< Return to Video

Janine Benyus împărtășește designurile naturii

  • 0:00 - 0:04
    E o încântare să fiu aici la o conferință
  • 0:04 - 0:09
    care este dedicată temei „Inspirați de către Natură” -- vă puteți imagina.
  • 0:09 - 0:13
    Şi sunt de asemenea încântată să fiu în partea de preludiu.
  • 0:13 - 0:15
    Ați observat că această parte este preludiul?
  • 0:15 - 0:18
    Deoarece am să vorbesc despre una din creaturile mele favorite
  • 0:18 - 0:21
    care este Aechmophorus occidentalis (Western Grebe). Nu aţi trăit
  • 0:21 - 0:25
    până nu aţi văzut aceşti indivizi făcându-şi dansul de curtare.
  • 0:25 - 0:28
    Eram pe Lacul Bowman în Parcul Naţional Glacier,
  • 0:28 - 0:32
    care e un lac lung, îngust cu ceva munţi răsturnaţi în el,
  • 0:32 - 0:34
    iar partenerul meu şi cu mine avem un caiac.
  • 0:34 - 0:40
    Şi vâsleam noi aşa şi unul din Aechmophorus occidentalis ne-a însoţit.
  • 0:40 - 0:45
    Şi ceea ce fac pentru dansul lor de curtare este: merg împreună,
  • 0:45 - 0:50
    amândoi, cei doi parteneri şi încep să alerge pe sub apă.
  • 0:50 - 0:54
    Dau din picioare mai repede, şi mai repede, şi mai repede, până când merg atât de repede
  • 0:54 - 0:57
    încât la propriu se ridică din apă,
  • 0:57 - 1:01
    şi stau drepţi, cumva pedalând pe suprafaţa apei.
  • 1:01 - 1:06
    Iar unul din aceşti Aechmophorus occidentalis ne-a însoţit în timp ce vâsleam.
  • 1:06 - 1:10
    Şi noi eram într-un caiac, şi ne mişcam foarte, foarte repede.
  • 1:10 - 1:17
    Şi acest Aechmophorus occidentalis, cred, cumva, ne-a confundat cu un posibil partener
  • 1:17 - 1:21
    şi a început să alerge în lungul apei lângă noi,
  • 1:21 - 1:26
    într-un dans de curtare -- mile întregi.
  • 1:26 - 1:30
    Se oprea, şi apoi începea, şi apoi se oprea, şi apoi începea.
  • 1:30 - 1:32
    Acum, ăsta e preludiu.
  • 1:32 - 1:35
    (Râsete)
  • 1:35 - 1:44
    OK, eu aproape -- am ajuns atât de aproape de a schimba specia în acel moment.
  • 1:44 - 1:48
    În mod evident, viaţa ne poate învăţa ceva
  • 1:48 - 1:52
    la capitolul amuzament, OK. Viaţa are multe să ne înveţe.
  • 1:52 - 1:55
    Dar despre ce mi-ar plăcea să vorbesc astăzi
  • 1:55 - 1:59
    este ceea ce viaţa ar putea să ne înveţe în tehnologie şi design.
  • 1:59 - 2:01
    Ce s-a întâmplat de când a apărut cartea --
  • 2:01 - 2:04
    cartea era în principal despre cercetarea în biomimetism.
  • 2:04 - 2:08
    Şi ceea ce s-a întâmplat de atunci este că arhitecţii, designerii, inginerii --
  • 2:08 - 2:11
    oamenii care ne construiesc lumea -- au început să sune şi să zică,
  • 2:11 - 2:15
    vrem un biolog să stea la planşeta de proiectare
  • 2:15 - 2:18
    să ne ajute, în timp real, să fim inspiraţi.
  • 2:18 - 2:22
    Ori -- şi asta este partea amuzantă pentru mine -- vrem ca voi să ne scoateţi
  • 2:22 - 2:24
    în lumea naturală. Vom veni cu o provocare de design
  • 2:24 - 2:29
    şi vom găsi campionii adaptării în lumea naturală, care să ne inspire.
  • 2:29 - 2:33
    Deci, aceasta este o poză din excursia în Galapagos pe care am făcut-o
  • 2:33 - 2:37
    cu câţiva ingineri specializaţi în tratarea apelor uzate; ei purifică apa uzată.
  • 2:37 - 2:40
    Şi câţiva dintre ei erau foarte insistenţi, de fapt, să fie acolo.
  • 2:40 - 2:45
    Ce ne-au spus la început a fost, ştiţi, noi deja facem biomimetism.
