Puterea vulnerabilităţii
-
0:00 - 0:05Încep cu asta: acum câţiva ani,
m-a sunat o organizatoare de evenimente, -
0:05 - 0:07pentru că urma să ţin un discurs,
spunându-mi: -
0:07 - 0:12,,Mă chinui să-mi dau seama cum
să te descriu în fluturaşul publicitar." -
0:12 - 0:16,,De ce te chinui?", am întrebat.
,,Te-am văzut vorbind şi, -
0:16 - 0:22te voi numi cercetător, cred, dar atunci
nimeni nu va veni, pentru că vor crede -
0:22 - 0:24că eşti plictisitoare si neinteresantă."
-
0:24 - 0:26(Râsete)
-
0:26 - 0:28Bine", am spus.
-
0:28 - 0:31,,Dar mi-a plăcut la discursul tău
că povesteşti captivant, -
0:31 - 0:34aşa că te voi numi povestitoare."
-
0:34 - 0:38Evident că partea academică,
nesigură din mine, a reacţionat: -
0:38 - 0:42Cum mă vei numi?"
"Te voi numi povestitoare." -
0:42 - 0:45De ce nu spiriduşa magică?",
m-am gândit. -
0:45 - 0:49(Râsete)
-
0:49 - 0:52Stai să mă gândesc puţin.", am spus.
-
0:52 - 0:55Mi-am căutat în adâncuri curajul
şi m-am gândit: -
0:55 - 1:00sunt o povestitoare, cercetător calitativ,
adun poveşti. Asta fac. -
1:01 - 1:04Poate că poveştile
sunt informaţii cu un suflet, -
1:04 - 1:07şi poate sunt doar o povestitoare,
aşa că i-am spus: -
1:07 - 1:11Ştii ce? De ce nu spui
că sunt cercetător-povestitor?" -
1:11 - 1:15La care ea:
,,Haha, nu există aşa ceva!" -
1:15 - 1:17(Râsete)
-
1:17 - 1:20Aşa că-s cercetător-povestitor
şi azi vă voi vorbi - -
1:20 - 1:22pentru că discutam
despre extinderea percepţiei - -
1:22 - 1:26vă voi spune câteva poveşti
despre o parte a cercetării mele -
1:27 - 1:31care mi-a lărgit fundamental orizontul
şi a schimbat realmente -
1:31 - 1:35modul în care trăiesc, iubesc,
muncesc şi cum îmi cresc copiii. -
1:35 - 1:37Aici începe povestea mea.
-
1:37 - 1:41Când eram o tânără cercetătoare,
student doctorand în primul an, -
1:41 - 1:44am avut un profesor de cercetare
care ne-a spus: -
1:44 - 1:49Treaba stă în felul următor:
ce nu poţi măsura, nu există." -
1:50 - 1:55Am crezut că mă păcăleşte: Serios?"
,,Da, categoric!", mi-a răspuns. -
1:56 - 2:00Înţelegeţi că aveam diplomă
în asistenţă socială, cu master, -
2:00 - 2:02şi lucram pentru doctorat
în asistenţă socială. -
2:02 - 2:07Întreaga carieră fusesem înconjurată
de oameni cu următorul crez: -
2:07 - 2:10,,viaţa-i întortocheată, deci iubeşte-o".
-
2:10 - 2:16Iar crezul meu e: ,,viaţa e întortocheată,
aşa că fă curat, organizeaz-o -
2:16 - 2:18şi pune-o într-o cutie compartimentată."
-
2:18 - 2:20(Râsete)
-
2:20 - 2:25Să cred că mi-am găsit chemarea,
cariera care să mă poarte - -
2:25 - 2:28cum spune un motto vestit
în asistenţă socială: -
2:28 - 2:31,,cufundă-te în neplăcerile muncii",
-
2:31 - 2:32când eu sunt genul:
-
2:32 - 2:36,,dă în cap discomfortului,
dă-l din drum şi ia doar 10." -
2:36 - 2:38Asta era mantra mea.
-
2:39 - 2:44Aşa că eram încântată de treaba asta.
,,Asta e cariera potrivită pentru mine, -
2:44 - 2:47pentru că mă interesează
subiecte întortocheate -
2:47 - 2:51pe care vreau să le pot descurca.
