Puterea vulnerabilităţii
-
0:02 - 0:05Încep așa: acum câţiva ani m-a sunat
o organizatoare de evenimente, -
0:05 - 0:07pentru că urma să ţin un discurs
şi mi-a spus: -
0:07 - 0:12„Mă chinui să-mi dau seama
cum să te descriu în anunţ.” -
0:12 - 0:16„De ce te chinui?”, am întrebat.
„Te-am văzut vorbind şi -
0:16 - 0:22te-aş numi cercetător, dar atunci
n-ar mai veni nimeni, pentru că ar crede -
0:22 - 0:24că eşti plictisitoare şi neinteresantă.”
-
0:24 - 0:26(Râsete)
-
0:26 - 0:28„Bine”, am spus.
-
0:28 - 0:31„Dar mi-a plăcut la discursul tău
că povesteşti captivant, -
0:31 - 0:34aşa că te voi numi povestitoare.”
-
0:34 - 0:38Evident că partea academică
nesigură din mine a reacţionat: -
0:38 - 0:42„Cum mă vei numi?”
„Te voi numi povestitoare.” -
0:42 - 0:45„De ce nu spiriduşa fermecată?”,
m-am gândit. -
0:45 - 0:49(Râsete)
-
0:49 - 0:52„Stai să mă gândesc puţin”, am spus.
-
0:52 - 0:55Mi-am căutat în adâncuri curajul
şi m-am gândit: -
0:55 - 1:00sunt o povestitoare, cercetător calitativ,
adun poveşti. Asta fac. -
1:01 - 1:04Poate că poveştile
sunt informaţii cu un suflet -
1:04 - 1:07şi poate sunt doar o povestitoare,
aşa că i-am spus: -
1:07 - 1:11„Ştii ce? De ce nu spui
că sunt cercetător-povestitor?” -
1:11 - 1:15La care ea:
„Ha ha, nu există aşa ceva!” -
1:15 - 1:17(Râsete)
-
1:17 - 1:20Aşa că-s cercetător-povestitor
şi azi vă voi spune -
1:20 - 1:22– că tot vorbeam
de extinderea percepţiei – -
1:22 - 1:26vă voi spune câteva poveşti
despre o parte a cercetării mele -
1:27 - 1:31care mi-a lărgit fundamental orizontul
şi a schimbat realmente -
1:31 - 1:35modul în care trăiesc, iubesc,
muncesc şi-mi cresc copiii. -
1:35 - 1:37Aici începe povestea mea.
-
1:37 - 1:41Când eram o tânără cercetătoare,
doctorand în primul an, -
1:41 - 1:44am avut un profesor la cercetare
care ne-a spus: -
1:44 - 1:49„Treaba stă în felul următor:
ce nu poţi măsura, nu există.” -
1:50 - 1:55Am crezut că mă păcăleşte: „Serios?”
„Da, categoric!”, mi-a răspuns. -
1:56 - 2:00Înţelegeţi că aveam diplomă
în asistenţă socială, aveam și master -
2:00 - 2:02şi lucram la un doctorat
în asistenţă socială. -
2:02 - 2:07Întreaga carieră fusesem înconjurată
de oameni cu următorul crez: -
2:07 - 2:10„Viaţa-i întortocheată, deci iubeşte-o.”
-
2:10 - 2:16Iar crezul meu e: „Viaţa e întortocheată,
aşa că fă curat, organizeaz-o -
2:16 - 2:18şi pune-o într-o cutie compartimentată.”
-
2:18 - 2:20(Râsete)
-
2:20 - 2:25Iar eu îmi găsisem chemarea,
cariera care să mă poarte... -
2:25 - 2:28De fapt se spune adesea
în asistenţa socială: -
2:28 - 2:31„Scufundă-te în neplăcerile muncii.”
-
2:31 - 2:32Dar eu sunt genul:
-
2:32 - 2:36„Dă-i în cap disconfortului,
dă-l din drum şi ia doar 10.” -
2:36 - 2:38Asta era mantra mea.
-
2:39 - 2:44Eram foarte încântată:
asta e cariera potrivită pentru mine, -
2:44 - 2:47pentru că mă interesează
subiecte întortocheate -
2:47 - 2:51pe care vreau să le pot descurca.