  • 2:45 - 2:50
    Folosim bacterii să ne curăţam apa. Şi noi am spus,
  • 2:50 - 2:54
    bine, nu e chiar aşa -- nu e chiar a fi inspirat de natură.
  • 2:54 - 2:58
    Asta e bio-procesare, ştiţi; asta este tehnologie bio-asistată:
  • 2:58 - 3:03
    folosirea unui organism pentru a-ţi face tratamentul apelor uzate
  • 3:03 - 3:06
    este o tehnologie veche, veche numită "domesticire".
  • 3:06 - 3:13
    Asta e a învăţa ceva, a învăţa o ideee, de la un organism şi apoi aplicarea ei.
  • 3:13 - 3:16
    Şi ei tot nu pricepeau.
  • 3:16 - 3:18
    Aşa că am mers la o plimbare şi am spus,
  • 3:18 - 3:23
    bun, daţi-mi una dintre marile voastre probleme. Daţi-mi o provocare de design,
  • 3:23 - 3:26
    obstacole în dezvoltarea durabilă, care vă împiedică să fiţi sustenabili.
  • 3:26 - 3:32
    Şi ei au spus depunerile, care sunt acumularea mineralelor în interiorul ţevilor.
  • 3:32 - 3:34
    Şi ei au spus, ştiţi ce se întâmplă e că, mineralul --
  • 3:34 - 3:36
    ca şi în casa dumneavoastră -- mineralul se acumulează.
  • 3:36 - 3:40
    Şi apoi deschiderea se închide şi noi trebuie să spălăm conductele cu toxine
  • 3:40 - 3:42
    sau trebuie să le dezgropăm.
  • 3:42 - 3:45
    Aşa că dacă am avea vreun mijloc de a opri depunerile --
  • 3:45 - 3:50
    aşa că eu am luat câtevă cochilii de pe plajă. Şi i-am întrebat:
  • 3:50 - 3:52
    Ce sunt depunerile? Ce este în interiorul ţevilor voastre?
  • 3:52 - 3:55
    Şi ei au spus, carbonat de calciu.
  • 3:55 - 3:58
    Şi eu am spus, asta e ceea ce este; ăsta e carbonatul de calciu.
  • 3:58 - 4:01
    Şi ei nu ştiau asta.
  • 4:01 - 4:03
    Nu ştiau că ceea ce o cochilie este,
  • 4:03 - 4:07
    este modelată de proteine şi apoi ioni din apa de mare
  • 4:07 - 4:10
    se cristalizează în loc, OK, pentru a crea cochilia.
  • 4:10 - 4:14
    Deci, acelaşi fel de proces, fără proteine,
  • 4:14 - 4:17
    se întâmplă în interiorul ţevilor lor. Ei nu ştiau.
  • 4:17 - 4:23
    Asta nu e din lipsă de informaţie; este din lipsă de integrare.
  • 4:23 - 4:26
    Ştiţi, este un buncăr, oameni în buncăre. Ei nu ştiau
  • 4:26 - 4:29
    că acelaşi lucru se întâmpla. Aşa că unul dintre ei s-a gandit la asta
  • 4:29 - 4:33
    şi a zis, OK, bine, dacă asta e doar cristalizare
  • 4:33 - 4:38
    ce se întâmplă automat din apa de mare -- auto-asamblare --
  • 4:38 - 4:43
    atunci de ce nu sunt cochiliile infinite ca mărime? Ce opreşte depunerile?
  • 4:43 - 4:45
    De ce nu o ţin tot aşa?
  • 4:45 - 4:49
    Şi eu am spus, păi, în acelaşi fel în care au dat drumul la pro... --
  • 4:49 - 4:53
    în care emană o proteină şi încep cristalizarea
  • 4:53 - 4:57
    şi apoi o conduc --
  • 4:57 - 5:00
    emană proteină care opreşte cristalizarea.
  • 5:00 - 5:02
    La propriu se lipeşte de faţa în creştere a cristalului.
  • 5:02 - 5:06
    Şi, de fapt, exită un produs numit TPA
  • 5:06 - 5:11
    care a mimat acea proteină -- proteina ce opreşte --
  • 5:11 - 5:15
    şi este o modalitate ecologică de a opri depunerile în conducte.
  • 5:15 - 5:19
    Asta a schimbat totul. Din acel moment,
  • 5:19 - 5:23
    nu puteai să-i aduci pe aceşti ingineri înapoi în barcă.
  • 5:23 - 5:26
    Prima zi, au făcut o drumeţie,
  • 5:26 - 5:29
    şi a fost clic, clic clic, clic. 5 minute mai târziu ei erau înapoi în barcă.