Vreau să le înţeleg. -
2:51 - 2:55Vreau să disec aceste lucruri
care ştiu că-s importante -
2:55 - 2:58şi să pun soluţia la dispoziţia tuturor.
-
2:58 - 3:04Am început cu relaţiile, pentru că
după 10 ani de asistenţă socială, -
3:04 - 3:08realizezi că relaţiile sunt motivul
pentru care existăm. -
3:08 - 3:13Ele dau scop şi sens vieţilor noastre.
Totul se reduce la ele. -
3:13 - 3:17Fie că vorbeşti cu jurişti,
cu cei de la boli mintale, -
3:17 - 3:19de la abuzuri şi neglijenţă,
din cadrul asistenţei sociale, -
3:19 - 3:23ştim că relaţiile, capacitatea
de a te simţi legat de cineva, -
3:23 - 3:28- neurobiologic suntem construiţi aşa -
e motivul pentru care suntem aici. -
3:28 - 3:31De asta m-am gândit să încep
cu legătura dintre oameni. -
3:31 - 3:38Ştiţi situaţia în care eşti evaluat de şef
şi-ţi spune 37 de lucruri -
3:38 - 3:41la care eşti grozav şi unul singur
unde poţi face îmbunătăţiri? -
3:41 - 3:43(Râsete)
-
3:44 - 3:47Şi apoi, numai acolo te gândeşti? Este?
-
3:47 - 3:50Cred că ăsta e motivul pentru care
munca mi-a mers atât de bine: -
3:50 - 3:55atunci când îi întrebi despre dragoste,
oamenii îţi povestesc suferinţa. -
3:55 - 4:00Când îi întrebi despre apartenenţă
îţi spun cele mai dureroase experienţe -
4:00 - 4:02despre cum e să fii exclus.
-
4:02 - 4:07Când i-am întrebat despre relaţii,
mi-au povestit de ruperera lor. -
4:07 - 4:13Curând, cam după 6 săptămâni de cercetare,
am dat peste acest lucru nenumit, -
4:13 - 4:19care mi-a dezvăluit relaţiile într-un mod
nemaiîntâlnit, pe care nu-l înţelegeam. -
4:19 - 4:23M-am retras din cercetare
ca să-mi dau seama ce reprezenta. -
4:24 - 4:27S-a dovedit a fi ruşinea.
-
4:27 - 4:32Ruşinea e uşor de privit
ca teama de rupere a relaţiei. -
4:32 - 4:36,,E ceva legat de mine, pe care
dacă l-ar şti sau vedea oamenii, -
4:36 - 4:40atunci nu voi mai fi demnă
de o relaţie cu ei." -
4:40 - 4:43Vă pot spune despre ea
că e universală, că toţi o simţim. -
4:43 - 4:48Cei care nu simt ruşine n-au empatie
sau capacitatea de a stabili legături. -
4:48 - 4:50Nimeni nu vrea să vorbească despre ea,
-
4:50 - 4:54şi cu cât vorbeşti mai puţin de ea
cu atât mai mult o simţi. -
4:54 - 4:58La baza acestei ruşini,
a ideii "Nu-s suficient de bun" -
4:58 - 5:02toţi ştim sentimentul:
Nu-s destul de imaculat, de slab, -
5:02 - 5:05de bogat, de frumos, de deştept,
de promovat"... -
5:06 - 5:11La bază e o chinuitoare vulnerabilitate,
-
5:11 - 5:16idea că, pentru ca relaţia să se creeze
-
5:16 - 5:19trebuie să permitem
să fim văzuţi cu adevărat. -
5:21 - 5:24Ştiţi ce cred eu despre vulnerabilitate:
o urăsc! -
5:24 - 5:28M-am gândit că asta e şansa mea
s-o înfrâng cu armele mele. -
5:28 - 5:34O să-mi dau seama ce-i cu ruşinea,
chit că-mi ia un an s-o fac bucăţi! -
5:34 - 5:36O să-nţeleg cum funcţionează
vulnerabilitatea -
5:36 - 5:39şi o să i-o iau înainte.
-
5:39 - 5:42Eram pregătită şi foarte entuziasmată.
-
5:44 - 5:47Ştiţi că nu se va termina cu bine.
-
5:47 - 5:50(Râsete)
-
5:50 - 5:51Ştiţi asta!
