Return to Video

Civilizația pe Lună – și ce înseamnă pentru viața pe Pământ

  • 0:01 - 0:05
    În acest moment,
    se petrec multe lucruri cu Luna.
  • 0:05 - 0:09
    China și-a anunțat planurile
    pentru o stație populată la Polul Sud
  • 0:09 - 0:11
    până în anul 2030,
  • 0:11 - 0:14
    iar Statele Unite ale Americii
    au un plan oficial
  • 0:14 - 0:16
    ce urmărește ca un număr mare de oameni
  • 0:16 - 0:18
    să trăiască și să muncească în spațiu.
  • 0:18 - 0:21
    Asta va începe cu programul NASA Artemis,
  • 0:21 - 0:25
    un program internațional care va trimite
    prima femeie și următorul bărbat
  • 0:25 - 0:27
    pe Lună în acest deceniu.
  • 0:27 - 0:30
    Miliardarii și sectorul privat se implică
  • 0:30 - 0:31
    în moduri fără precedent.
  • 0:32 - 0:35
    Sunt peste o sută
    de companii de lansare în lume
  • 0:35 - 0:39
    și aproape o duzină de companii private
    de transport pe Lună,
  • 0:39 - 0:42
    ce pregătesc misiuni robotice
    către suprafața lunară.
  • 0:43 - 0:47
    Avem rachete reutilizabile
    pentru prima dată în istoria omenirii.
  • 0:47 - 0:50
    Asta ne va permite
    să dezvoltăm infrastructura
  • 0:50 - 0:52
    și utilizarea de resurse.
  • 0:52 - 0:55
    Deși estimările variază,
    oamenii de știință cred
  • 0:55 - 0:59
    că ar putea fi până la un miliard
    de tone metrice de gheață pe Lună.
  • 0:59 - 1:01
    Asta e mai mult decât mărimea lacului Erie
  • 1:01 - 1:05
    și îndeajuns de multă apă pentru a susține
    poate sute de mii de oameni
  • 1:05 - 1:08
    ce trăiesc și muncesc pe Lună.
  • 1:08 - 1:11
    Chiar dacă planurile oficiale
    evoluează mereu,
  • 1:11 - 1:14
    există motive reale să credem
    că am putea vedea oameni
  • 1:14 - 1:16
    începând să trăiască
    și să muncească pe Lună
  • 1:16 - 1:17
    în următorul deceniu.
  • 1:18 - 1:22
    Cu toate acestea, Luna are aproximativ
    mărimea continentului Africa
  • 1:22 - 1:25
    și începem să vedem că resursele cheie
  • 1:25 - 1:27
    ar putea fi concentrate în zone mici
  • 1:27 - 1:29
    aproape de poli.
  • 1:29 - 1:34
    Asta ridică întrebări despre coordonarea
    accesului către resursele limitate.
  • 1:35 - 1:39
    Și sunt întrebări legitime
    despre a merge pe Lună:
  • 1:39 - 1:41
    colonialism, patrimoniu cultural
  • 1:41 - 1:45
    și reproducerea inegalităților sistematice
    ale capitalismului de astăzi.
  • 1:45 - 1:47
    Și încă un punct...
  • 1:47 - 1:50
    Nu avem deja destule
    provocări mari pe Pământ?
  • 1:50 - 1:55
    Guvernarea Internetului, pandemii,
    terorism și poate cel mai important,
  • 1:55 - 1:58
    criza climatică
    și pierderea biodiversității.
  • 1:59 - 2:00
    Într-un anumit sens,
  • 2:00 - 2:03
    ideea de Lună doar ca destinație
  • 2:03 - 2:06
    întruchipează aceste
    calități problematice.
  • 2:06 - 2:08
    Invocă o atitudine de cucerire
  • 2:08 - 2:10
    de frontieră,
  • 2:10 - 2:12
    rachete mari și proiecte costisitoare,
  • 2:12 - 2:14
    competiție și câștig.
