-
- [Jonathan Pageau]: Odată ce recunoști
că asta face parte din
-
declarația conform căreia lumea
-
întruchipează aceste modele,
-
că duce la acestea,
-
că duce la această poveste a unui om
-
care le-a întruchipat în mod absolut
-
și ne aduce în El,
-
ca să le întruchipăm și noi
-
într-un fel care ne va transforma,
-
scopul final al viziunii ortodoxe
a creștinismului
-
este Teoza (îndumnezeirea),
-
este a deveni Dumnezeu
-
prin transformare și participare
în Dumnezeu.
-
Acesta e scopul final
al tuturor lucrurilor,
-
a deveni participant la divin.
-
- [Jordan Peterson:] Și cum deosebești
asta de catolicism?
-
- [Jonathan Pageau:] În ceea ce privește
asta, cred că e o diferență de accent.
-
Cu siguranță că ortodocșii
au subliniat teoza
-
mai mult decât catolicii,
-
catolicii sunt cam îndoielnici
în privința teozei...
-
este considerată de unii dintre gânditori,
-
dar aș spune că probabil nu e chiar
-
în doctrina catolică oficială.
-
Dar cred că, fără teoză, pierzi
-
sensul întregului lucru,
-
pierzi sensul a toate, cum ar fi:
-
de ce există lucrurile?
-
Deci cred că ideea că ele există
-
pentru a participa pe deplin,
-
în forma lor cea mai perfectă,
-
că asta sunt chemate să facă,
-
ajunge să fie o declarație
-
a maximului de bine posibil în lume.
-
Cred că asta este, da!
-
- [Jordan Peterson:] Mie mi se pare,
sau am observat, să spunem, că
-
este posibil să...,
-
nu este evident pentru mine că
cineva ar vrea
-
să trăiască o existență fără sens,
-
nu cred că poți trăi o existență
fără sens
-
fără a deveni corupt,
-
deoarece durerea existenței
-
te va corupe fără un sens salvator
-
și, de asemenea, mi se pare că poți
-
vinde povestea că sensul
-
se găsește în responsabilitate.
-
Când încerc să îmi vând
povestea respectivă
-
mie însumi, eu pare să o cumpăr și
-
când încerc să o comunic altor oameni
-
pe ei îi face să tacă,
-
mulțimi mari de oameni tăcuți
-
și asta e ciudat pentru că nu sunt sigur
-
de ce este așa,
-
probabil pentru că legătura
-
dintre responsabilitate și sens
-
nu a fost făcută niciodată
-
atât de explicit, cumva.
-
Deoarece sensul este contaminat cu
-
fericire sau ceva de genul acesta.
-
Dar se găsește în responsabilitate
-
și atunci ai putea spune că nu există
-
nicio responsabilitate mai
convingătoare decât
-
încercarea de a ajuta lucrurile în
-
manifestarea formei lor divine.
-
Asta ar trebui să fie o aventură
-
care ar putea fi "vândută"
-
și nu știu de ce Biserica nu o poate face,
-
nu înțeleg asta
-
pentru că mie mi se pare că asta
-
e ceva ce eu am făcut, cel puțin parțial,
-
și asta explică și popularitatea ciudată
-
a prelegerilor mele biblice,
în particular.
-
- [Jonathan Pageau:] Da...
-
- [Jordan Peterson] Și eu chiar cred asta!
-
Efortul potrivit e să încerci
din toată inima
-
să încurajezi lucrurile să se dezvolte
-
în același timp către acel scop divin.
-
Ce altceva ai putea face?
-
Odată ce te gândești la asta
-
e ca și cum ai ținti mereu la
-
ceva care este mai bun
-
sau nu ai mai ținti,
-
fie te miști mereu către ceva
care e mai bun
-
fie nu te mai miști,
-
deci de ce nu te-ai îndrepta către
-
cel mai mare bine?
-
Ei bine, pentru că e înspăimântător,
-
presupun, în parte.
-
Dar după cum știi, am încercat să aplic
-
asta în viața mea și
-
mă sfâșie în bucăți.
-
- [Jordan Peterson:] Da... Nu știu...
-
dacă unul dintre motive
-
este pentru că ești singur
-
și... pentru că,
-
cel puțin din punctul meu de vedere,
-
nu ești într-o comunitate.
-
- [Jordan Peterson:] Lasă-mă
să te întreb ceva personal!
-
Tu nu ai fost născut creștin ortodox,
-
asta e ceva la care ai ajuns.
-
Cum?
-
- Cred că are ceva de-a face cu ceea ce ai spus înainte,
-
are ceva de-a face cu
-
sentimentul că creștinismul s-a îndepărtat
-
de povestea sa originală
-
și atotcuprinzătoare,
-
să spunem narațiune cosmică și
-
aș spune că eram în căutarea
-
asta și descoperind un fel de
-
gândire simbolică pe alte
-
fronturi și simțind că m-am confruntat
-
cu asta, pot vedea aceste
-
modele, pot vedea lumea prin
-
acestă coerență și de ce
-
atunci
-
creștinismul nu are acest lucru?
-
Apoi, după mai multă căutare
și mai multe
-
căutări, mi-am dat seama că
-
nu numai că a făcut asta,
ci că unele dintre
-
cele mai vechi, dintre cele mai
-
puternice. Primii sfinți vorbeau
-
despre lume exact așa,
-
și când am descoperit asta,
-
m-am uitat în jur și am văzut, de
-
exemplu, acea iconografie
-
că relația dintre icoane și
-
arhitectură și liturghie
-
și toate acestea erau ca acest
-
model uimitor uriaș care a întărit
-
manifestarea,
-
făcându-vă să participați la
felul în care lumea
-
a existat și a fost ca acest tip de
-
sine, știți acest lucru,
-
această buclă de feedback pozitiv,
cred că ați
-
putea spune într-un mod bun,
-
ca și cum ați
-
recunoaște aceste tipare, te
-
angajezi în ele, le
-
vezi, le cânți, este ca
-
toată treaba asta în care ești
-
angajat și așa mi-am dat seama
-
că într-adevăr
-
în biserica ortodoxă acesta a fost cel
-
l mai păstrat
-
și cel mai viu
-
și aș vorbi cu
-
ortodocși sau teologi
-
contemporani care
-
au vorbit despre lume exact
-
în acest fel
-
și m-am gândit bine, deci acesta e
-
locul și, de asemenea,
pentru că au păstrat
-
ideea de teoză ca scop ultim,
-
pentru că cred: știi că
-
Sf Irineu, foarte timpuriu, adică
-
începutul secolului al treilea
a spus că logosul
-
a devenit om, ca omul să devină Dumnezeu,
-
Unul dintre
-
primii sfinți au spus asta și
-
așa este cu adevărat
-
creștinismul.
-
Este ceea ce
-
m-a condus în cele din urmă la creștinism!
-
Este cea mai mare dintre toate
-
viziunile posibile,
-
Da, da...
-
Dar cred ca e latenta lor, chiar și în
-
alte forme de creștinism,
-
unul dintre lucrurile pe care am
-
încercat să le fac este
-
să ajut oamenii să se trezească
la acea realitate.
-
[Music]
