Janine Benyus împărtășește designurile naturii
-
0:00 - 0:04E o încântare să fiu aici la o conferință
-
0:04 - 0:09care este dedicată temei „Inspirați de către Natură” -- vă puteți imagina.
-
0:09 - 0:13Şi sunt de asemenea încântată să fiu în partea de preludiu.
-
0:13 - 0:15Ați observat că această parte este preludiul?
-
0:15 - 0:18Deoarece am să vorbesc despre una din creaturile mele favorite
-
0:18 - 0:21care este Aechmophorus occidentalis (Western Grebe). Nu aţi trăit
-
0:21 - 0:25până nu aţi văzut aceşti indivizi făcându-şi dansul de curtare.
-
0:25 - 0:28Eram pe Lacul Bowman în Parcul Naţional Glacier,
-
0:28 - 0:32care e un lac lung, îngust cu ceva munţi răsturnaţi în el,
-
0:32 - 0:34iar partenerul meu şi cu mine avem un caiac.
-
0:34 - 0:40Şi vâsleam noi aşa şi unul din Aechmophorus occidentalis ne-a însoţit.
-
0:40 - 0:45Şi ceea ce fac pentru dansul lor de curtare este: merg împreună,
-
0:45 - 0:50amândoi, cei doi parteneri şi încep să alerge pe sub apă.
-
0:50 - 0:54Dau din picioare mai repede, şi mai repede, şi mai repede, până când merg atât de repede
-
0:54 - 0:57încât la propriu se ridică din apă,
-
0:57 - 1:01şi stau drepţi, cumva pedalând pe suprafaţa apei.
-
1:01 - 1:06Iar unul din aceşti Aechmophorus occidentalis ne-a însoţit în timp ce vâsleam.
-
1:06 - 1:10Şi noi eram într-un caiac, şi ne mişcam foarte, foarte repede.
-
1:10 - 1:17Şi acest Aechmophorus occidentalis, cred, cumva, ne-a confundat cu un posibil partener
-
1:17 - 1:21şi a început să alerge în lungul apei lângă noi,
-
1:21 - 1:26într-un dans de curtare -- mile întregi.
-
1:26 - 1:30Se oprea, şi apoi începea, şi apoi se oprea, şi apoi începea.
-
1:30 - 1:32Acum, ăsta e preludiu.
-
1:32 - 1:35(Râsete)
-
1:35 - 1:44OK, eu aproape -- am ajuns atât de aproape de a schimba specia în acel moment.
-
1:44 - 1:48În mod evident, viaţa ne poate învăţa ceva
-
1:48 - 1:52la capitolul amuzament, OK. Viaţa are multe să ne înveţe.
-
1:52 - 1:55Dar despre ce mi-ar plăcea să vorbesc astăzi
-
1:55 - 1:59este ceea ce viaţa ar putea să ne înveţe în tehnologie şi design.
-
1:59 - 2:01Ce s-a întâmplat de când a apărut cartea --
-
2:01 - 2:04cartea era în principal despre cercetarea în biomimetism.
-
2:04 - 2:08Şi ceea ce s-a întâmplat de atunci este că arhitecţii, designerii, inginerii --
-
2:08 - 2:11oamenii care ne construiesc lumea -- au început să sune şi să zică,
-
2:11 - 2:15vrem un biolog să stea la planşeta de proiectare
-
2:15 - 2:18să ne ajute, în timp real, să fim inspiraţi.
-
2:18 - 2:22Ori -- şi asta este partea amuzantă pentru mine -- vrem ca voi să ne scoateţi
-
2:22 - 2:24în lumea naturală. Vom veni cu o provocare de design
-
2:24 - 2:29şi vom găsi campionii adaptării în lumea naturală, care să ne inspire.
-
2:29 - 2:33Deci, aceasta este o poză din excursia în Galapagos pe care am făcut-o
-
2:33 - 2:37cu câţiva ingineri specializaţi în tratarea apelor uzate; ei purifică apa uzată.