  • 5:29 - 5:33
    Am terminat. Ştiţi, am văzut insula aia.
  • 5:33 - 5:35
    După asta,
  • 5:35 - 5:38
    se târau peste tot. Nu le-ar ajunge --
  • 5:38 - 5:43
    ar fi făcut scufundări cât de mult i-am fi lăsat să facă scufundări.
  • 5:43 - 5:47
    Ce s-a întâmplat a fost că au realizat că acolo erau organisme
  • 5:47 - 5:51
    care aveau deja rezolvate problemele
  • 5:51 - 5:54
    pe care ei şi-au petrecut carierele pentru a le rezolva.
  • 5:54 - 5:59
    A învăţa despre lumea naturală e una,
  • 5:59 - 6:01
    a învăţa de la lumea naturală -- asta-i schimbarea.
  • 6:01 - 6:04
    Asta-i schimbarea profundă.
  • 6:04 - 6:08
    Ce au realizat ei a fost că răspunsul la întrebările lor este peste tot;
  • 6:08 - 6:12
    ei au trebuit doar să schimbe lentilele cu care vedeau lumea.
  • 6:12 - 6:16
    3,8 miliarde de ani de experimente pe teren.
  • 6:16 - 6:19
    10 până la 30 -- îţi va spune probabil Craig Venter;
  • 6:19 - 6:23
    Cred că sunt mai mult de 30 de milioane -- de soluţii bine adaptate.
  • 6:23 - 6:31
    Lucrul important pentru mine este că aceste soluţii sunt soluţii rezolvate în context.
  • 6:31 - 6:33
    Iar contextul este Pământul --
  • 6:33 - 6:38
    acelaşi context în care încercăm noi să ne rezolvăm problemele.
  • 6:38 - 6:42
    Aşadar, este emularea conştientă a geniului vieţii.
  • 6:42 - 6:44
    Nu e imitare servilă --
  • 6:44 - 6:47
    chiar dacă Al încearcă să-şi transmită tunsoarea --
  • 6:47 - 6:51
    nu e imitare servilă. Ia principiile de design,
  • 6:51 - 6:56
    geniul lumii naturale şi se învaţă ceva de la ea.
  • 6:56 - 7:00
    Acum, într-un grup cu atât de mulţi oameni din IT, trebuie să menţionez asta --
  • 7:00 - 7:03
    una despre care n-am să vorbesc este că domeniul vostru
  • 7:03 - 7:07
    este unul care a învăţat enorm de multe de la vieţuitoare,
  • 7:07 - 7:11
    la partea de soft. Deci, există computere care se protejează
  • 7:11 - 7:14
    ca un sistem imunitar şi noi învăţăm de la reglarea genelor
  • 7:14 - 7:19
    şi dezvoltarea biologică. Şi învăţăm de la reţele neuronale,
  • 7:19 - 7:22
    algoritmi genetici, algoritmi evoluţionişti.
  • 7:22 - 7:27
    Asta e pe partea de soft. Dar ceea ce e interesant pentru mine
  • 7:27 - 7:32
    este că nu ne-am uitat la asta, aşa de mult. Adică, aceste maşini
  • 7:32 - 7:35
    nu sunt de fapt atât de evoluate după estimarea mea
  • 7:35 - 7:40
    în sensul că există zeci şi zeci de carcinogeni
  • 7:40 - 7:43
    în apă în Silicon Valley.
  • 7:43 - 7:46
    Deci, partea hardware
  • 7:46 - 7:51
    nu e deloc OK în termeni de ce ar numi viaţa un succes.
  • 7:51 - 7:56
    Deci, ce putem despre a face -- nu doar computere, ci tot?
  • 7:56 - 8:00
    Avionul cu care aţi venit, maşinile, locurile pe care staţi.
  • 8:00 - 8:07
    Cum reproiectăm lumea pe care o creăm, lumea facută de om?
  • 8:07 - 8:11
    Mai important, ce ar trebui să cerem în următorii 10 ani?
  • 8:11 - 8:14
    Şi există acolo o grămadă de tehnologii grozave pe care viaţa le are.
  • 8:14 - 8:16
    Care este programa?
  • 8:16 - 8:20
    Trei întrebări sunt, pentru mine, cheia.
  • 8:20 - 8:22
    Cum face viaţa lucruri?
  • 8:22 - 8:25
    Ăsta e opusul; cum facem noi lucruri.
  • 8:25 - 8:27
    A fost numit încălzit, lovit şi tratat --
  • 8:27 - 8:29
    aşa-i zic cercetătorii materialelor.