-
5:51 - 5:55Aş putea să vă spun multe despre ruşine,
dar mi-ar trebui şi timpul celorlalţi, -
5:55 - 5:58dar vă spun scurt la ce se reduce,
-
5:58 - 6:01şi-ar putea fi cel mai important lucru
pe care l-am învăţat vreodată, -
6:01 - 6:04în decada petrecută cu acest studiu.
-
6:05 - 6:12Anul alocat s-a transformat în 6 ani,
mii de poveşti, sute de interviuri lungi -
6:12 - 6:13şi focus grupuri.
-
6:13 - 6:18Au început să-mi trimită pagini
din jurnalele lor, poveştile lor, -
6:18 - 6:22mii de piese de informaţie, în 6 ani.
-
6:22 - 6:27I-am cam dat de cap. Am înţeles
ce e ruşinea şi cum funcţionează. -
6:27 - 6:34Am scris o carte, am publicat o teorie,
dar ceva nu era în regulă. -
6:34 - 6:38E vorba de faptul că
dacă i-aş lua pe toţi cei intervievaţi -
6:38 - 6:45şi i-aş împărţi în oameni care
au sentimentul propriei valori - -
6:45 - 6:48la asta se reduce,
la sentimentul valorii de sine - -
6:48 - 6:51aceştia simt puternic iubirea
şi ataşamentul - -
6:51 - 6:56şi oameni care se luptă să-l aibă,
care se-ntreabă dacă-s destul de buni. -
6:56 - 7:01E o singură variabilă care-i separă pe cei
care simt puternic iubirea şi ataşamentul -
7:01 - 7:03de cei care se luptă pentru asta.
-
7:03 - 7:07Cei care simt puternic iubirea
şi ataşamentul -
7:07 - 7:11cred că sunt demni să le primească.
Atâta tot. -
7:12 - 7:15Cred că merită aşa ceva.
-
7:15 - 7:18Pentru mine partea grea -
-
7:18 - 7:24ce ne împiedică să relaţionăm,
e teama că nu suntem demni de relaţii - -
7:24 - 7:29era ceva ce, personal şi profesional,
am simţit că trebuia să înţeleg mai bine. -
7:29 - 7:34Aşa că am luat toate interviurile
unde era autoapreciere, -
7:34 - 7:40unde oamenii trăiau cu acel sentiment
şi le-am analizat doar pe acelea. -
7:40 - 7:42Ce aveau oamenii aceia în comun?
-
7:42 - 7:47Eu am o uşoară dependenţă de birotică,
dar asta-i o altă prezentare. -
7:47 - 7:52Aveam un dosar şi-un pix Sharpie
şi mă gândeam cum să numesc studiul? -
7:52 - 7:56Primul cuvânt care mi-a venit
în minte a fost: cordiali. -
7:56 - 8:00Aceştia sunt oameni deschişi, care
din asta-şi trag seva - propria valoare. -
8:00 - 8:04Am scris titlul pe dosar
şi-am început să analizez datele. -
8:04 - 8:11Într-o primă fază am parcurs tot,
în 4 zile de analiză intensivă, -
8:11 - 8:14am extras interviurile,
am extras poveştile şi incidentele. -
8:14 - 8:17Care-i tema? Care-i tiparul?
-
8:17 - 8:20Soţul a luat copiii şi au plecat din oraş,
-
8:20 - 8:23pentru că mereu intru într-o stare
de frenezie gen Jackson Pollock, -
8:23 - 8:28În care scriu într-una,
calată pe stilul meu de ,,cercetător". -
8:28 - 8:30Iată ce am aflat:
-
8:32 - 8:36au în comun curajul.
-
8:36 - 8:39Vreau să diferenţiez pentru voi
curajul şi vitejia. -
8:39 - 8:43Curajul, la originea sa,
a pătruns în limba engleză, -
8:43 - 8:46din latinescul ,,cor",
care înseamnă ,,inimă" -
8:46 - 8:51şi definea persoanele
care acţionează din toată inima. -
8:51 - 8:57Aceşti oameni aveau curajul
să fie imperfecţi. -
8:58 - 9:02Aveau compasiunea necesară
pentru a fi blânzi cu ei în primul rând, -
9:02 - 9:06apoi şi cu ceilalţi, pentru că e dovedit
că nu putem simţi compasiune pentru alţii -
9:06 - 9:09dacă nu ne tratăm
pe noi înşine cu blândeţe, -
9:09 - 9:11şi, în cele din urmă, aveau o legătură.