-
2:37 - 2:40Şi câţiva dintre ei erau foarte insistenţi, de fapt, să fie acolo.
-
2:40 - 2:45Ce ne-au spus la început a fost, ştiţi, noi deja facem biomimetism.
-
2:45 - 2:50Folosim bacterii să ne curăţam apa. Şi noi am spus,
-
2:50 - 2:54bine, nu e chiar aşa -- nu e chiar a fi inspirat de natură.
-
2:54 - 2:58Asta e bio-procesare, ştiţi; asta este tehnologie bio-asistată:
-
2:58 - 3:03folosirea unui organism pentru a-ţi face tratamentul apelor uzate
-
3:03 - 3:06este o tehnologie veche, veche numită "domesticire".
-
3:06 - 3:13Asta e a învăţa ceva, a învăţa o ideee, de la un organism şi apoi aplicarea ei.
-
3:13 - 3:16Şi ei tot nu pricepeau.
-
3:16 - 3:18Aşa că am mers la o plimbare şi am spus,
-
3:18 - 3:23bun, daţi-mi una dintre marile voastre probleme. Daţi-mi o provocare de design,
-
3:23 - 3:26obstacole în dezvoltarea durabilă, care vă împiedică să fiţi sustenabili.
-
3:26 - 3:32Şi ei au spus depunerile, care sunt acumularea mineralelor în interiorul ţevilor.
-
3:32 - 3:34Şi ei au spus, ştiţi ce se întâmplă e că, mineralul --
-
3:34 - 3:36ca şi în casa dumneavoastră -- mineralul se acumulează.
-
3:36 - 3:40Şi apoi deschiderea se închide şi noi trebuie să spălăm conductele cu toxine
-
3:40 - 3:42sau trebuie să le dezgropăm.
-
3:42 - 3:45Aşa că dacă am avea vreun mijloc de a opri depunerile --
-
3:45 - 3:50aşa că eu am luat câtevă cochilii de pe plajă. Şi i-am întrebat:
-
3:50 - 3:52Ce sunt depunerile? Ce este în interiorul ţevilor voastre?
-
3:52 - 3:55Şi ei au spus, carbonat de calciu.
-
3:55 - 3:58Şi eu am spus, asta e ceea ce este; ăsta e carbonatul de calciu.
-
3:58 - 4:01Şi ei nu ştiau asta.
-
4:01 - 4:03Nu ştiau că ceea ce o cochilie este,
-
4:03 - 4:07este modelată de proteine şi apoi ioni din apa de mare
-
4:07 - 4:10se cristalizează în loc, OK, pentru a crea cochilia.
-
4:10 - 4:14Deci, acelaşi fel de proces, fără proteine,
-
4:14 - 4:17se întâmplă în interiorul ţevilor lor. Ei nu ştiau.
-
4:17 - 4:23Asta nu e din lipsă de informaţie; este din lipsă de integrare.
-
4:23 - 4:26Ştiţi, este un buncăr, oameni în buncăre. Ei nu ştiau
-
4:26 - 4:29că acelaşi lucru se întâmpla. Aşa că unul dintre ei s-a gandit la asta
-
4:29 - 4:33şi a zis, OK, bine, dacă asta e doar cristalizare
-
4:33 - 4:38ce se întâmplă automat din apa de mare -- auto-asamblare --
-
4:38 - 4:43atunci de ce nu sunt cochiliile infinite ca mărime? Ce opreşte depunerile?
-
4:43 - 4:45De ce nu o ţin tot aşa?
-
4:45 - 4:49Şi eu am spus, păi, în acelaşi fel în care au dat drumul la pro... --
-
4:49 - 4:53în care emană o proteină şi încep cristalizarea
-
4:53 - 4:57şi apoi o conduc --
-
4:57 - 5:00emană proteină care opreşte cristalizarea.
-
5:00 - 5:02La propriu se lipeşte de faţa în creştere a cristalului.