  • 8:29 - 8:34
    Şi e decuparea lucrurilor de sus în jos, cu 96% resturi
  • 8:34 - 8:39
    şi doar 4% produs. Îl încălzeşti, îl loveşti cu presiuni mari,
  • 8:39 - 8:42
    foloseşti chimicale. OK. Încălzit, lovit şi tratat.
  • 8:42 - 8:46
    Viaţa nu îşi permite să facă asta. Cum face viaţa lucruri?
  • 8:46 - 8:49
    Cum face viaţa majoritatea lucrurilor?
  • 8:49 - 8:52
    Acesta este polen de Geranium.
  • 8:52 - 8:57
    Şi forma sa e ceea ce îi dă funcţia de a fi în stare
  • 8:57 - 9:01
    să se rostogolească prin aer cu uşurinţă, OK. Uitaţi-vă la formă.
  • 9:01 - 9:06
    Viaţa adaugă informaţie materiei.
  • 9:06 - 9:08
    Cu alte cuvinte: structură.
  • 9:08 - 9:13
    Îi dă informaţie. Prin adăugarea informaţiei la materie,
  • 9:13 - 9:19
    îi dă o funcţiune care e diferită faţă de cea fără structură.
  • 9:19 - 9:24
    Şi în al treilea rând, cum face viaţa ca lucrurile să dispară în sisteme?
  • 9:24 - 9:29
    Deoarece viaţa nu face chiar negoţ cu lucruri;
  • 9:29 - 9:33
    nu există lucruri în lumea naturală divorţate
  • 9:33 - 9:36
    de sistemele lor.
  • 9:36 - 9:38
    Foarte scurtă trecere-n revistă.
  • 9:38 - 9:44
    Pe măsură ce citesc mai mult şi mai mult acum şi urmăresc povestea,
  • 9:44 - 9:48
    există nişte lucruri incredibile ce urmeză să apară în ştiinţele biologice.
  • 9:48 - 9:51
    În acelaşi timp, ascult multe afaceri
  • 9:51 - 9:55
    şi aflu care sunt tipurile marilor lor provocări.
  • 9:55 - 9:57
    Cele două grupuri nu vorbesc unul cu altul.
  • 9:57 - 10:00
    Deloc.
  • 10:00 - 10:04
    Ce din lumea biologiei poate fi de ajutor în această articulaţie,
  • 10:04 - 10:09
    să ne scoată din acest tip de impas evoluţionar în care suntem?
  • 10:09 - 10:12
    O să trec prin 12 idei, foarte rapid.
  • 10:12 - 10:15
    OK, una care-i incitantă pentru mine e auto-asamblarea.
  • 10:15 - 10:19
    Acum, aţi auzit despre asta în termeni de nanotehnologie.
  • 10:19 - 10:23
    Înapoi la acea scoică: scoica e un material care se auto-asamblează.
  • 10:23 - 10:27
    În stânga jos este o poză a unui sidef
  • 10:27 - 10:31
    format din apa mării. Este o structură stratificată care e mineral
  • 10:31 - 10:34
    şi apoi polimer şi îl face foarte, foarte rezistent.
  • 10:34 - 10:37
    Este de două ori mai rezistent decât ceramica noastră high-tech.
  • 10:37 - 10:41
    Dar ceea ce chiar interesant: spre deosebire de ceramica noastră care este în cuptoare,
  • 10:41 - 10:46
    asta se petrece în apă. Se petrece aproape, în, și aproape de corpul organismului.
  • 10:46 - 10:48
    OK, oamenii încep --
  • 10:48 - 10:53
    acesta este Sandia National Labs; un tip pe nume Jeff Brinker
  • 10:53 - 10:57
    a găsit o cale de a avea un proces de codare auto-asamblant.
  • 10:57 - 11:01
    Imaginaţi-vă să fiţi în stare să faceţi ceramică la temperatura camerei
  • 11:01 - 11:05
    prin simpla înmuiere a ceva într-un lichid,
  • 11:05 - 11:08
    ridicându-l din lichid şi punând evaporarea
  • 11:08 - 11:12
    să forţeze împreună moleculele din lichid,
  • 11:12 - 11:14
    astfel încât să creeze un puzzle împreună
  • 11:14 - 11:18
    în acelaşi fel în care această cristalizare funcţionează.
  • 11:18 - 11:21
    Imaginaţi-vă realizarea tuturor materialelor noastre grele astfel.
