02:32.243 --> 00:02:32.996 mazăre verde netedă, 00:02:32.996 --> 00:02:33.824 mazăre galbenă zbârcită, 00:02:33.824 --> 00:02:35.467 și mazăre verde zbârcită. 00:02:35.467 --> 00:02:38.059 Pentru a calcula proporțiile fiecărui genotip sau fenotip, 00:02:38.059 --> 00:02:39.601 folosești tot Pătratul lui Pennett. 00:02:39.601 --> 00:02:42.080 Desigur, acum va fi puțin mai complex. 00:02:42.080 --> 00:02:44.600 Iar alte lucruri sunt mai complicate ca mazărea, 00:02:44.600 --> 00:02:46.328 cum ar fi oamenii. 00:02:46.328 --> 00:02:48.109 Astăzi oamenii știu mult mai multe 00:02:48.109 --> 00:02:49.578 despre genetică și ereditate. 00:02:49.578 --> 00:02:50.623 Și există multe alte căi 00:02:50.623 --> 00:02:52.532 prin care unele trăsături sunt moștenite. 00:02:52.532 --> 00:02:54.566 Însă totul a început cu Mendel și mazărea sa.