  • 2:15 - 2:17
    Dar ce e cel mai interesant despre Lună
  • 2:17 - 2:20
    nu sunt miliardarii cu rachetele lor
  • 2:20 - 2:23
    sau aceeași luptă învechită dintre state.
  • 2:23 - 2:26
    De fapt, nu e hardware-ul.
  • 2:27 - 2:29
    Este software-ul.
  • 2:29 - 2:31
    Sunt normele, obiceiurile și legile.
  • 2:31 - 2:33
    Sunt tehnologiile noastre sociale.
  • 2:34 - 2:38
    Și e oportunitatea să ne actualizăm
    instituțiile democratice
  • 2:38 - 2:40
    și statul de drept,
  • 2:40 - 2:44
    pentru a răspunde unei noi ere
    de schimbări de dimensiuni planetare.
  • 2:44 - 2:48
    Vă voi spune
    cum Luna poate deveni o schiță
  • 2:48 - 2:51
    pentru rezolvarea unora dintre
    cele mai mari provocări de pe Pământ.
  • 2:52 - 2:57
    Am fost obsedată de acest subiect
    de când eram adolescentă.
  • 2:57 - 3:01
    Am petrecut ultimele două decenii lucrând
    la politicile spațiului internațional,
  • 3:01 - 3:06
    dar și la mici proiecte comunitare
    cu design guvernamental ascendent.
  • 3:06 - 3:08
    Când aveam 17 ani,
  • 3:08 - 3:11
    am participat la o conferință ONU
    despre utilizările pașnice
  • 3:11 - 3:13
    ale spațiului cosmic, la Viena.
  • 3:13 - 3:17
    Timp de două săptămâni,
    160 de tineri din peste 60 de țări
  • 3:17 - 3:21
    au fost adunați într-un hotel mare
    de lângă clădirea ONU.
  • 3:21 - 3:23
    Am fost invitați să facem recomandări
  • 3:23 - 3:25
    statelor membre
  • 3:25 - 3:28
    despre rolul spațiului
    în viitorul umanității.
  • 3:28 - 3:30
    După conferință,
  • 3:30 - 3:32
    unii dintre noi am fost atât de inspirați,
  • 3:32 - 3:34
    încât am decis
    să continuăm să locuim împreună.
  • 3:35 - 3:39
    Să locuiești cu 20 de oameni
    ar putea suna nebunesc,
  • 3:39 - 3:45
    dar, în timp, am reușit să creăm un grup
    cu un nivel înalt de încredere,
  • 3:45 - 3:49
    care ne-a permis să experimentăm
    cu aceste tehnologii sociale.
  • 3:49 - 3:53
    Am dezvoltat sisteme de guvernare
    care variau de la a alege un CEO
  • 3:53 - 3:55
    la folosirea unui proces cu jurați.
  • 3:56 - 3:58
    Și cu cât am avansat în carierele noastre
  • 3:58 - 4:02
    și am trecut de la institutele din DC
    la a lucra pentru NASA
  • 4:02 - 4:04
    și la a înființa propriile companii,
  • 4:04 - 4:07
    aceste experimente ne-au permis să vedem
  • 4:07 - 4:10
    cum grupuri mici de oameni
    ar putea fi un vas Petri
  • 4:10 - 4:14
    pentru importante întrebări sociale
    precum reprezentarea,
  • 4:14 - 4:16
    sustenabilitatea sau oportunitatea.
  • 4:17 - 4:21
    Oamenii deseori se referă
    la Lună ca la un vas Petri
  • 4:21 - 4:23
    sau chiar ca fiind o coală albă.
  • 4:24 - 4:28
    Dar datorită acordurilor legale
    care guvernează Luna,
  • 4:28 - 4:31
    de fapt are ceva foarte important în comun
  • 4:31 - 4:34
    cu provocările globale de pe Pământ.