  • 11:21 - 11:28
    Imaginaţi-vă pulverizarea precursorilor unei celule PV, a unei celule solare,
  • 11:28 - 11:32
    pe un acoperiş şi având-o auto-asamblată într-o structură stratificată ce colectează lumină.
  • 11:32 - 11:36
    Iată una interesantă pentru lumea IT:
  • 11:36 - 11:41
    bio-silicon. Acesta este un diatom, care este făcut din silicaţi.
  • 11:41 - 11:43
    Şi aşa siliconul, pe care îl facem chiar acum --
  • 11:43 - 11:49
    este parte din problema noastră carcinogenică în producerea cipurilor noastre --
  • 11:49 - 11:53
    acesta este un proces de bio-mineralizare care acum este imitat.
  • 11:53 - 11:57
    Aceasta este UC Santa Barbara. Uitaţi-vă la aceşti diatomi;
  • 11:57 - 12:00
    acesta este din muncă lui Ernst Haeckel.
  • 12:00 - 12:05
    Imaginaţi-vă să fiţi în stare -- şi, din nou, este un proces calibrat
  • 12:05 - 12:09
    şi solidifică dintr-un proces lichid -- imaginaţi-vă să fiţi în stare să aveţi acel
  • 12:09 - 12:13
    tip de structură apărând la temperatura camerei.
  • 12:13 - 12:16
    Imaginaţi-vă să fiţi în stare să faceţi lentile perfecte.
  • 12:16 - 12:21
    În stânga, aceasta este o Ophiuroidea (învecinată cu stelele de mare); este acoperită cu lentile
  • 12:21 - 12:24
    pe care oamenii de la Lucent Technologies le-au găsit
  • 12:24 - 12:26
    ca neavând nici o deformare
  • 12:26 - 12:29
    Este una dintre cele mai fără-defecte lentile de care ştim.
  • 12:29 - 12:32
    Şi mai sunt multe din ele, peste tot corpul ei.
  • 12:32 - 12:35
    Ceea ce e interesant, din nou, este că se auto-asamblează.
  • 12:35 - 12:39
    O femeie numită Joanna Aizenberg, la Lucent,
  • 12:39 - 12:43
    învaţă acum cum să facă asta într-un proces la temperatură joasă pentru a crea
  • 12:43 - 12:47
    acest tip de lentile. Ea de asemenea se uită la fibra optică.
  • 12:47 - 12:50
    Acesta este un burete de mare care are o fibră optică.
  • 12:50 - 12:53
    La baza ei, aceasta este fibră optică
  • 12:53 - 12:56
    care funcţionează mai bine decât a noastră, pentru a muta lumina,
  • 12:56 - 13:02
    dar poţi să o legi într-un nod; este incredibil de flexibilă.
  • 13:02 - 13:06
    Aici e o altă idee mare: dioxid de carbon ca material de sinteză.
  • 13:06 - 13:09
    Un tip pe nume Geoff Coates, la Cornell, şi-a zis,
  • 13:09 - 13:13
    ştiţi, plantele nu văd CO2 ca pe cea mai mare otravă a timpului nostru.
  • 13:13 - 13:16
    Noi o vedem în felul acesta. Plantele sunt ocupate făcând lanţuri lungi
  • 13:16 - 13:22
    de amidon şi glucoză, exact, din CO2. El a găsit o cale --
  • 13:22 - 13:25
    el a găsit un catalizator şi el a gasit un mijloc să ia CO2
  • 13:25 - 13:29
    şi să-l transforme în policarbonaţi. Plasticuri biodegradabile
  • 13:29 - 13:31
    din CO2 -- cât de la fel ca plantele.
  • 13:31 - 13:34
    Transformările solare: cea mai interesantă idee.
  • 13:34 - 13:38
    Există oameni care imită dispozitivele de colectare a energiei
  • 13:38 - 13:42
    în interiorul bacteriilor purpurii, oamenii de la ASU. Chiar mai interesant,
  • 13:42 - 13:45
    recent, în ultimele două săptămâni, oamenii au văzut
  • 13:45 - 13:50
    că există o enzimă numită hidrogenază care este în stare să evolueze
  • 13:50 - 13:54
    hidrogen din proton şi electroni. Şi este capabilă să absoarbă hidrogen --
  • 13:54 - 13:59
    în mare asta e ceea ce se întâmplă într-o celulă de combustibil, în anodul unei celule de combustibil
  • 13:59 - 14:01
    şi într-o celulă de combustibil reversibilă.
  • 14:01 - 14:04
    În celulele noastre de combustibil, noi o facem cu platină.
  • 14:04 - 14:08
    Viaţa o face cu un foarte, foarte comun fier.
