LA CE ESTE BUNĂ LITERATURA?

Traducerea în limba română: Dorina Kudor

Avem impresia comună că acest
gen de locuri

sunt pline de lucruri care
sunt foarte importante, dar, mai precis,
la ce este bună literatura?

De ce trebuie să ne petrecem timpul
citind romane sau poezii,

când afară se întâmplă lucruri mărețe?

Haideți să ne gândim la câteva dintre
modurile în care literatura
este benefică pentru noi.

Bineînțeles, se pare că e o risipă de timp,
dar literatura este, în fond, o mare

economie de timp, pentru că ne permite
accesul la o gamă de emoții și evenimente,

pentru care am avea nevoie de ani,
decenii, milenii ca să le
experimentăm nemijlocit.

Literatura este cel mai mare
„simulator al realității”, o mașină care

te transportă în mult mai multe situații
decât ai putea trăi în mod direct.

Îți permite - în mod sigur: și asta
e important - să înțelegi
cum e să divorțezi.

Sau cum este să ucizi și să ai remușcări.
Sau cum e să renunți la serviciu și
să pleci în deșert.

Sau cum e să faci o greșeală majoră
în conducerea țării tale.

Ea îți permite să accelerezi timpul:
pentru a vedea viața din copilărie

până la bătrânețe.

Îți oferă cheile de acces către diferite
locuri, nenumărate dormitoare,

astfel încât îți poți evalua viața
în raport cu a altora.

Te pune în contact cu oameni fascinanți:
un general roman, o prințesă
franceză din sec. al XI-lea,

o mamă din elita rusească care
are o aventură...

Te poartă pe diferite continente,

prin diferite secole.

Literatura te vindecă de provincialism și,
fără aproape niciun cost, te transformă
într-un cetățean al lumii.

Literatura are puterea magică de a ne
arăta

cum sunt lucrurile

din perspectiva altor persoane.

Ne permite să înțelegem consecințele
faptelor noastre asupra altora într-un mod
în care altfel nu ar fi posibil.

Și ne arată exemple de oameni buni,
generoși și empatici.

De obicei, literatura se opune sistemului
dominant de valori, acela bazat pe

bani și putere.

Pe de altă parte, scriitorii ne fac fac
empatici față de idei și sentimente

care sunt foarte importante, dar care nu
sunt popularizate în această lume

comercială, inconștientă și cinică.

Suntem mai ciudați decât ni se permite
să acceptăm.

Adesea, nu putem spune cu adevărat
ceea ce gândim.

Dar, în cărți, găsim descrieri autentice
despre cine suntem cu adevărat și cum sunt
evenimentele defapt,

descrieri oneste, diferite de ceea ce
găsim în conversațiile obișnuite.

În cele mai bune cărți, parcă scriitorul
ne cunoaște mai bine decât ne
cunoaștem noi înșine.

Scriitorii găsesc cuvintele care descriu
experiențe delicate, stranii și speciale
din viața noastră lăuntrică:

- lumina dintr-o dimineață de vară;
- neliniștea pe care am simțit-o
la o reuniune;

- senzația primului sărut;
- invidia când un prieten ne-a vorbit
despre noua lui afacere;

-dorința pe care am experimentat-o într-o
călătorie cu trenul,

privind profilul unui călător căruia
nu am îndrăzni niciodată să-i vorbim.

Scriitorii ne deschid inimile și
mințile - și ne oferă hărți către
noi înșine așa încât să putem călători

cu mai multă încredre și cu mai
puține sentimente de paranoia și de persecuție.

Scriitorul Emerson a remarcat: „În operele
marilor scriitori, găsim propriile
noastre gânduri abandonate”.

Literatura oferă o alternativă la
prietenia superficială și compromisă.

Cărțile sunt prieteni adevărați,
mereu aproape, niciodată prea ocupați,

oferindu-ne adevăruri despre
cum sunt lucrurile cu adevărat.

Una dintre cele mai mari frici din viața
noastră este eșecul, necazul...

așa cum spun tabloidele: un „loser”
(victimă, păgubaș).

În fiecare zi, mass-media ne spune
povești despre eșec.

Interesant, dar și o mare parte din literatură
este despre eșec. Într-un fel sau altul,

multe romane, piese de teatru și poeme
sunt despre oameni care au greșit,

... care s-au culcat cu mama din eroare,

... care și-au dezamăgit partenerul,

... sau au murit după ce au acumulat
datorii prin cheltuieli nesăbuite.

În mass-media, astfel de cazuri sunt
condamnate,

dar în marile cărți nu sunt judecate atât
de aspru sau nu la fel ca în media.

Aceste cărți prezintă mila față de erou și
frica față de noi înșine, bazate pe
înțelegerea pericolului de a ne distruge viețile.

Dacă literatura poate face toate aceste
lucruri, ar trebui să ne raportăm la ea
altfel de cum o facem acum.

Avem tendința să o vedem ca o distracție,
ca un divertisment (ceva pentru plajă).

Dar literatura e mult mai mult decât atât;
ea este cu adevărat o terapie,
în sensul larg al cuvântului.

Trebuie să ne raportăm la ea așa cum
medicii se raportează la medicamentele lor,

ceva ce prescriem ca răspuns la o serie de
afecțiuni și o clasificăm în funcție de

de problemele pe care le abordează
cel mai bine.

Literatura își merită prestigiul
dintr-un motiv mai presus de toate:

este un instrument care ne ajută să trăim
și să murim cu mai multă înțelepciune,
bunătate și sănătate mentală.