  • 4:34 - 4:41
    Amândouă presupun probleme ce ne cer
    să depășim teritoriul și granițele,
  • 4:41 - 4:43
    însemnând că Luna e mai mult ca un model
  • 4:43 - 4:45
    decât o coală albă.
  • 4:46 - 4:51
    Semnat în 1967, Tratatul Spațiului Cosmic
    e tratatul definitoriu
  • 4:51 - 4:53
    ce guvernează activitățile din spațiu,
  • 4:53 - 4:55
    incluzând și Luna.
  • 4:56 - 4:58
    Și are două elemente cheie
  • 4:58 - 5:02
    care schimbă în mod radical baza
    pe care legile pot fi construite.
  • 5:03 - 5:09
    Primul e garantarea accesului liber
    la toate zonele unui corp celest.
  • 5:10 - 5:14
    Iar al doilea e că Luna
    și celelalte corpuri celeste
  • 5:14 - 5:18
    nu pot fi revendicate de un stat.
  • 5:18 - 5:20
    Asta e o nebunie,
  • 5:20 - 5:24
    pentru că tot sistemul
    internațional pământesc,
  • 5:24 - 5:25
    ONU,
  • 5:25 - 5:28
    sistemul de tratate
    și acorduri internaționale
  • 5:28 - 5:32
    este construit pe ideea
    de suveranitate statală,
  • 5:32 - 5:35
    pe revendicarea pământurilor
    și a resurselor din interiorul granițelor
  • 5:35 - 5:39
    și pe autonomia de a controla
    accesul liber în cadrul acelor granițe.
  • 5:40 - 5:42
    Prin eliminarea amândurora,
  • 5:42 - 5:45
    creăm condițiile
    pentru ceea ce numim „bunuri comune.”
  • 5:46 - 5:50
    Bazate pe lucrarea lui Elinor Ostrom,
    câștigătoarea premiului Nobel pe economie,
  • 5:50 - 5:54
    bunurile comune globale
    sunt acele resurse pe care le împărțim,
  • 5:54 - 5:57
    ce ne cer să lucrăm împreună
    pentru a gestiona și proteja
  • 5:57 - 6:01
    aspecte importante pentru supraviețuirea
    și bunăstarea noastră,
  • 6:01 - 6:03
    precum climatul sau oceanele.
  • 6:03 - 6:06
    Abordările bazate pe bunuri comune
    oferă un teren neexplorat
  • 6:06 - 6:08
    pentru design-ul de instituții,
  • 6:08 - 6:10
    care abia începe să fie explorat
  • 6:10 - 6:13
    la nivel global și interplanetar.
  • 6:13 - 6:14
    Cum arată drepturile de proprietate?
  • 6:14 - 6:16
    Și cum gestionăm resursele
  • 6:16 - 6:21
    când metodele tradiționale de autoritate
    externă și proprietate privată
  • 6:21 - 6:22
    nu se aplică?
  • 6:22 - 6:25
    Cu toate că nu avem toate răspunsurile,
  • 6:25 - 6:28
    climatul, guvernarea internetului,
    autoritarismul...
  • 6:28 - 6:31
    toate acestea sunt amenințări
    profund existențiale
  • 6:31 - 6:34
    pe care n-am reușit să le combatem
    cu metodele curente de gândire.
  • 6:34 - 6:39
    Metodele de succes viitoare
    ne vor cere să dezvoltăm noi instrumente.
  • 6:39 - 6:43
    Deci, cum încorporăm
    logica bazată pe bunuri comune
  • 6:43 - 6:46
    în instituțiile noastre globale
    și spațiale?
  • 6:47 - 6:52
    Aceasta e o încercare provenită
    dintr-o sursă neașteptată.
  • 6:52 - 6:55
    Ca tânăr activist
    în cel de-al Doilea Război Mondial,
  • 6:55 - 6:58
    Arvid Pardo a fost arestat pentru
    organizarea de mișcări anti-fasciste
  • 6:58 - 7:01
    și condamnat la moarte de către Gestapo.