Vreau să le înţeleg. -
2:51 - 2:55Vreau să disec aceste lucruri
care ştiu că-s importante -
2:55 - 2:58şi să pun soluţia la dispoziţia tuturor.
-
2:58 - 3:04Am început cu relaţiile, pentru că
după 10 ani de asistenţă socială, -
3:04 - 3:08înțelegi că relaţiile sunt motivul
pentru care existăm. -
3:08 - 3:13Ele dau scop şi sens vieţilor noastre.
Totul se reduce la ele. -
3:13 - 3:17Fie că vorbeşti cu jurişti,
cu cei de la boli mintale, -
3:17 - 3:19de la abuzuri şi neglijenţă,
din cadrul asistenţei sociale, -
3:19 - 3:23ştim că relaţiile, capacitatea
de a te simţi legat de cineva, -
3:24 - 3:28– neurobiologic suntem construiţi aşa –
e motivul pentru care suntem aici. -
3:28 - 3:31De asta m-am gândit să încep
cu legătura dintre oameni. -
3:31 - 3:38Ştiţi situaţia în care eşti evaluat de şef
şi-ţi spune 37 de lucruri -
3:38 - 3:41la care eşti grozav şi unul singur
unde poţi face îmbunătăţiri? -
3:41 - 3:43(Râsete)
-
3:44 - 3:47Şi apoi, numai acolo te gândeşti? Este?
-
3:47 - 3:50Cred că ăsta e motivul pentru care
munca mi-a mers atât de bine: -
3:50 - 3:55atunci când îi întrebi despre dragoste,
oamenii îţi povestesc suferinţa. -
3:55 - 4:00Când îi întrebi despre apartenenţă
îţi spun cele mai dureroase experienţe -
4:00 - 4:02despre cum e să fii exclus.
-
4:02 - 4:07Când i-am întrebat despre relaţii,
mi-au povestit de ruperea lor. -
4:07 - 4:13Curând, cam după 6 săptămâni de cercetare,
am dat peste un lucru nenumit, -
4:13 - 4:19care mi-a dezvăluit relaţiile într-un mod
nemaiîntâlnit, pe care nu-l înţelegeam. -
4:19 - 4:23M-am retras din cercetare
ca să-mi dau seama ce reprezenta. -
4:24 - 4:27S-a dovedit a fi ruşinea.
-
4:27 - 4:32Ruşinea e uşor de privit
ca teama de rupere a relaţiei. -
4:32 - 4:36„E ceva legat de mine, pe care
dacă l-ar şti sau vedea oamenii, -
4:36 - 4:40nu voi mai fi demnă de o relaţie cu ei.”
-
4:40 - 4:43Vă pot spune despre ea
că e universală, că toţi o simţim. -
4:43 - 4:48Cei care nu simt ruşine n-au empatie
sau capacitatea de a stabili legături. -
4:48 - 4:50Nimeni nu vrea să vorbească de ea
-
4:50 - 4:54şi cu cât vorbeşti mai puţin de ea
cu atât mai mult o simţi. -
4:54 - 4:58La baza acestei ruşini,
a ideii „nu-s suficient de bun” -
4:58 - 5:02– toţi ştim sentimentul:
nu-s destul de imaculat, de slab, -
5:02 - 5:05de bogat, de frumos, de deştept,
de promovat –, -
5:06 - 5:11la bază e o chinuitoare vulnerabilitate,
-
5:11 - 5:16ideea că, pentru ca relaţia să se creeze,
-
5:16 - 5:19trebuie să permitem
să fim văzuţi cu adevărat. -
5:21 - 5:24Ştiţi ce cred eu despre vulnerabilitate.
O urăsc! -
5:24 - 5:28M-am gândit că asta e şansa mea
s-o înfrâng cu armele mele. -
5:28 - 5:34O să-mi dau seama ce-i cu ruşinea,
chit că-mi ia un an s-o fac bucăţi! -
5:34 - 5:36O să-nţeleg cum funcţionează
vulnerabilitatea -
5:36 - 5:39şi o să i-o iau înainte.
