Cum să-ți transformi sensibilitatea într-o superputere | Laura Karasinski | TEDxModulUniversity

Cum să-ți transformi sensibilitatea într-o superputere

Sunt Laura Karasinski, director de artă, designer și proprietara Atelierului Karasinski, o agenție de design întemeiată în Viena, Austria. Atelierul Karasinski creează identități vizuale, poze și filme, materiale printate, reclame, website-uri și design interior pentru clienți din toată lumea. Lista diverșilor noștri clienți îi include și pe Yves Saint Laurent, Campari, Absolut Vodka, Sony, Warner Music Entertainment, Ströck Brot, André Heller, Red Bull, diferite magazine, restaurante precum Motto, cluburi din jurul Vienei, Left Boy și Shopikon. După 5 ani de activitate în domeniul afacerilor, munca noastră a fost nominalizată pentru mai multe premii și a câștigat câteva competiții prin clienții noștri. Pe lângă Dr. Auma Obama, Katherine Schwarzenegger și multe alte individualități deosebite, mi s-a înmânat anul trecut premiul vienez „Femeia anului” pentru „remarcabila mea viață și pentru realizările mele deosebite pe plan profesional, în calitate de femeie” și am fost una dintre laureații FORBES 30 sub 30 din Austria, considerată una dintre cei mai influenți 30 de lideri în afaceri, cu vârsta sub 30 de ani.

Acest discurs a fost susținut la un eveniment TEDx, folosindu-se formatul TED, dar fiind organizat independent de o comunitate locală.

Mulțumesc!

Deci...

Aseară, stând în apartamentul
bunei mele prietene, Nuriel,

care a vorbit și ea azi,
îmi repetam discursul.

A ieșit groaznic.

Mulțimile de oameni, reflectoarele și
prea multe energii mă sperie îngrozitor.

Așadar, după cum vă puteți imagina,
acesta nu este habitatul meu natural.

Dar sunt cu adevărat bucuroasă
să mă aflu azi aici,

chiar dacă am încercat
să evit a mă afla azi pe scenă.

Deoarece am ceva de spus,
iar acest ceva este important.

Sunt Laura,
sunt designer și director de artă,

dar, înainte de toate,
sunt o persoană hipersensibilă.

Așadar, ce înseamnă a fi hipersensibil?

Bineînțeles că suntem cu toții sensibili.

Cu toții avem uneori o proastă dispoziție,
trecem prin despărțiri și așa mai departe.

Dar pentru mine, care sunt o persoană
hipersensibilă, este de 10 ori mai greu.

Persoanele hipersensibile,
femei și bărbați deopotrivă,

au o trăsătură genetică moștenită,
procesând diferit informația senzorială.

Tot ceea ce auzim,
atingem, mirosim sau simțim

ne afectează
în fiecare zi din viața noastră.

Să începem cu povestea mea.

În copilărie am fost mereu etichetată
drept timidă, nerăbdătoare, nevrotică,

chiar și dramatică, rece
și Dumnezeu mai știe cum.

Am fost, cum se spune,
un copil foarte timid,

mereu rugată să mă adun
sau să-mi fac curaj.

Când am rugat-o pe mama să-mi spună
ce fel de copil am fost, mi-a zis:

„Știi ce, puișor? Ai fost întotdeauna
un copil liniștit, dar și puțin ciudat.”

(Râsete)

Iată, asta sunt eu... ieri.
Nu, glumesc!

La grădiniță, mă găseai
întotdeauna în ultimul colț,

cu tone de hârtie și creioane în jur,
desenând ore în șir.

Nu vorbeam prea mult
cu alți copii sau oameni,

ci îmi cream o mică bulă,
care mă proteja de lumea din exterior,

care era pe vremea aceea
la fel de copleșitoare ca azi.

Singura diferență e că, azi,
am învățat să accept,

să deschid brațele chiar mai mult pentru
ceva ce nu poate fi schimbat prin forță,

ceva ce a devenit superputerea mea,
și anume: hipersensibilitatea.

Azi, vreau să vă împărtășesc
cum să acceptați sensibilitatea.

Nu doar în interior, ci și între prieteni,
apropiați și în familie,

astfel încât să creăm
un mediu benefic pentru ambele părți.

Să începem de aici:

Îmbrățișează-ți empatia!

Empatia este abilitatea de a simți
trăirile celorlalți și stări de spirit.

Oamenii hipersensibili pot deveni
super afectați de dispoziția celorlalți.