  • 14:08 - 14:12
    Şi o echipă acum e capabilă să imite
  • 14:12 - 14:17
    acea hidrogenază jonglând hidrogen.
  • 14:17 - 14:19
    Asta este foarte interesant pentru celulele de combustibil --
  • 14:19 - 14:22
    să fii în stare să faci asta fără platină.
  • 14:22 - 14:27
    Puterea formei: aici e o balenă. Am văzut că înotătoarele acestei balene
  • 14:27 - 14:30
    au tuberculi în ele. Şi acele mici umflături
  • 14:30 - 14:35
    de fapt cresc eficienţa la, de exemplu,
  • 14:35 - 14:40
    muchiile unui avion -- cresc eficienţa cu aproximativ 32%.
  • 14:40 - 14:42
    Ceea ce e o economie incredibilă de combustibil fosil,
  • 14:42 - 14:47
    dacă doar am pune asta pe muchiile unei aripi.
  • 14:47 - 14:51
    Colorare fără pigmenţi: acest păun crează culoare prin formă.
  • 14:51 - 14:54
    Lumina vine și aceasta ricoşează de pe straturi;
  • 14:54 - 14:57
    este numită interferenţă prin lame subţiri. Imaginaţi-vă în stare
  • 14:57 - 15:00
    să auto-asamblaţi produse cu ultimele câteva straturi
  • 15:00 - 15:04
    jucându-se cu lumina pentru a crea culoare.
  • 15:04 - 15:09
    Imaginaţi-vă capabili să creaţi forme la exteriorul unei suprafeţe,
  • 15:09 - 15:14
    astfel încât se auto-curăţă doar cu apă. Asta e ceea ce o frunză face.
  • 15:14 - 15:16
    Vedeţi acea poză de detaliu?
  • 15:16 - 15:19
    Este o picătură de apă şi acelea sunt particule de murdărie.
  • 15:19 - 15:22
    Şi acesta este o poză de detaliu a unei frunze de lotus.
  • 15:22 - 15:27
    Există o companie ce face un produs numit Lotusan, care imită --
  • 15:27 - 15:31
    când zugrăveala faţadei clădirii se usucă, imită umflăturile
  • 15:31 - 15:36
    dintr-o frunză care se curăţă singură şi apa de ploaie curăţă clădirea.
  • 15:36 - 15:42
    Apa va fi marea, imensa noastră provocare:
  • 15:42 - 15:44
    potolirea setei.
  • 15:44 - 15:47
    Aici sunt două organisme care extrag apa.
  • 15:47 - 15:51
    Cel din stânga este gândacul Namibian ce scoate apă din ceaţă.
  • 15:51 - 15:54
    Cel din dreapta este un Armadillidiidae -- scoate apă din aer.
  • 15:54 - 15:57
    Nu bea apă proaspătă.
  • 15:57 - 16:04
    A extrage apă din ceaţa din Monterey şi din aerul năduşitor din Atlanta,
  • 16:04 - 16:08
    înainte de a intra într-o clădire, sunt tehnologii cheie.
  • 16:08 - 16:12
    Tehnologiile de separare vor fi extrem de importante.
  • 16:12 - 16:16
    Ce-ar fi dacă, să spunem, n-ar mai exista minerit în roci dure?
  • 16:16 - 16:22
    Ce-ar fi dacă am separa metalele noastre din apele uzate --
  • 16:22 - 16:26
    mici cantităţi de metal din apă? Asta-i ceea ce microbii fac,
  • 16:26 - 16:28
    ei chelatizează metalele din apă.
  • 16:28 - 16:31
    Există o companie aici în San Francisco numită MR3,
  • 16:31 - 16:37
    care integrază mime ale moleculelor microbilor pe filtre
  • 16:37 - 16:40
    pentru a exploata apele uzate.
  • 16:40 - 16:44
    Chimia verde este chimia în apă.
  • 16:44 - 16:46
    Noi facem chimie în solvenţi organici.
  • 16:46 - 16:50
    Asta e o poză a organelor filiere ieşind dintr-un păianjen,
  • 16:50 - 16:53
    şi a mătăsii care se formează de la un păianjen. Nu-i aşa că este frumos?
  • 16:53 - 17:01
    Chimia verde este înlocuirea chimiei noastre industriale cu cartea de reţete a naturii.
  • 17:01 - 17:06
    Nu e uşor, pentru că viaţa foloseşte
  • 17:06 - 17:10
    doar un subset de elemente din tabelul periodic.
  • 17:10 - 17:14
    Iar noi le folosim pe toate, chiar şi pe cele toxice.