  • 7:02 - 7:03
    După război,
  • 7:03 - 7:06
    a ajuns în corpurile diplomatice,
  • 7:06 - 7:10
    devenind apoi primul reprezentat
    permanent al Maltei
  • 7:10 - 7:12
    în Organizația Națiunilor Unite.
  • 7:12 - 7:15
    Pardo a văzut că legea internațională
    nu avea instrumentele
  • 7:15 - 7:18
    pentru a gestiona resursele globale comune
  • 7:18 - 7:20
    precum oceanele.
  • 7:21 - 7:26
    A observat și oportunitatea de a susține
    o împărțire echitabilă între națiuni.
  • 7:26 - 7:31
    În 1967, Pardo a ținut un discurs faimos
    la Națiunile Unite,
  • 7:31 - 7:33
    introducând ideea
  • 7:33 - 7:39
    că oceanele și resursele lor
    sunt „patrimoniul comun al omenirii.”
  • 7:39 - 7:43
    Sintagma a fost apoi adoptată
    ca o parte a Tratului Legii Mării,
  • 7:43 - 7:46
    probabil cel mai sofisticat regim
    de organizare de bunuri comune
  • 7:46 - 7:48
    de pe planetă astăzi.
  • 7:48 - 7:51
    A fost văzut ca un moment istoric,
  • 7:51 - 7:53
    o constituție a mărilor.
  • 7:54 - 7:57
    Dar limbajul s-a dovedit
    a fi atât de controversat,
  • 7:57 - 8:00
    încât a durat peste 12 ani
    să primească destule semnături
  • 8:00 - 8:02
    ca tratatul să fie aplicat,
  • 8:02 - 8:05
    iar câteva state încă refuză să-l semneze.
  • 8:06 - 8:10
    Obiecția nu era atât de mult
    despre împărțire în sine,
  • 8:10 - 8:12
    cât despre obligația de a împărți.
  • 8:13 - 8:18
    Statele au simțit că principiul
    de egalitate le subminează autonomia
  • 8:18 - 8:21
    și suveranitatea statului,
  • 8:21 - 8:26
    aceleași pe care se sprijină
    legea internațională.
  • 8:27 - 8:29
    Deci, în multe feluri,
  • 8:29 - 8:32
    povestea patrimoniului comun
  • 8:32 - 8:33
    este o tragedie.
  • 8:34 - 8:37
    Dar e puternică pentru că transformă
    într-o formă simplă
  • 8:37 - 8:42
    metodele prin care ordinea
    lumii curente se va apăra
  • 8:42 - 8:45
    și va rezista încercărilor
    de reformă structurală.
  • 8:47 - 8:49
    Dar aici este ideea:
  • 8:49 - 8:53
    Tratatul Spațiului Cosmic a realizat
    deja aceste reforme structurale.
  • 8:54 - 8:55
    La apogeul Războiului Rece,
  • 8:55 - 8:58
    speriate că fiecare dintre ele
    ar putea ajunge prima pe Lună,
  • 8:58 - 9:00
    Statele Unite ale Americii și URSS
  • 9:00 - 9:04
    au făcut echivalentul din Westfalia
    al pactului cu diavolul.
  • 9:05 - 9:09
    Prin cererea accesului liber
    și prevenirea revendicărilor teritoriale,
  • 9:09 - 9:13
    suntem nevoiți să regândim
    cele mai de bază instituții ale noastre,
  • 9:13 - 9:15
    iar poate că prin asta
  • 9:15 - 9:18
    vom învăța ceva nou
    pe care să-l folosim aici pe Pământ.
  • 9:19 - 9:23
    Deci cu toate că Luna ar putea părea
    puțin cam departe uneori,
  • 9:23 - 9:25
    cum răspundem acum întrebărilor de bază
  • 9:25 - 9:28
    va seta un precedent
    pentru cine are un loc la masă
  • 9:29 - 9:30
    și cum arată consensul.