-
5:02 - 5:06Şi, de fapt, exită un produs numit TPA
-
5:06 - 5:11care a mimat acea proteină -- proteina ce opreşte --
-
5:11 - 5:15şi este o modalitate ecologică de a opri depunerile în conducte.
-
5:15 - 5:19Asta a schimbat totul. Din acel moment,
-
5:19 - 5:23nu puteai să-i aduci pe aceşti ingineri înapoi în barcă.
-
5:23 - 5:26Prima zi, au făcut o drumeţie,
-
5:26 - 5:29şi a fost clic, clic clic, clic. 5 minute mai târziu ei erau înapoi în barcă.
-
5:29 - 5:33Am terminat. Ştiţi, am văzut insula aia.
-
5:33 - 5:35După asta,
-
5:35 - 5:38se târau peste tot. Nu le-ar ajunge --
-
5:38 - 5:43ar fi făcut scufundări cât de mult i-am fi lăsat să facă scufundări.
-
5:43 - 5:47Ce s-a întâmplat a fost că au realizat că acolo erau organisme
-
5:47 - 5:51care aveau deja rezolvate problemele
-
5:51 - 5:54pe care ei şi-au petrecut carierele pentru a le rezolva.
-
5:54 - 5:59A învăţa despre lumea naturală e una,
-
5:59 - 6:01a învăţa de la lumea naturală -- asta-i schimbarea.
-
6:01 - 6:04Asta-i schimbarea profundă.
-
6:04 - 6:08Ce au realizat ei a fost că răspunsul la întrebările lor este peste tot;
-
6:08 - 6:12ei au trebuit doar să schimbe lentilele cu care vedeau lumea.
-
6:12 - 6:163,8 miliarde de ani de experimente pe teren.
-
6:16 - 6:1910 până la 30 -- îţi va spune probabil Craig Venter;
-
6:19 - 6:23Cred că sunt mai mult de 30 de milioane -- de soluţii bine adaptate.
-
6:23 - 6:31Lucrul important pentru mine este că aceste soluţii sunt soluţii rezolvate în context.
-
6:31 - 6:33Iar contextul este Pământul --
-
6:33 - 6:38acelaşi context în care încercăm noi să ne rezolvăm problemele.
-
6:38 - 6:42Aşadar, este emularea conştientă a geniului vieţii.
-
6:42 - 6:44Nu e imitare servilă --
-
6:44 - 6:47chiar dacă Al încearcă să-şi transmită tunsoarea --
-
6:47 - 6:51nu e imitare servilă. Ia principiile de design,
-
6:51 - 6:56geniul lumii naturale şi se învaţă ceva de la ea.
-
6:56 - 7:00Acum, într-un grup cu atât de mulţi oameni din IT, trebuie să menţionez asta --
-
7:00 - 7:03una despre care n-am să vorbesc este că domeniul vostru
-
7:03 - 7:07este unul care a învăţat enorm de multe de la vieţuitoare,
-
7:07 - 7:11la partea de soft. Deci, există computere care se protejează
-
7:11 - 7:14ca un sistem imunitar şi noi învăţăm de la reglarea genelor
-
7:14 - 7:19şi dezvoltarea biologică. Şi învăţăm de la reţele neuronale,
-
7:19 - 7:22algoritmi genetici, algoritmi evoluţionişti.
-
7:22 - 7:27Asta e pe partea de soft. Dar ceea ce e interesant pentru mine
-
7:27 - 7:32este că nu ne-am uitat la asta, aşa de mult. Adică, aceste maşini
-
7:32 - 7:35nu sunt de fapt atât de evoluate după estimarea mea
-
7:35 - 7:40în sensul că există zeci şi zeci de carcinogeni
-
7:40 - 7:43în apă în Silicon Valley.
-
7:43 - 7:46Deci, partea hardware
-
7:46 - 7:51nu e deloc OK în termeni de ce ar numi viaţa un succes.
-
7:51 - 7:56Deci, ce putem despre a face -- nu doar computere, ci tot?