Atât de tare încât ne întristăm
când ceilalți sunt triști,

ne entuziasmăm
când ceilalți sunt entuziasmați.

Dar, bineînțeles, asta ne obosește
și devenim nu „slabi”, ci extenuați.

De aceea timpul de odihnă este esențial.

Ca să ai destul timp pentru tine,
mai ales într-un mediu foarte confuz,

trebuie să-ți furi din timp
pentru a te odihni.

Eu, spre exemplu,
dorm între 10 și 12 ore pe zi.

Ați putea crede că e o nebunie,
iar eu vă voi spune că e minunat.

Iubesc să dorm și e cu adevărat bine.

Când mi-am înființat compania,
la vârsta de 20 de ani,

am fost, bineînțeles, copleșită,
după cum puteți vedea și acum,

dar și nesigură cum să mă ocup de toate
și dacă fac ce trebuie.

Habar nu aveam cum să construiesc
un studio sau despre finanțe.

Să fim serioși,
cine știe toate astea la 20 de ani?!

Dar mi-am dat seama repede că nu are sens
să alerg după ceva irealizabil.

Adică să nu mai fiu atât de sensibilă.

Mi-am verificat programul de lucru
și am decis să muncesc în ritmul meu.

Mi-am creat o nouă bulă

sau poate doar am extins-o
pe cea existentă, în care trăisem,

și care a devenit acum atelierul meu.

Nu este doar apartamentul meu,
ci și studioul meu,

unde lucrez, dorm, mănânc, în care primesc
prieteni, clienți și pe toată lumea.

Dar...

De asemenea, trebuie să...

Vedeți? Asta se întâmplă
când ești copleșit de emoții.

(Râsete)

Trebuie să ai grijă de locuința ta,
de bula ta, ca de tine însuți.

Pentru că energiile eliberate
se vor întoarce asupra ta, afectându-te.

De ce oamenii hipersensibili
pot fi buni lideri?

Poate vă simțiți la fel chiar acum,
poate vă identificați cu mine,

vă pot spune că asta e de bine,
pentru că noi observăm totul.

Pentru mine, cititul unei cărți
poate deveni teribil de greu.

Într-o încăpere cufundată în liniște,
pot auzi până și căderea prafului.

Trebuie să ascult muzică dacă citesc
sau lucrez, altfel aș înnebuni.

Am nevoie de o încăpere
în care să mă pot retrage,

am nevoie de o echipă bună în jurul meu,
cu energii pozitive, ca să nu mă simt...

groaznic.

Și asta se aplică
și în cazul clienților mei.

Așa că încerc să-mi întâlnesc clienții
înainte de a lucra cu ei,

pentru a-i cunoaște
și pentru a le simți energia.

Astfel, dacă am un sentiment
neplăcut după întâlnire,

dacă plec zicându-mi:
„Nu știu, ceva nu funcționează”,

nu accept oferta lor.

Pentru că am învățat pe calea cea grea

că dacă încerci să obții
ceva ce nu e menit să funcționeze

te distruge pe dinăuntru,
mai ales dacă ești hipersensibil.

Așadar, alocați-vă timp pentru odihnă.

Fie că alegeți să dormiți,
să călătoriți sau doar ieșiți în oraș.

Iată un aspect concret: nu toți oamenii
hipersensibili sunt introvertiți.

De fapt, 30% dintre oamenii
hipersensibili, ceea ce înseamnă...

Deci toți oamenii hipersensibili sunt...

1,4 milioane de oameni
din întreaga lume sunt hipersensibili,

dar 30% dintre ei sunt extrovertiți.

Eu sunt un amestec, bănuiesc.

Pentru că iubesc să ies în oraș,
iubesc să vorbesc cu oamenii,

dar sunt și foarte emoționată uneori.

Hai să ne imaginăm o lume
în care hipersensibilitatea este agreată,

în care nu trebuie să pretinzi
că ești dur sau să te simți inferior

în fața clienților,
a familiei sau a prietenilor,

ci o lume în care să ne prețuim reciproc,
să fim buni și înțelegători.

Vreau ca, într-o bună zi, elevii să învețe
la școală despre trăsăturile lor,

pentru a putea accepta

să fie sensibili fără a se simți
„defecți”, așa cum m-am simțit eu.

Pentru că sunt hipersensibilă,
și aceasta este superputerea mea.

Mulțumesc!

(Aplauze)