  • 9:31 - 9:34
    Iar acestea sunt întrebări
    despre tehnologia socială,
  • 9:34 - 9:36
    nu despre rachete și hardware.
  • 9:37 - 9:41
    De fapt, aceste conversații
    încep să aibă loc chiar acum.
  • 9:41 - 9:45
    Comunitatea spațială discută
    despre acorduri comune de bază,
  • 9:45 - 9:49
    precum cum gândim zonele lunare
    ca situri patrimoniale
  • 9:49 - 9:52
    și cum obținem permisiunea
    de a ateriza undeva,
  • 9:52 - 9:54
    când autoritatea externă tradițională
  • 9:54 - 9:56
    nu se aplică?
  • 9:56 - 9:59
    Cum impunem cereri pentru cooperare
  • 9:59 - 10:02
    când e împotriva regulilor
    să le zici oamenilor unde să meargă?
  • 10:03 - 10:06
    Și cum organizăm
    accesul la resursele limitate
  • 10:06 - 10:09
    precum apa, mineralele
  • 10:09 - 10:12
    sau chiar vârfurile luminii eterne,
  • 10:12 - 10:15
    cratere care se află
    la latitudinea perfectă,
  • 10:15 - 10:17
    fiind expuse aproape constant
    la lumina solară,
  • 10:17 - 10:19
    deci oferind energie?
  • 10:19 - 10:23
    Unii oameni cred
    că lipsa de reguli de pe Lună
  • 10:23 - 10:25
    este periculoasă.
  • 10:25 - 10:29
    Și sunt într-adevăr niște elemente
    cu adevărat înfricoșătoare în asta.
  • 10:30 - 10:32
    Dacă nu există reguli pe Lună,
  • 10:32 - 10:36
    nu o să ajungem într-o situație de tipul
    primul venit, primul servit?
  • 10:36 - 10:38
    Și am putea ajunge acolo,
  • 10:38 - 10:41
    dacă ratăm acest moment.
  • 10:41 - 10:46
    Dar nu dacă suntem dispuși să fim
    îndrăzneți și să acceptăm provocarea.
  • 10:47 - 10:50
    Cum am învățat în comunitățile noastre
    de auto-guvernare,
  • 10:50 - 10:54
    e mult mai simplu să creezi ceva nou
    decât să încerci să modifici ceva vechi.
  • 10:55 - 10:57
    Și unde în altă parte decât pe Lună
  • 10:57 - 11:01
    am putea crea prototipurile
    unor noi instituții la scară globală
  • 11:01 - 11:05
    într-un mediu autonom,
    cu exact aceleași limitări de design
  • 11:05 - 11:08
    necesare pentru cele mai mari provocări
    de pe Pământ?
  • 11:09 - 11:11
    În 1999,
  • 11:11 - 11:15
    Organizația Națiunilor Unite a arătat
    unui grup de tineri tocilari
  • 11:15 - 11:17
    că putem gândi mai ambițios,
  • 11:17 - 11:20
    că putem influența națiuni dacă ne dorim.
  • 11:21 - 11:24
    Astăzi, scena este pregătită
    pentru următorul pas:
  • 11:24 - 11:28
    să ne imaginăm ce urmează
    după teritorii și granițe.
  • 11:29 - 11:30
    Vă mulțumesc!
Title:
Civilizația pe Lună – și ce înseamnă pentru viața pe Pământ
Speaker:
Jessy Kate Schingler
Description:

Am putea vedea în mod realist oameni care încep să lucreze și să trăiască pe Lună în următorul deceniu – și cum o facem contează, spune cercetătoarea de politică spațială Jessy Kate Schingler. În acest discurs fascinant, ea discută problemele critice care apar când considerăm civilizația în spațiul cosmic – precum guvernarea, drepturile de proprietate și managementul de resurse – și ne arată cum Luna poate fi un model pentru a rezolva cele mai mari provocări de pe Pământ.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
11:43

Romanian subtitles

Revisions