-
7:56 - 8:00Avionul cu care aţi venit, maşinile, locurile pe care staţi.
-
8:00 - 8:07Cum reproiectăm lumea pe care o creăm, lumea facută de om?
-
8:07 - 8:11Mai important, ce ar trebui să cerem în următorii 10 ani?
-
8:11 - 8:14Şi există acolo o grămadă de tehnologii grozave pe care viaţa le are.
-
8:14 - 8:16Care este programa?
-
8:16 - 8:20Trei întrebări sunt, pentru mine, cheia.
-
8:20 - 8:22Cum face viaţa lucruri?
-
8:22 - 8:25Ăsta e opusul; cum facem noi lucruri.
-
8:25 - 8:27A fost numit încălzit, lovit şi tratat --
-
8:27 - 8:29aşa-i zic cercetătorii materialelor.
-
8:29 - 8:34Şi e decuparea lucrurilor de sus în jos, cu 96% resturi
-
8:34 - 8:39şi doar 4% produs. Îl încălzeşti, îl loveşti cu presiuni mari,
-
8:39 - 8:42foloseşti chimicale. OK. Încălzit, lovit şi tratat.
-
8:42 - 8:46Viaţa nu îşi permite să facă asta. Cum face viaţa lucruri?
-
8:46 - 8:49Cum face viaţa majoritatea lucrurilor?
-
8:49 - 8:52Acesta este polen de Geranium.
-
8:52 - 8:57Şi forma sa e ceea ce îi dă funcţia de a fi în stare
-
8:57 - 9:01să se rostogolească prin aer cu uşurinţă, OK. Uitaţi-vă la formă.
-
9:01 - 9:06Viaţa adaugă informaţie materiei.
-
9:06 - 9:08Cu alte cuvinte: structură.
-
9:08 - 9:13Îi dă informaţie. Prin adăugarea informaţiei la materie,
-
9:13 - 9:19îi dă o funcţiune care e diferită faţă de cea fără structură.
-
9:19 - 9:24Şi în al treilea rând, cum face viaţa ca lucrurile să dispară în sisteme?
-
9:24 - 9:29Deoarece viaţa nu face chiar negoţ cu lucruri;
-
9:29 - 9:33nu există lucruri în lumea naturală divorţate
-
9:33 - 9:36de sistemele lor.
-
9:36 - 9:38Foarte scurtă trecere-n revistă.
-
9:38 - 9:44Pe măsură ce citesc mai mult şi mai mult acum şi urmăresc povestea,
-
9:44 - 9:48există nişte lucruri incredibile ce urmeză să apară în ştiinţele biologice.
-
9:48 - 9:51În acelaşi timp, ascult multe afaceri
-
9:51 - 9:55şi aflu care sunt tipurile marilor lor provocări.
-
9:55 - 9:57Cele două grupuri nu vorbesc unul cu altul.
-
9:57 - 10:00Deloc.
-
10:00 - 10:04Ce din lumea biologiei poate fi de ajutor în această articulaţie,
-
10:04 - 10:09să ne scoată din acest tip de impas evoluţionar în care suntem?
-
10:09 - 10:12O să trec prin 12 idei, foarte rapid.
-
10:12 - 10:15OK, una care-i incitantă pentru mine e auto-asamblarea.
-
10:15 - 10:19Acum, aţi auzit despre asta în termeni de nanotehnologie.
-
10:19 - 10:23Înapoi la acea scoică: scoica e un material care se auto-asamblează.
-
10:23 - 10:27În stânga jos este o poză a unui sidef
-
10:27 - 10:31format din apa mării. Este o structură stratificată care e mineral
-
10:31 - 10:34şi apoi polimer şi îl face foarte, foarte rezistent.
-
10:34 - 10:37Este de două ori mai rezistent decât ceramica noastră high-tech.
-
10:37 - 10:41Dar ceea ce chiar interesant: spre deosebire de ceramica noastră care este în cuptoare,
-
10:41 - 10:46asta se petrece în apă. Se petrece aproape, în, și aproape de corpul organismului.
