Cum ceea ce mâncaţi vă afectează creierul - Mia Macamulli

Vedeţi lecţia întreagă: http://ed.ted.com/lessons/how-the-food-you-eat-affects-your-brain-mia-nacamulli

Când vine vorba de ce muşti, mesteci sau înghiţi, alegerile tale pot avea un efect direct şi de durată asupra celui mai puternic organ al corpului tău: creierul. Ce mâncăruri te pot face să te simţi obosit după prânz? Sau atât de agitat noaptea? Mia Nacamulli te poartă într-o călătorie prin creier ca să afli răspunsul.

Lecţie de Mia Nacamulli, animaţie de Private Island.

Creierul tău și alimentația

Dacă ai scoate
toată hidratarea din creier

şi ai împărţi-o
în conţinutul său nutriţional,

cum ar arăta?

Aproape toată greutatea creierului tău
deshidratat ar veni din grăsimi,

cunoscute şi ca lipide,

În restul materiei creierului,
ai găsi proteine şi aminoacizi,

urme de micronutrienţi

şi glucoză.

Creierul este, bineînţeles, mai mult
decât suma părţilor sale nutritive,

dar fiecare componentă are
un impact diferit asupra funcţionării,

dezvoltării,

dispoziţiei

şi energiei.

Astfel că apatia de după prânz

sau agitația pe care o simţi
noaptea târziu,

ei bine, acestea ar putea fi efectele
mâncării asupra creierului tău.

Din grăsimile din creierul tău,
vedetele sunt omega 3 şi 6.

Aceşti acizi graşi esenţiali,

care au fost corelaţi cu prevenirea
bolilor degenerative ale creierului,

trebuie să vină din dietele noastre.

Deci consumul de alimente
bogate în acizi omega,

cum ar fi nucile,

seminţele

şi peştele gras,

e esenţial pentru crearea
şi păstrarea membranelor celulare.

Acizii omega sunt grăsimi bune
pentru creierul tău,

dar folosirea prelungită a altor grăsimi,
ca grăsimi trans şi saturate,

poate compromite sănătatea creierului.

Între timp, proteinele şi aminoacizii,

nutrienţii de bază ai creşterii
şi ai dezvoltării,

manipulează cum ne simţim
şi cum ne comportăm.

Aminoacizii conţin precursorii
neurotransmiţătorilor,

mesagerii chimici care poartă
semnalele între neuroni,

afectând lucruri ca dispoziţia,

somnul,

atenţia

şi greutatea.

Sunt unul din motivele
pentru care ne simţim calmi

după ce mâncăm o farfurie mare de paste

sau mai alerţi după o masă
bogată în proteine.

Combinaţiile complexe
de compuşi din mâncare

pot stimula celulele creierului
să elibereze norepinefrină

care schimbă dispoziţia,

dopamină

şi serotonină.

Dar drumul spre celulele creierului
e complicat

şi aminoacizii trebuie să concureze
pentru acces limitat.

O dietă variată ajută la menţinerea
unei combinaţii echilibrate

de mesageri ai creierului

şi împiedică oscilările de dispoziţie.

La fel ca celelalte organe din corp,

creierul nostru beneficiază
şi de un aport constant de micronutrienţi.

Antioxidanţii din fructe şi legume

ajută creierul să lupte cu radicalii
liberi care distrug celulele creierului,

făcându-l să lucreze bine
pentru o perioadă mai lungă de timp.

Şi fără aceşti puternici micronutrienţi,

ca vitamina B6,

B12

şi acidul folic,

creierul nostru ar fi predispus
la boli cerebrale şi declin mintal.

Urme de minerale precum fierul,

cuprul,

zincul

şi sodiul

sunt fundamentale sănătăţii creierului
şi dezvoltării cognitive timpurii.

Pentru ca creierul să transforme
şi să sintetize în mod eficient

aceşti nutrienţi valoroşi,

are nevoie de combustibil,
în cantități mari.

În timp ce creierul uman constituie
doar 2% din greutatea corpului nostru,

el foloseşte până la 20%
din resursele noastre de energie.

Majoritatea energiei vine
din carbohidraţii

pe care corpul nostru îi transformă
în glucoză sau zahăr în sânge.

Lobii frontali sunt atât de sensibili
la picături de glucoză

încât o schimbare în funcţia mintală
e un semn principal

al deficitului de nutrienţi.

Presupunând că luăm glucoză
în mod regulat,

cum e afectat creierul
de tipul de carbohidraţi pe care-i mâncăm?

Carbohidraţii vin în trei forme:

amidon,

zahăr

şi fibră.

Pe majoritatea
etichetelor nutriţionale

sunt trecute toate într-o
singură categorie a carbohidraţilor,

însă raportul subgrupelor de zahăr
şi fibră cu cantitatea totală

afectează modul în care corpul
şi creierul răspund.

Un aliment cu un indice glicemic ridicat,
ca pâinea albă,

cauzează eliberarea rapidă
a glucozei în sânge,

iar apoi urmează căderea.

Nivelul de zahăr din sânge scade brusc
şi cu el, şi atenţia şi dispoziţia.

Pe de altă parte, ovăzul,
cerealele şi legumele

au un grad mai scăzut
de eliberare a glucozei,

susţinând un nivel constant al atenţiei.

Pentru o putere susţinută
a creierului,

e esențial să optăm pentru o alimentație
bogată în nutrienţi.

Când vine vorba de ce muşti,
mesteci sau înghiţi,

alegerile tale au un efect
direct şi de durată

asupra celui mai puternic organ
al corpului tău.