0:00:14.739,0:00:16.717
În zilele noastre oamenii de știință știu cum moștenești

0:00:16.717,0:00:18.468
caracteristicile părinților tăi.

0:00:18.468,0:00:19.969
Ei pot calcula probabilitățile

0:00:19.969,0:00:21.187
de a avea o anumită genă,

0:00:21.187,0:00:22.479
sau de avea o boală genetică,

0:00:22.479,0:00:23.711
bazându-se pe informațiile deținute

0:00:23.711,0:00:25.767
de la părinți și din istoria familiei.

0:00:25.767,0:00:27.791
Dar cum e posibil?

0:00:27.791,0:00:29.114
Pentru a înțelege cum se moștenesc trăsăturile

0:00:29.114,0:00:31.345
de la o ființă umană la descendenți,

0:00:31.345,0:00:33.512
trebuie să ne întoarcem în timp, în secolul XIX,

0:00:33.512,0:00:35.764
la Gregor Mendel.

0:00:35.764,0:00:37.893
Mendel a fost un călugăr și un biolog austrian

0:00:37.893,0:00:39.559
căruia îi plăcea să lucreze cu plantele.

0:00:39.559,0:00:40.507
Prin reproducerea plantelor de mazăre

0:00:40.507,0:00:42.143
pe care le creștea în grădina mănăstirii,

0:00:42.143,0:00:44.844
el a descoperit principiile eredității.

0:00:44.844,0:00:46.317
Într-unul dintre exemplele clasice,

0:00:46.317,0:00:48.694
Mendel a combinat un bob de mazăre galben, de rasă pură,

0:00:48.694,0:00:50.698
cu un bob de mazăre verde, de rasă pură,

0:00:50.698,0:00:52.783
și a obținut numai boabe galbene.

0:00:52.783,0:00:55.151
A declarat gena galbenă ca fiind cea dominantă,

0:00:55.151,0:00:57.507
deoarece toate boabele rezultate erau galbene.

0:00:57.507,0:01:01.310
Apoi a lăsat ca noile plante-hibrid galbene să se autofecundeze.

0:01:01.310,0:01:02.543
Și în cea de-a doua generație,

0:01:02.543,0:01:04.427
a obținut atât boabe galbene, cât și verzi,

0:01:04.427,0:01:06.088
ceea ce însemna că gena verde a fost ascunsă

0:01:06.088,0:01:07.470
de cea galbenă, cea dominantă.

0:01:07.470,0:01:10.014
A denumit această trăsătură : genă recesivă.

0:01:10.014,0:01:11.424
În urma rezultatelor, Mendel a dedus

0:01:11.424,0:01:13.927
că fiecare genă depinde de o pereche de factori,

0:01:13.927,0:01:15.096
unul care provine de la mamă

0:01:15.096,0:01:17.105
și celălalt de la tată.

0:01:17.105,0:01:19.064
Acum știm că acești factori de numesc alele

0:01:19.064,0:01:21.525
și reprezintă diferitele variații ale unei gene.

0:01:21.525,0:01:23.021
Depinzând de tipul fiecărei alele

0:01:23.021,0:01:24.439
pe care Mendel a gasit-o în fiecare bob,

0:01:24.439,0:01:26.274
putem avea ceea ce numim un bob de mazăre homozigot,

0:01:26.274,0:01:27.982
unde ambele alele sunt identice,

0:01:27.982,0:01:29.616
și ceea ce numim un bob de mazăre heterozigot,

0:01:29.616,0:01:31.529
unde cele două alele sunt diferite.

0:01:31.529,0:01:34.340
Această combinație de alele se numește genotip,

0:01:34.340,0:01:36.367
iar rezultatul său, fiind galben sau verde,

0:01:36.367,0:01:38.026
se numește fenotip.

0:01:38.026,0:01:39.927
Pentru a vedea lămurit cum sunt distribuite alelele

0:01:39.927,0:01:41.014
printre descendenți,

0:01:41.014,0:01:43.477
folosim o diagramă numită Pătratul lui Punnett.

0:01:43.477,0:01:45.150
Plasezi diferitele alele pe ambele axe

0:01:45.150,0:01:47.599
și găsești combinațiile posibile.

0:01:47.599,0:01:49.491
Să ne uităm mazărea lui Mendel, de exemplu.

0:01:49.491,0:01:52.818
Să scriem alela galbenă dominantă cu majusculă „Y”

0:01:52.818,0:01:55.187
și alela verde recesivă cu literă mică „y”.

0:01:55.187,0:01:58.193
Majuscula „Y” întotdeauna își domină prietenul scris cu literă mică.

0:01:58.193,0:01:59.608
Așadar, singura dată când obții bob verde

0:01:59.608,0:02:01.985
este când ai ambele y-uri scrise cu literă mică.

0:02:01.985,0:02:03.325
În prima generație a lui Mendel,

0:02:03.325,0:02:04.824
mama galbenă, homozigotă

0:02:04.824,0:02:07.241
va da fiecărui copil o alelă dominantă, galbenă,

0:02:07.241,0:02:08.952
iar tatăl verde, homozigot,

0:02:08.952,0:02:10.505
va da o alelă verde, recesivă.

0:02:10.505,0:02:13.206
Așadar, toți copiii vor fi galbeni, heterozigoți.

0:02:13.206,0:02:14.923
Apoi, în cea de-a doua generație,

0:02:14.923,0:02:16.742
unde cei doi copii heterozigoți se căsătoresc,

0:02:16.742,0:02:19.949
copii lor pot avea oricare dintre cele trei posibile genotipuri,

0:02:19.949,0:02:21.199
manifestând cele două fenotipuri posibile

0:02:21.199,0:02:23.785
într-o proporție de trei la unu.

0:02:23.785,0:02:25.914
Dar până și mazărea are o mulțime de caracteristici.

0:02:25.914,0:02:27.583
De exemplu, pe lângă culoare, galbenă sau verde,

0:02:27.583,0:02:29.468
mazărea mai poate fi netedă sau zbârcită.

0:02:29.468,0:02:31.326
Astfel, putem avea toate aceste combinații:

0:02:31.326,0:02:32.243
mazăre netedă galbenă,

0:02:32.243,0:02:32.996
mazăre verde netedă,

0:02:32.996,0:02:33.824
mazăre galbenă zbârcită,

0:02:33.824,0:02:35.467
și mazăre verde zbârcită.

0:02:35.467,0:02:38.059
Pentru a calcula proporțiile fiecărui genotip sau fenotip,

0:02:38.059,0:02:39.601
folosești tot Pătratul lui Pennett.

0:02:39.601,0:02:42.080
Desigur, acum va fi puțin mai complex.

0:02:42.080,0:02:44.600
Iar alte lucruri sunt mai complicate ca mazărea,

0:02:44.600,0:02:46.328
cum ar fi oamenii.

0:02:46.328,0:02:48.109
Astăzi oamenii știu mult mai multe

0:02:48.109,0:02:49.578
despre genetică și ereditate.

0:02:49.578,0:02:50.623
Și există multe alte căi

0:02:50.623,0:02:52.532
prin care unele trăsături sunt moștenite.

0:02:52.532,0:02:54.566
Însă totul a început cu Mendel și mazărea sa.