  • 17:14 - 17:19
    Pentru a înţelege elegantele reţete care ar luar micul subset
  • 17:19 - 17:25
    din tabelul periodic şi ar crea materiale miraculoase ca acea celulă
  • 17:25 - 17:27
    este treaba chimiei verde.
  • 17:27 - 17:31
    Degradare temporizată: împachetarea a ceea ce e bun
  • 17:31 - 17:35
    până când nu mai vrei să fie bun şi se dizolvă la un semn.
  • 17:35 - 17:38
    Asta e o midie pe care o poţi întâlni în apele de aici.
  • 17:38 - 17:42
    Şi firele care o ţin de stâncă sunt temporizate -- la exact doi ani,
  • 17:42 - 17:44
    ele încep să se dizolve.
  • 17:44 - 17:47
    Vindecare: asta e una bună.
  • 17:47 - 17:50
    Acel mic individ de acolo este un tardigrad.
  • 17:50 - 17:56
    Există o problemă cu vaccinurile în jurul lumii:
  • 17:56 - 17:59
    nu ajung la pacienţi. Motivul este că
  • 17:59 - 18:03
    refrigerarea cumva se strică;
  • 18:03 - 18:05
    ceea ce e numit "lanţ rece" se strică.
  • 18:05 - 18:08
    Un tip numit Bruce Rosner s-a uitat la tardigrad --
  • 18:08 - 18:14
    care se usucă complet şi totuşi rămâne în viaţă luni
  • 18:14 - 18:17
    şi luni şi luni şi este în stare să se regenereze singur.
  • 18:17 - 18:20
    Şi el a găsit o cale să usuce vaccinurile --
  • 18:20 - 18:24
    să le învelească în acelaşi tip de capsule de zahăr
  • 18:24 - 18:27
    ca şi tardigradul în interiorul celulelor sale --
  • 18:27 - 18:32
    însemnând că vaccinul nu mai trebuie păstrat la rece.
  • 18:32 - 18:36
    Pot fi puse într-un seif, OK.
  • 18:36 - 18:41
    A învăţa de la organisme. Aceasta este o sesiune despre apă --
  • 18:41 - 18:44
    a învăţa de la organisme ce pot să facă fără apă
  • 18:44 - 18:51
    pentru a crea vaccinuri care durează şi durează şi durează fără refrigerare.
  • 18:51 - 18:54
    Nu o să ajung la 12.
  • 18:54 - 18:58
    Ci ceea ce am de gând să fac este să vă spun care este cel mai important lucru,
  • 18:58 - 19:03
    în afară de toate aceste adaptări, este faptul că aceste organisme
  • 19:03 - 19:08
    au găsit o cale să facă lucrurile incredibile pe care le fac
  • 19:08 - 19:11
    în timp ce au grijă de locul
  • 19:11 - 19:16
    care va avea grijă de progeniturile lor.
  • 19:16 - 19:19
    Când sunt implicaţi în preludiu,
  • 19:19 - 19:22
    se gândesc la ceva foarte, foarte important,
  • 19:22 - 19:26
    şi asta e să aibă materialul genetic
  • 19:26 - 19:31
    rămas, pentru 10 000 de generaţii de acum încolo.
  • 19:31 - 19:33
    Şi asta înseamnă găsirea unui mod de a face ce fac ei
  • 19:33 - 19:37
    fără a distruge locul care va avea grijă de progeniturile lor.
  • 19:37 - 19:40
    Asta e cea mai mare provocare de design.
  • 19:40 - 19:46
    Din fericire, există milioane şi milioane de genii
  • 19:46 - 19:49
    dispuse să ne dăruiască cele mai bune idei ale lor.
  • 19:49 - 19:52
    Succes în a avea o conversaţie cu ele.
  • 19:52 - 19:53
    Mulţumesc.
  • 19:53 - 20:07
    (Aplauze)
  • 20:07 - 20:11
    Chris Anderson: Vorbind despre preludiu, eu -- noi trebuie să ajungem la 12, dar foarte rapid.
  • 20:11 - 20:12
    Janine Benyus: Oh, serios?
  • 20:12 - 20:15
    CA: Mda. Doar cam, ştii, ca versiunea de 10 secunde
  • 20:15 - 20:18
    al lui 10, 11 şi 12. Doar pentru că slide-urile tale sunt superbe
  • 20:18 - 20:20
    şi ideile sunt atât de importante, nu suport să te las să ieşi
  • 20:20 - 20:22
    fără să vedem 10, 11 şi 12.