-
5:39 - 5:42Eram pregătită şi foarte entuziasmată.
-
5:44 - 5:47Ştiţi că nu se va termina cu bine.
-
5:47 - 5:50(Râsete)
-
5:50 - 5:51Ştiţi asta!
-
5:51 - 5:55Aş putea să vă spun multe despre ruşine,
dar mi-ar trebui şi timpul celorlalţi. -
5:55 - 5:58Dar vă spun scurt la ce se reduce.
-
5:58 - 6:01E printre cele mai important lucruri
pe care le-am învăţat, -
6:01 - 6:04în deceniul petrecut cu acest studiu.
-
6:05 - 6:12Anul alocat s-a transformat în 6 ani,
mii de poveşti, sute de interviuri lungi -
6:12 - 6:13şi grupuri tematice.
-
6:13 - 6:18Au început să-mi trimită pagini
din jurnalele lor, poveştile lor, -
6:18 - 6:22mii de piese de informaţie, în 6 ani.
-
6:22 - 6:27I-am cam dat de cap. Am înţeles
ce e ruşinea şi cum funcţionează. -
6:27 - 6:34Am scris o carte, am publicat o teorie,
dar ceva nu era în regulă. -
6:34 - 6:38E vorba de faptul că
dacă i-aş lua pe toţi cei intervievaţi -
6:38 - 6:45şi i-aş împărţi în oameni care
au sentimentul propriei valori -
6:45 - 6:48– la asta se reduce:
la sentimentul valorii de sine, -
6:48 - 6:51aceştia simt puternic iubirea
şi ataşamentul – -
6:51 - 6:56şi oameni care se chinuie să-l aibă,
care se întreabă dacă-s destul de buni. -
6:56 - 7:01E o singură variabilă care-i separă pe cei
care simt puternic iubirea şi ataşamentul -
7:01 - 7:03de cei care se luptă pentru asta.
-
7:03 - 7:07Cei care simt puternic
iubirea şi ataşamentul -
7:07 - 7:11cred că sunt demni să le primească.
Atâta tot. -
7:12 - 7:15Cred că merită aşa ceva.
-
7:15 - 7:18Pentru mine partea grea
-
7:18 - 7:24– ce ne împiedică să creăm relații,
e teama că nu suntem demni de ele – -
7:24 - 7:29era ceva ce, personal şi profesional,
am simţit că trebuia să înţeleg mai bine. -
7:29 - 7:36Aşa că am luat toate interviurile
unde era autoapreciere, -
7:36 - 7:40unde oamenii trăiau cu acel sentiment,
şi le-am analizat doar pe acelea. -
7:40 - 7:42Ce aveau oamenii aceia în comun?
-
7:42 - 7:47Eu am o uşoară dependenţă de birotică,
dar asta-i o altă prezentare. -
7:47 - 7:52Aveam un dosar şi-un pix Sharpie
şi mă gândeam: cum să numesc studiul? -
7:52 - 7:56Primul cuvânt care mi-a venit
în minte a fost: cordiali. -
7:56 - 8:00Aceştia sunt oameni deschişi, care
din asta-şi trag seva: propria valoare. -
8:00 - 8:04Am scris titlul pe dosar
şi-am început să analizez datele. -
8:04 - 8:11Într-o primă fază am parcurs tot,
în 4 zile de analiză intensivă, -
8:11 - 8:14am extras interviurile,
am extras poveştile şi incidentele. -
8:14 - 8:17Care-i tema? Care-i tiparul?
-
8:17 - 8:20Soţul a luat copiii şi au plecat din oraş,
-
8:20 - 8:23pentru că mereu intru într-o stare
de frenezie gen Jackson Pollock, -
8:23 - 8:28în care scriu într-una,
calată pe stilul meu de „cercetător”. -
8:28 - 8:30Iată ce am aflat:
-
8:32 - 8:36au în comun curajul.
