Ce se întâmplă în timpul unui infarct? - Krishna Sudhir

Lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/what-happens-during-a-heart-attack-krishna-sudhir

Aproximativ 7 milioane de oameni din lume mor anual din cauza infarctului.
Bolile cardiovasculare, ce cauzează infarct și alte probleme precum accidentele cerebrale, sunt factorul numarul 1 mondial de deces. Ce cauzează infarctul? Krishna Sudhir analizează cauzele și tratamentele acestei boli mortale.

Lecție de Krishna Sudhir, animație de Chadwick Whitehead.

Aproximativ 7 milioane de oameni din lume
mor anual din cauza infarctului,

iar bolile cardiovasculare,

care duc la infarct și la alte probleme
precum accidente cerebrale,

sunt factorul mondial numărul 1 de deces.

Ce cauzează un infarct?

Ca toți mușchii, inima
are nevoie de oxigen,

iar în timpul unui infarct
nu primește suficient.

Depozitele de grăsime sau colesterol

se dezvoltă pe pereții arterelor coronare.

Acestea sunt vasele care aprovizionează
inima cu sânge oxigenat.

Plăcile se dezvoltă
pe măsură ce îmbătrânim,

uneori devin dense,

se întăresc

sau se îngroașă.

În cele din urmă, plăcile de colesterol
pot deveni blocaje.

Dacă una dintre plăci se
rupe sau se fisurează,

un cheag de sânge se va forma
acolo în câteva minute,

iar o arteră parțial blocată
poate deveni complet obstruată.

Fluxul de sânge spre mușchiul cardiac
este oprit

și celulele avide după oxigen
încep să moară după câteva minute.

Acesta este un infract miocardic,

sau, simplu, atac cardiac.

Lucrurile se pot agrava rapid
în lipsa tratamentului.

Mușchiul afectat poate fi incapabil
chiar să pompeze sânge,

iar ritmul lui să fie neregulat.

În cel mai rău caz,
un infarct poate cauza decesul brusc.

Cum știm când cineva
are un infract?

Cel mai întâlnit simptom este
durerea în piept

cauzată de mușchiul cardiac
privat de oxigen.

Pacienții o descriu ca fiind copleșitoare
sau ca o menghină.

Poate iradia în brațul stâng,

obraz,

spate,

sau abdomen.

Dar nu e mereu la fel de bruscă
și dramatică cum vedem în filme.

Unii oameni suferă de greață

sau dispnee.

Simptomele pot fi mai puțin evidente
la femei și bătrâni.

La ei, slăbiciunea și oboseala pot
fi semnalul principal.

Surprinzător, la mulți oameni,

mai ales la cei cu diabet,
care afectează nervii ce transmit durerea,

un infarct poate fi silențios.

Dacă credeți că cineva
ar putea avea un infarct,

cel mai important lucru
e să acționați rapid.

Dacă aveți posibilitatea, sunați
la serviciile medicale de urgență.

E cea mai rapidă metodă
de a ajunge la spital.

Aspirina, care subțiază sângele,

și nitroglicerina, care lărgește arterele,

pot preveni agravarea infarctului.

În camera de urgență,
medicii pot diagnostica un infarct.

De obicei folosesc o electrocardiogramă

pentru a măsura activitatea
electrică a inimii

și un test de sânge pentru a stabili
cât din mușchiul cardiac a fost distrus.

Pacientul e dus apoi într-un cabinet
de ultimă generație

unde îi sunt făcute analize
pentru a localiza blocajele.

Cardiologii pot debloca artera obstruată

umflând-o cu un balon, într-o
procedură numită angioplastie.

Frecvent, introduc un stent
de metal sau polimer

care va menține artera deschisă.

Blocajele extinse pot necesita
operație de bypass a coronarelor.

Folosind o parte dintr-o venă sau arteră
din altă parte a corpului,

chirurgii pot redirecționa fluxul
sangvin ocolind blocajul.

Aceste proceduri restabilesc
circulația către mușchiul cardiac

și funcționarea inimii.

Tratamentul infarctului progresează,

dar prevenția este vitală.

Genele și stilul de viață
influențează riscul.

Vestea bună e că îți poți
schimba stilul de viață.

Sportul, o dietă sănătoasă
și pierderea în greutate

scad riscul infarctului,

chiar dacă ai avut sau nu unul înainte.

Medicii recomandă sportul
de câteva ori pe săptămână,

atât rezistență cât și cardio.

O dietă sănătoasă pentru inimă este
săracă în zahăr și grăsimi saturate,

ambele fiind legate de bolile cardiace.

Ce ar trebui să mâncăm?

Multe fibre din legume,

carnea de pui și pește
în loc de carne roșie,

cerealele integrale, nucile și alunele,

toate par să fie benefice.

O dietă corectă și un plan de exerciții
pot menține o greutate sănătoasă,

care, la rândul ei, va scădea
riscul de infarct.

Și desigur, medicamentele
pot preveni infarctul.

Medicii recomandă adesea mici doze
de aspirină, de exemplu,

mai ales pacienților care au suferit
deja un infarct

și celor cu risc crescut.

Medicamentele ce ajută la controlul
factorilor de risc,

ca presiunea arterială mărită,
colesterolul, diabetul,

vor scădea predispoziția la infarct.

Infractul poate fi comun,
dar nu trebuie să fie inevitabil.

O dietă sănătoasă,

evitarea fumatului,

a fi în formă

și a dormi și râde mult

fac ca cel mai important mușchi
al corpului

să continue să bată.