-
9:11 - 9:16Şi - acum vine partea dificilă -
ca rezultat al autenticităţii, -
9:16 - 9:19erau dispuşi să renunţe
la cine credeau că ar trebui să fie -
9:19 - 9:21pentru a fi cine erau cu adevărat,
-
9:21 - 9:26ceea ce e obligatoriu
pentru crearea legăturii. -
9:28 - 9:31Mai aveau în comun următorul lucru:
-
9:31 - 9:36(Curaj, compasiune, legătură,
vulnerabilitate.) -
9:36 - 9:38acceptau complet vulnerabilitatea.
-
9:40 - 9:44Erau convinşi
-
9:44 - 9:48că ceea ce-i face vulnerabili,
îi face frumoşi. -
9:51 - 9:54Nu spuneau că vulnerabilitatea
le e comodă, -
9:54 - 9:57dar nici nu se refereau la ea
ca fiind chinuitoare, -
9:57 - 10:00cum auzisem despre ruşine,
în interviurile anterioare. -
10:00 - 10:02Spuneau doar că e necesară.
-
10:03 - 10:08Vorbeau despre disponibilitatea
de a fi primul să spună ,,te iubesc", -
10:09 - 10:14despre disponibilitatea de a face ceva
când nu ai nicio garanţie, -
10:16 - 10:20despre disponibilitatea
de a aştepta telefonul doctorului -
10:20 - 10:22cu rezultatul mamografiei.
-
10:23 - 10:28Sunt dispuşi să investească într-o relaţie
care s-ar putea să meargă sau nu. -
10:29 - 10:32Erau convinşi că e ceva esenţial.
-
10:32 - 10:35Eu, personal, o consideram trădare.
-
10:35 - 10:40Nu puteam să cred
că jurasem credinţă cercetării, -
10:40 - 10:44care prin definiţie,
-
10:44 - 10:48studiază fenomene special cu scopul
de a le controla şi a face previziuni, -
10:49 - 10:54iar acum, misiunea mea,
de a controla şi prezice, conchidea -
10:54 - 10:59că viaţa se trăieşte cu vulnerabilitate,
fără a o controla şi-a prezice. -
10:59 - 11:02Asta a dus la o micuţă cădere nervoasă.
-
11:02 - 11:06(Râsete)
-
11:06 - 11:09Care arăta mai mult aşa.
-
11:09 - 11:11(Râsete)
-
11:11 - 11:13Chiar aşa a fost.
-
11:13 - 11:16Eu o numesc cădere nervoasă,
terapeutul meu trezire spirituală. -
11:16 - 11:19Trezire spirituală sună mai bine
decât cădere nervoasă, -
11:19 - 11:21dar vă asigur că a fost cădere nervoasă.
-
11:21 - 11:24A trebuit să las totul deoparte
şi să-mi caut un terapeut. -
11:24 - 11:28Afli cine eşti când
îţi suni prietenii să le spui: -
11:28 - 11:31,,Cred că trebuie să mă consulte cineva.
Aveţi vreo recomandare?" -
11:32 - 11:36Vreo 5 prieteni mi-au zis:
,,Uh! N-aş vrea să fiu terapeutul tău!..." -
11:36 - 11:39(Râsete)
-
11:39 - 11:42Ce vrei să spui?", întreb.
-
11:42 - 11:46,,Ei, zic şi eu... Nu-ţi aduce rigla!"
-
11:46 - 11:48(Râsete)
-
11:48 - 11:51,,Bine..."
-
11:51 - 11:53Şi-am găsit un terapeut.
-
11:53 - 11:58La prima întâlnire cu ea, cu Diana,
am venit cu lista mea, -
11:58 - 12:01cu modul de viaţă al oamenilor cordiali.
-
12:01 - 12:03M-am aşezat şi m-a înrebat:
,,Ce mai faci?" -
12:03 - 12:06,,Mă simt grozav. Sunt bine."
-
12:06 - 12:08"Ce se întâmplă?"
-
12:08 - 12:11E vorba de un terapeut
care merge la alt terapeut, -
12:11 - 12:13pentru că trebuie s-o facem,
-
12:13 - 12:16fiindcă au diplome bune.