-
8:36 - 8:39Vreau să diferenţiez pentru voi
curajul şi vitejia. -
8:39 - 8:43Curajul, la originea sa,
a pătruns în limba engleză -
8:43 - 8:46din latinescul „cor”,
care înseamnă „inimă”, -
8:46 - 8:51şi definea persoanele
care acţionează din toată inima. -
8:51 - 8:57Aceşti oameni aveau curajul
să fie imperfecţi. -
8:58 - 9:02Aveau compasiunea necesară
pentru a fi blânzi cu ei în primul rând, -
9:02 - 9:06apoi şi cu ceilalţi, pentru că e dovedit
că nu putem simţi compasiune pentru alţii -
9:06 - 9:09dacă nu ne tratăm
pe noi înşine cu blândeţe, -
9:09 - 9:11şi, în cele din urmă, aveau o legătură.
-
9:11 - 9:16Şi – acum vine partea dificilă –
ca rezultat al autenticităţii -
9:16 - 9:19erau dispuşi să renunţe
la cine credeau că trebuie să fie -
9:19 - 9:21pentru a fi cine erau cu adevărat,
-
9:21 - 9:26ceea ce e obligatoriu
pentru crearea legăturii. -
9:28 - 9:31Mai aveau în comun următorul lucru:
-
9:31 - 9:36(Curaj, compasiune, legătură,
vulnerabilitate.) -
9:36 - 9:38acceptau complet vulnerabilitatea.
-
9:40 - 9:44Erau convinşi
-
9:44 - 9:48că ceea ce-i face vulnerabili,
îi face frumoşi. -
9:51 - 9:54Nu spuneau că vulnerabilitatea
le e comodă, -
9:54 - 9:57dar nici nu spuneau că ar fi chinuitoare,
-
9:57 - 10:00cum auzisem despre ruşine,
în interviurile anterioare. -
10:00 - 10:02Spuneau doar că e necesară.
-
10:03 - 10:08Vorbeau despre disponibilitatea
de a spune primii „te iubesc”, -
10:09 - 10:14despre disponibilitatea de a face ceva
când nu ai nicio garanţie, -
10:16 - 10:20despre disponibilitatea
de a aştepta telefonul doctorului -
10:20 - 10:22cu rezultatul mamografiei.
-
10:23 - 10:28Sunt dispuşi să investească într-o relaţie
care s-ar putea să meargă sau nu. -
10:29 - 10:32Erau convinşi că e ceva esenţial.
-
10:32 - 10:35Eu, personal, o consideram trădare.
-
10:35 - 10:40Nu puteam să cred
că jurasem credinţă cercetării, -
10:40 - 10:44care prin definiţie
-
10:44 - 10:48studiază fenomene special cu scopul
de a le controla şi a face previziuni, -
10:49 - 10:54iar acum misiunea mea
de a controla şi prezice conchidea -
10:54 - 10:59că viaţa se trăieşte cu vulnerabilitate,
fără a o controla şi a prezice. -
10:59 - 11:02Asta a dus la o micuţă cădere nervoasă.
-
11:02 - 11:06(Râsete)
-
11:06 - 11:09Care arăta mai mult aşa.
-
11:09 - 11:11(Râsete)
-
11:11 - 11:13Chiar aşa a fost.
-
11:13 - 11:16Eu o numesc „cădere nervoasă”,
terapeutul meu „trezire spirituală”. -
11:16 - 11:19Trezire spirituală sună mai bine
decât cădere nervoasă, -
11:19 - 11:21dar vă asigur că a fost cădere nervoasă.
-
11:21 - 11:24A trebuit să las totul deoparte
şi să-mi caut un terapeut. -
11:24 - 11:28Afli cine eşti când
îţi suni prietenii să le spui: -
11:28 - 11:31„Cred că trebuie să mă consulte cineva.
Ai vreo recomandare?” -
11:32 - 11:36Vreo 5 prieteni mi-au zis:
„Uh! N-aş vrea să fiu terapeutul tău!...” -
11:36 - 11:39(Râsete)
-
11:39 - 11:42„Ce vrei să spui?”, întreb.
-
11:42 - 11:46„Ei, zic şi eu... Nu-ţi aduce rigla!”
-
11:46 - 11:48(Râsete)
-
11:48 - 11:51„Bine...”
-
11:51 - 11:53Şi am găsit un terapeut.
-
11:53 - 11:58La prima întâlnire cu ea, cu Diana,
am venit cu lista mea, -
11:58 - 12:01cu modul de viaţă al oamenilor cordiali.