  • 20:22 - 20:26
    JB: OK, pun asta -- OK, doar o să ţin chestia asta. Ok, grozav.
  • 20:26 - 20:29
    Ok, deci ăsta este cel care vindecă.
  • 20:29 - 20:32
    Simţitul şi răspunsul: feedback-ul e un lucru imens.
  • 20:32 - 20:36
    Aceasta este o lăcustă. Pot să fie până la 80 de milioane într-un kilometru pătrat
  • 20:36 - 20:39
    şi totuşi nu se ciocnescv una cu alta.
  • 20:39 - 20:44
    Şi totuşi noi avem 3,6 milioane de coliziuni de maşină în fiecare an.
  • 20:44 - 20:46
    (Râsete)
  • 20:46 - 20:50
    Corect. E o persoană în Newcastle
  • 20:50 - 20:53
    care a descoperit că există un neuron foarte mare.
  • 20:53 - 20:56
    Şi ea chiar a priceput cum să faci
  • 20:56 - 20:58
    un circuit anti-coliziune
  • 20:58 - 21:02
    bazat pe acest neuron foarte mare din lăcustă.
  • 21:02 - 21:04
    Acestea e unul imens şi important, numărul 11.
  • 21:04 - 21:06
    Şi acesta-i creşterea fertilităţii.
  • 21:06 - 21:10
    Asta înseamnă, ştiţi, fertilitatea netă a agriculturii.
  • 21:10 - 21:14
    Ar trebui să creştem fertilitatea. Şi, da -- obţinem hrană, de asemenea.
  • 21:14 - 21:19
    Deoarece trebuie să creştem capacitatea acestei planete
  • 21:19 - 21:22
    de a crea din ce în ce mai multe oportunităţi pentru viaţă.
  • 21:22 - 21:24
    Şi chiar asta-i la fel ca ceea ce fac celelalte organisme.
  • 21:24 - 21:27
    În ansamblu, asta-i ceea ce toate ecosistemele fac:
  • 21:27 - 21:30
    crează din ce în ce mai multe oportunităţi pentru viaţă.
  • 21:30 - 21:33
    Agricultura noastră a făcut opusul.
  • 21:33 - 21:37
    Deci, agricultură bazată pe cum preeria formează solurile,
  • 21:37 - 21:41
    creşterea animalelor bazată pe cum o turmă nativă de ungulate
  • 21:41 - 21:43
    chiar creşte sănătatea câmpului.
  • 21:43 - 21:48
    Chiar şi tratamentul apelor uzate bazat pe cum o mlaştină
  • 21:48 - 21:50
    nu doar curăţă apa,
  • 21:50 - 21:54
    dar şi crează o incredibilă productivitate.
  • 21:54 - 21:58
    Asta-i simplu design, pe scurt. Adică, pare simplu
  • 21:58 - 22:03
    deoarece sistemul, timp de 3,8 miliarde de ani, a lucrat la asta.
  • 22:03 - 22:08
    Asta este, acele organisme care nu au fost în stare să afle
  • 22:08 - 22:12
    cum să-şi amelioreze sau să-şi îndulcească locurile
  • 22:12 - 22:15
    nu sunt prin preajmă să ne vorbească despre asta.
  • 22:15 - 22:18
    Acesta este al doisprezecelea.
  • 22:18 - 22:22
    Viaţa -- şi asta este şmecheria secretă; ăsta este trucul magic --
  • 22:22 - 22:26
    crează condiţiile care conduc către viaţă,
  • 22:26 - 22:30
    crează solul, curăţă aerul, curăţă apa,
  • 22:30 - 22:33
    amestecă cocktailul de gaze de care tu şi eu avem nevoie ca să trăim.
  • 22:33 - 22:39
    Şi face asta în mijlocul unui preludiu grozav
  • 22:39 - 22:45
    şi îşi satisface nevoile. Aşa că nu se exclud reciproc.
  • 22:45 - 22:48
    Trebuie să găsim o cale să ne satisfacem nevoile
  • 22:48 - 22:54
    în timp ce facem din acest loc un Paradis.
  • 22:54 - 22:55
    CA: Janine, mulțumesc foarte mult.
  • 22:55 - 22:56
    (Aplauze)
Title:
Janine Benyus împărtășește designurile naturii
Speaker:
Janine Benyus
Description:

În această prezentare inspiratoare despre dezvoltările recente în biomimetism, Janine Benyus oferă exemple încurajatoare ale felurilor în care natura influenţează deja produsele şi sistemele pe care le construim.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
22:55
Dana Milea added a translation

Romanian subtitles

Revisions