-
12:16 - 12:19(Râsete)
-
12:19 - 12:22I-am spus:
"Uite ce e: mă chinui." -
12:22 - 12:24"Cu ce te chinui?"
-
12:24 - 12:27"Am probleme cu vulnerabilitatea,
-
12:27 - 12:32şi ştiu că vulnerabilitatea
stă la baza ruşinii şi fricii -
12:32 - 12:35şi a străduinţei noastre
pentru onorabilitate, -
12:35 - 12:37dar se pare că e şi cea care dă naştere
-
12:37 - 12:42bucuriei, creativităţii,
apartenenţei, iubirii -
12:42 - 12:48şi cred că am o problemă
şi am nevoie de ajutor." -
12:48 - 12:49"Dar uite ce vreau:
-
12:49 - 12:53fără discuţii despre familie
şi prostii din copilărie... -
12:53 - 12:55(Râsete)
-
12:55 - 12:59... vreau să-mi dai câteva strategii."
-
12:59 - 13:02(Râsete)
-
13:02 - 13:05(Aplauze)
-
13:05 - 13:07Mulţumesc.
-
13:09 - 13:12Reacţia ei.
-
13:12 - 13:14(Râsete)
-
13:14 - 13:17"E rău, nu-i aşa?", am întrebat-o.
-
13:17 - 13:21"Nu e nici bine, nici rău."
-
13:21 - 13:22(Râsete)
-
13:22 - 13:24"E ce e şi atât."
-
13:24 - 13:27Mi-am spus:
"O Doamne, o să fie nasol!" -
13:27 - 13:30(Râsete)
-
13:30 - 13:32A fost si n-a fost.
-
13:32 - 13:35A durat cam un an.
-
13:35 - 13:37Ştiţi că sunt oameni,
care atunci când realizează -
13:37 - 13:40că vulnerabilitatea şi tandreţea
sunt importante, -
13:40 - 13:43nu li se mai opun şi le îmbrăţişează?
-
13:43 - 13:46A: eu nu sunt genul
-
13:46 - 13:48şi B: nici măcar nu socializez
cu astfel de oameni. -
13:48 - 13:51(Râsete)
-
13:51 - 13:54Pentru mine a fost un an întreg
de lupte de stradă. -
13:54 - 13:56A fost un măcel.
-
13:56 - 13:58Vulnerabilitatea ataca, atacam şi eu.
-
13:58 - 14:01Am pierdut lupta,
-
14:01 - 14:03dar probabil mi-am recâştigat viaţa.
-
14:03 - 14:07M-am întors în cercetare
şi am petrecut următorii câţiva ani -
14:07 - 14:10încercând realmente să înţeleg
ce fac oamenii împliniţi, cordiali, -
14:10 - 14:16ce alegeri fac
şi cum procedează cu vulnerabilitatea. -
14:16 - 14:18De ce ne chinuim atât de mult cu ea?
-
14:18 - 14:21Sunt singura
care mă lupt cu vulnerabilitatea? -
14:22 - 14:23Nu.
-
14:23 - 14:25Iată ce-am aflat.
-
14:26 - 14:29Ne amorţim vulnerabilitatea.
-
14:29 - 14:31În aşteptarea telefonului acela...
-
14:31 - 14:34Am postat pe Twitter şi pe Facebook:
-
14:34 - 14:37,,Cum aţi defini vulnerabilitatea?
Ce te face să te simţi vulnerabil?" -
14:37 - 14:40Într-o oră şi jumătate
aveam 150 de răspunsuri. -
14:41 - 14:44Voiam să ştiu ce păreri există.
-
14:45 - 14:50,,Să-mi rog soţul să mă ajute, pentru că
mi-e rău şi suntem proaspăt căsătoriţi", -
14:50 - 14:55,,Să iniţiez un act sexual cu soţul meu",
,,Să iniţiez un act sexual cu soţia mea", -
14:55 - 15:01,,să fiu refuzat", ,,să invit pe cineva în oraş",
,,să aştept telefonul doctorului", -
15:01 - 15:03,,să fiu concediat", ,,să concediez oameni"...
-
15:03 - 15:05Asta e lumea în care trăim.