-
12:01 - 12:03M-am aşezat şi m-a întrebat:
„Cum te simți?” -
12:03 - 12:06„Mă simt grozav. Sunt bine.”
-
12:06 - 12:08„Ce se întâmplă?”
-
12:08 - 12:11E o terapeută
care merge la alți terapeuți, -
12:11 - 12:13pentru că trebuie s-o facem,
-
12:13 - 12:16fiindcă detectează imediat minciunile.
-
12:16 - 12:19(Râsete)
-
12:19 - 12:22I-am spus: „Uite ce e: mă chinui.”
-
12:22 - 12:24„Cu ce te chinui?”
-
12:24 - 12:27„Am probleme cu vulnerabilitatea,
-
12:27 - 12:32şi ştiu că vulnerabilitatea
stă la baza ruşinii şi fricii -
12:32 - 12:35şi a străduinţei noastre de a merita,
-
12:35 - 12:37dar se pare că e şi cea care dă naştere
-
12:37 - 12:42bucuriei, creativităţii,
apartenenţei, iubirii -
12:42 - 12:48şi cred că am o problemă
şi am nevoie de ajutor.” -
12:48 - 12:49„Dar uite ce vreau:
-
12:49 - 12:53fără discuţii despre familie
şi prostii din copilărie... -
12:53 - 12:55(Râsete)
-
12:55 - 12:59...vreau să-mi dai câteva strategii.”
-
12:59 - 13:02(Râsete)
-
13:02 - 13:05(Aplauze)
-
13:05 - 13:07Mulţumesc.
-
13:09 - 13:12Reacţia ei.
-
13:12 - 13:14(Râsete)
-
13:14 - 13:17„E rău, nu-i aşa?”, am întrebat-o.
-
13:17 - 13:21„Nu e nici bine, nici rău.”
-
13:21 - 13:22(Râsete)
-
13:22 - 13:24„E ce e şi atât.”
-
13:24 - 13:27Mi-am spus:
„O Doamne, o să fie nasol!” -
13:27 - 13:30(Râsete)
-
13:30 - 13:32A fost şi n-a fost.
-
13:32 - 13:35A durat cam un an.
-
13:35 - 13:37Ştiţi că sunt oameni care când înțeleg
-
13:37 - 13:40că vulnerabilitatea şi tandreţea
sunt importante, -
13:40 - 13:43nu li se mai opun şi le îmbrăţişează?
-
13:43 - 13:461: eu nu sunt genul
-
13:46 - 13:48şi 2: nici măcar nu mă văd
cu astfel de oameni. -
13:48 - 13:51(Râsete)
-
13:51 - 13:54Pentru mine a fost un an întreg
de lupte de stradă. -
13:54 - 13:56A fost un măcel.
-
13:56 - 13:58Vulnerabilitatea ataca, atacam şi eu.
-
13:58 - 14:01Am pierdut lupta,
-
14:01 - 14:03dar probabil mi-am recâştigat viaţa.
-
14:03 - 14:07M-am întors în cercetare
şi am petrecut următorii câţiva ani -
14:07 - 14:10străduindu-mă să înţeleg
ce fac oamenii împliniţi, cordiali, -
14:10 - 14:16ce alegeri fac
şi ce fac cu vulnerabilitatea. -
14:16 - 14:18De ce ne chinuim atât de mult cu ea?
-
14:18 - 14:21Sunt eu singura care se luptă
cu vulnerabilitatea? -
14:22 - 14:23Nu.
-
14:23 - 14:25Iată ce-am aflat.
-
14:26 - 14:29Ne amorţim vulnerabilitatea.
-
14:29 - 14:31În aşteptarea acelui telefon...
-
14:31 - 14:34Să vedeți ce am postat
pe Twitter şi pe Facebook: -
14:34 - 14:37„Cum aţi defini vulnerabilitatea?
Ce te face să te simţi vulnerabil?” -
14:37 - 14:40Într-o oră şi jumătate
aveam 150 de răspunsuri. -
14:41 - 14:44Voiam să ştiu ce păreri există.
-
14:45 - 14:50„Să-mi rog soţul să mă ajute, pentru că
mi-e rău şi suntem proaspăt căsătoriţi.” -
14:50 - 14:55„Să iniţiez un act sexual cu soţul meu.”
„Să iniţiez un act sexual cu soţia mea.” -
14:55 - 15:01„Să fiu refuzat.” „Să-l invit în oraş.”
„Să aştept telefonul doctorului.” -
15:01 - 15:03„Să fiu concediat.” „Să concediez oameni.”
-
15:03 - 15:05Asta e lumea în care trăim.
-
15:05 - 15:08Trăim într-o lume vulnerabilă.
-
15:08 - 15:12Şi un mod de a-i face faţă
e să amorțim vulnerabilitatea. -
15:12 - 15:14Cred că există dovezi,
-
15:14 - 15:16şi nu-i singurul motiv
pentru existenţa lor, -
15:16 - 15:18dar avem dovezi clare
-
15:18 - 15:22că suntem cea mai îndatorată,
-
15:22 - 15:25cea mai obeză,
-
15:25 - 15:28cea mai dependentă
şi mai îndopată cu medicamente -
15:28 - 15:31generație de adulţi din istoria SUA.
-
15:33 - 15:40Problema este – şi știu asta din studiu –
că nu poţi amorţi selectiv emoţiile. -
15:40 - 15:43Nu poţi spune: „astea-s emoţiile rele:
-
15:43 - 15:47vulnerabilitatea, durerea, ruşinea,
teama şi dezamăgirea. -
15:47 - 15:49Nu mai vreau să le simt.
-
15:49 - 15:52O să beau nişte beri şi-o să mănânc
brioşe cu banane şi nuci. -
15:52 - 15:54(Râsete)
-
15:54 - 15:56Nu mai vreau să le simt.”
-
15:56 - 15:59Râsul vostru vă dă de gol. Ştiu că ştiţi.
-
15:59 - 16:01Meseria mea e să-mi bag nasul
în vieţile voastre. -
16:01 - 16:03Recunosc acel: „Ha ha... Dumnezeule!”
-
16:03 - 16:05(Râsete)
-
16:05 - 16:11Nu poţi amorţi sentimentele dureroase
fără să le amorţeşti şi pe celelalte. -
16:11 - 16:12Nu poţi amorţi selectiv.
-
16:12 - 16:21Amorţindu-le pe cele dureroase
amorţim bucuria, recunoştinţa, fericirea. -
16:21 - 16:27Apoi ne simţim mizerabil
şi ne căutăm ţelul şi sensul, -
16:27 - 16:28apoi ne simţim vulnerabili,
-
16:28 - 16:31aşa că bem nişte bere
şi luăm o brioşă cu banane. -
16:31 - 16:34Şi totul se transformă
într-un cerc vicios periculos. -
16:36 - 16:41Cred că trebuie să ne gândim
de ce şi cum amorţim. -
16:41 - 16:44Nu trebuie să fie vorba
de vreo dependenţă. -
16:45 - 16:46Alt lucru pe care-l facem
-
16:46 - 16:50e să transformăm
orice e nesigur în certitudine. -
16:50 - 16:55Religia a trecut de la
„cred în soartă şi mister” la certitudine. -
16:55 - 16:58„Eu am dreptate, tu nu! Să taci!”
-
16:59 - 17:00Asta e.
-
17:01 - 17:02Să fie sigur.
-
17:03 - 17:05Cu cât ne temem mai mult,
cu atât devenim mai vulnerabili -
17:05 - 17:07şi ne temem şi mai mult.
-
17:07 - 17:09Aşa e politica în zilele noastre.
-
17:09 - 17:14Nu mai există discurs,
nici conversaţie. Doar învinovăţiri. -
17:14 - 17:17Ştiţi cum e descrisă
învinovăţirea în cercetare? -
17:17 - 17:20Un mod de a scăpa
de durere şi disconfort. -
17:22 - 17:24Perfecţionăm.