-
15:05 - 15:08Trăim într-o lume vulnerabilă
-
15:08 - 15:12şi un mod de a-i face faţă
e să anesteziem vulnerabilitatea. -
15:12 - 15:14Cred că există dovezi -
-
15:14 - 15:16şi nu-i singurul motiv
pentru existenţa lor, -
15:16 - 15:18dar printre cauzele importante -
-
15:18 - 15:22că suntem cea mai îndatorată,
-
15:22 - 15:25cea mai obeză,
-
15:25 - 15:28cea mai dependentă
şi mai îndopată cu medicamente -
15:28 - 15:31cohortă de adulţi din istoria SUA.
-
15:33 - 15:40Problema este - şi-am asta din studiu -
că nu poţi amorţi selectiv emoţiile. -
15:40 - 15:43Nu poţi spune: ,,ăstea-s emoţiile rele:
-
15:43 - 15:47vulnerabilitatea, durerea, ruşinea,
teama şi dezamăgirea. -
15:47 - 15:49Nu mai vreau să le simt.
-
15:49 - 15:52O să beau nişte beri şi-o să mănânc
brioşe cu banane şi nuci. -
15:52 - 15:54(Râsete)
-
15:54 - 15:56Nu mai vreau să le simt."
-
15:56 - 15:59Râsul vostru vă dă de gol. Ştiu că ştiţi.
-
15:59 - 16:01Meseria mea e să-mi bag nasul
în vieţile voastre. -
16:01 - 16:03Recunosc acel: ,,Ahaha! Dumnezeule!"
-
16:03 - 16:05(Râsete)
-
16:05 - 16:11Nu poţi amorţi acele sentimente dureroase
fără să le amorţeşti şi pe celelalte. -
16:11 - 16:12Nu poţi amorţi selectiv.
-
16:12 - 16:21Amorţindu-le pe cele dureroase
amorţim bucuria, recunoştinţa, fericirea. -
16:21 - 16:27Apoi ne simţim mizerabil
şi ne căutăm ţelul şi sensul, -
16:27 - 16:28apoi ne simţim vulnerabili,
-
16:28 - 16:31aşa că bem nişte bere
şi luăm o brioşă cu banane. -
16:31 - 16:34Şi totul se transformă
într-un cerc vicios periculos. -
16:36 - 16:41Cred că trebuie să ne gândim
de ce şi cum amorţim. -
16:41 - 16:44Nu trebuie să fie vorba
de vreo dependenţă. -
16:45 - 16:46Alt lucru pe care-l facem
-
16:46 - 16:50e să transformăm
orice e nesigur în certitudine. -
16:50 - 16:55Religia a trecut de la
,,Cred în soartă şi mister", la certitudine. -
16:55 - 16:58,,Eu am dreptate, tu nu! Să taci!"
-
16:59 - 17:00Asta e.
-
17:01 - 17:02Să fie sigur.
-
17:03 - 17:05Cu cât ne temem mai mult,
cu atat devenim mai vulnerabili -
17:05 - 17:07şi ne temem şi mai mult.
-
17:07 - 17:09Aşa e politica în zilele noastre.
-
17:09 - 17:14Nu mai există discurs,
nici conversaţie. Doar învinovăţiri. -
17:14 - 17:17Ştiţi cum e descrisă
învinovăţirea în cercetare? -
17:17 - 17:20Un mod de a scăpa
de durere şi discomfort. -
17:22 - 17:24Perfecţionăm.
-
17:24 - 17:26Eu sunt cineva care ar vrea ca viaţa să fie aşa.
-
17:26 - 17:28insa nu functioneaza,
-
17:28 - 17:30pentru ca ceea ce facem este sa luam grasimea de pe fund
-
17:30 - 17:32si o punem in obraji.
-
17:32 - 17:35(Rasete)
-
17:35 - 17:37Sper ca intr-o suta de ani
-
17:37 - 17:39oamenii vor privi in urma si vor exclama: "Oau"
-
17:39 - 17:41(Rasete)
-
17:41 - 17:43Si cel mai periculos e ca ne perfectionam
-
17:43 - 17:45copii.
-
17:45 - 17:47Iata cum ii vedem pe copii.
-
17:47 - 17:50Cand vin pe lume sunt deja pregatiti de lupta.
-
17:50 - 17:53Asa ca atunci cand tii acel bebelus perfect in brate,
-
17:53 - 17:55treaba noastra nu e sa spunem: "Priveste-o, e perfecta.