-
17:24 - 17:27Eu sunt cineva care ar vrea
ca viaţa să arate aşa, -
17:27 - 17:29dar nu funcţionează,
-
17:29 - 17:32pentru că ne luăm grăsimea de pe fund
şi ne-o punem în obraji. -
17:32 - 17:36(Râsete)
-
17:36 - 17:39Sper că peste 100 de ani
oamenii se vor „minuna” de asta! -
17:39 - 17:41(Râsete)
-
17:41 - 17:45Cel mai periculos e
că ne perfecţionăm copiii. -
17:45 - 17:47Iată cum îi vedem pe copii:
-
17:47 - 17:50sunt perfect pregătiţi de luptă
când vin pe lume. -
17:50 - 17:56Când ţinem în braţe acel bebeluş,
ne minunăm: „Cât de perfect e!” -
17:56 - 17:58şi credem că trebuie să ne asigurăm
că rămâne perfect, adică: -
17:58 - 18:01să fie în echipa de tenis până într-a 5-a
şi admis la Yale până într-a 7-a. -
18:01 - 18:04Nu asta avem de făcut.
Trebuie doar să le spunem: -
18:04 - 18:10„Eşti imperfect și pregătit de luptă,
dar meriţi iubire şi apartenenţă.” -
18:10 - 18:12Asta e treaba noastră.
-
18:12 - 18:16Cu o generaţie de copii crescuţi aşa,
rezolvăm problemele observate azi. -
18:17 - 18:23Ne prefacem că acţiunile noastre
nu-i afectează pe ceilalţi. -
18:23 - 18:27Așa facem în viaţa personală,
așa facem și la muncă, -
18:27 - 18:31fie că e sprijin financiar,
accident petrolier sau revocare, -
18:31 - 18:35ne prefacem că acţiunile noastre
n-au impact major asupra altora. -
18:36 - 18:39Aş spune companiilor:
„Nu ne-am născut ieri. -
18:40 - 18:44Vă cerem doar să fiţi sinceri şi realişti.
-
18:44 - 18:48Să spuneţi că vă pare rău
şi că veţi drege situaţia.” -
18:50 - 18:53Există şi un alt mod de viaţă,
şi cu asta închei. -
18:53 - 18:58Am descoperit că trebuie
să ne lăsăm văzuţi în totalitate, -
18:58 - 19:01să ne arătăm vulnerabilităţile.
-
19:01 - 19:05Să iubim din suflet,
chiar dacă n-avem nicio garanţie. -
19:05 - 19:08Asta e foarte greu,
şi v-o spun din prisma unui părinte, -
19:08 - 19:11că e îngrozitor de greu.
-
19:13 - 19:17Să exersăm recunoştinţa şi bucuria
în acele momente oarecum terorizante -
19:17 - 19:20când ne surprindem:
„Pot să te iubesc atât de mult?” -
19:20 - 19:24„Pot să cred în asta cu atâta pasiune?”
„Pot să fiu neînfricat cu asta?” -
19:24 - 19:27Doar să ne oprim şi,
în loc să ne așteptăm la catastrofe, -
19:27 - 19:29să ne spunem:
„Sunt doar profund recunoscător, -
19:29 - 19:33pentru că a fi atât de vulnerabil
înseamnă a trăi.” -
19:33 - 19:39La urmă şi poate cel mai important,
e să fim convinşi că suntem suficienţi. -
19:39 - 19:44Când acţionăm cu acest crez
– „Sunt destul” – -
19:45 - 19:49încetăm să ţipăm şi începem să ascultăm.
-
19:49 - 19:53Suntem mai buni şi mai blânzi
cu cei din jur şi cu noi înşine. -
19:54 - 19:56Asta a fost tot.
Mulţumesc. -
19:56 - 19:59(Aplauze)
- Title:
- Puterea vulnerabilităţii
- Speaker:
- Brené Brown
- Description:
-
Brené Brown studiază legăturile umane - capacitatea de empatie, sentimentul de legătură, capacitatea de a iubi. Într-o prezentare incisivă şi amuzantă, susţinută la TEDxHouston, împărtăşeşte detaliile studiului care a determinat-o să pornească într-o aventură de autocunoaştere şi de înţelegere a umanităţii. Un discurs de transmis şi altora.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 19:59
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Delia Bogdan edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Delia Bogdan edited Romanian subtitles for The power of vulnerability |