-
17:55 - 17:57Tot ce am de facut e sa ii mentim perfectiunea -
-
17:57 - 18:00asigura-te ca intra in echipa de tenis pana in clasa a cincea si e admisa la Yale pana intr-a saptea."
-
18:00 - 18:02Nu asta avem de facut.
-
18:02 - 18:04Responsabilitatea noastra e sa privim si sa spunem:
-
18:04 - 18:07"Stii ceva? Esti imperfecta si esti pregatita pentru lupta,
-
18:07 - 18:09dar meriti iubire si apartenenta."
-
18:09 - 18:11Asta e treaba noastra.
-
18:11 - 18:13Aratati-mi o generatie de copii crescuti asa
-
18:13 - 18:16si punem capat problemelor pe care eu cred ca le avem astazi.
-
18:16 - 18:20Pretindem ca ceea ce facem
-
18:20 - 18:23nu ii afecteaza pe ceilalti.
-
18:23 - 18:25Asa actionam in viata personala.
-
18:25 - 18:27Tot la fel si la nivel de corporatie -
-
18:27 - 18:29indiferent ca e vorba despre sprijin financiar, accident petrolier
-
18:29 - 18:31o revocare -
-
18:31 - 18:33ne prefacem ca actiunile noastre
-
18:33 - 18:36nu au un impact enorm asupra altor oameni.
-
18:36 - 18:39Le-as spune companiilor ca asta nu e prima dintre incercari.
-
18:40 - 18:42Tot ce va cerem este sa fiti autentici si realisti
-
18:42 - 18:44si sa spuneti "Ne pare rau.
-
18:44 - 18:47Vom repara lucrurile."
-
18:50 - 18:52Exista si un alt fel de a face lucrurile si acesta e mesajul cu care inchei.
-
18:52 - 18:54Iata ce am invatat:
-
18:54 - 18:56sa ne lasam vazuti,
-
18:56 - 18:58vazuti in profunzime,
-
18:58 - 19:01in toata vulnerabilitatea noastra;
-
19:01 - 19:03sa iubim cu toata inima,
-
19:03 - 19:05chiar daca nu exista garantii -
-
19:05 - 19:07ceea ce este foarte greu
-
19:07 - 19:10si din pozitia de parinte e chiar ingrozitor de greu -
-
19:12 - 19:15sa exersam recunostinta si bucuria
-
19:15 - 19:17in acele momente de groaza
-
19:17 - 19:19cand ne intrebam: "Pot sa iubesc atat de mult?
-
19:19 - 19:21Pot sa cred cu atata pasiune?
-
19:21 - 19:24Pot sa fiu neinfricat?"
-
19:24 - 19:26sa fim capabili sa ne oprim si, in loc sa previzionam catastrofe,
-
19:26 - 19:29sa spunem: "Sunt atat de recunoscatoare
-
19:29 - 19:32pentru ca sa fiu atat de vulnerabila inseamna ca traiesc."
-
19:33 - 19:36Si in ultimul rand ceva ce cred ca este poate cel mai important:
-
19:36 - 19:39sa credem ca suntem suficienti.
-
19:39 - 19:41Atunci cand actionam din pozitia in care
-
19:41 - 19:44credem ca suntem suficienti,
-
19:45 - 19:48incetam sa tipam si incepem sa ascultam,
-
19:49 - 19:51suntem mai buni si mai blanzi cu oamenii din jurul nostru,
-
19:51 - 19:54suntem mai buni si mai blanzi cu noi.
-
19:54 - 19:56Asta a fost tot. Multumesc.
-
19:56 - 19:59(Aplauze)
- Title:
- Puterea vulnerabilităţii
- Speaker:
- Brené Brown
- Description:
-
Brene Brown studiaza legaturile umane - abilitatea de a empatiza, a apartine, a iubi. In cadrul unei prezentari incisive si amuzante sustinuta la TEDxHouston, impartaseste detaliile cercetarii ce a determinat-o sa porneasca intr-o aventura personala de cunoastere a sinelui si intelegere a umanitatii. Un discurs ce trebuie dat mai departe.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 19:59
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Delia Bogdan edited Romanian subtitles for The power of vulnerability | ||
Delia Bogdan edited Romanian subtitles for The power of vulnerability |