-
10:46 - 10:48OK, oamenii încep --
-
10:48 - 10:53acesta este Sandia National Labs; un tip pe nume Jeff Brinker
-
10:53 - 10:57a găsit o cale de a avea un proces de codare auto-asamblant.
-
10:57 - 11:01Imaginaţi-vă să fiţi în stare să faceţi ceramică la temperatura camerei
-
11:01 - 11:05prin simpla înmuiere a ceva într-un lichid,
-
11:05 - 11:08ridicându-l din lichid şi punând evaporarea
-
11:08 - 11:12să forţeze împreună moleculele din lichid,
-
11:12 - 11:14astfel încât să creeze un puzzle împreună
-
11:14 - 11:18în acelaşi fel în care această cristalizare funcţionează.
-
11:18 - 11:21Imaginaţi-vă realizarea tuturor materialelor noastre grele astfel.
-
11:21 - 11:28Imaginaţi-vă pulverizarea precursorilor unei celule PV, a unei celule solare,
-
11:28 - 11:32pe un acoperiş şi având-o auto-asamblată într-o structură stratificată ce colectează lumină.
-
11:32 - 11:36Iată una interesantă pentru lumea IT:
-
11:36 - 11:41bio-silicon. Acesta este un diatom, care este făcut din silicaţi.
-
11:41 - 11:43Şi aşa siliconul, pe care îl facem chiar acum --
-
11:43 - 11:49este parte din problema noastră carcinogenică în producerea cipurilor noastre --
-
11:49 - 11:53acesta este un proces de bio-mineralizare care acum este imitat.
-
11:53 - 11:57Aceasta este UC Santa Barbara. Uitaţi-vă la aceşti diatomi;
-
11:57 - 12:00acesta este din muncă lui Ernst Haeckel.
-
12:00 - 12:05Imaginaţi-vă să fiţi în stare -- şi, din nou, este un proces calibrat
-
12:05 - 12:09şi solidifică dintr-un proces lichid -- imaginaţi-vă să fiţi în stare să aveţi acel
-
12:09 - 12:13tip de structură apărând la temperatura camerei.
-
12:13 - 12:16Imaginaţi-vă să fiţi în stare să faceţi lentile perfecte.
-
12:16 - 12:21În stânga, aceasta este o Ophiuroidea (învecinată cu stelele de mare); este acoperită cu lentile
-
12:21 - 12:24pe care oamenii de la Lucent Technologies le-au găsit
-
12:24 - 12:26ca neavând nici o deformare
-
12:26 - 12:29Este una dintre cele mai fără-defecte lentile de care ştim.
-
12:29 - 12:32Şi mai sunt multe din ele, peste tot corpul ei.
-
12:32 - 12:35Ceea ce e interesant, din nou, este că se auto-asamblează.
-
12:35 - 12:39O femeie numită Joanna Aizenberg, la Lucent,
-
12:39 - 12:43învaţă acum cum să facă asta într-un proces la temperatură joasă pentru a crea
-
12:43 - 12:47acest tip de lentile. Ea de asemenea se uită la fibra optică.
-
12:47 - 12:50Acesta este un burete de mare care are o fibră optică.
-
12:50 - 12:53La baza ei, aceasta este fibră optică
-
12:53 - 12:56care funcţionează mai bine decât a noastră, pentru a muta lumina,
-
12:56 - 13:02dar poţi să o legi într-un nod; este incredibil de flexibilă.
-
13:02 - 13:06Aici e o altă idee mare: dioxid de carbon ca material de sinteză.
-
13:06 - 13:09Un tip pe nume Geoff Coates, la Cornell, şi-a zis,
-
13:09 - 13:13ştiţi, plantele nu văd CO2 ca pe cea mai mare otravă a timpului nostru.
-
13:13 - 13:16Noi o vedem în felul acesta. Plantele sunt ocupate făcând lanţuri lungi
-
13:16 - 13:22de amidon şi glucoză, exact, din CO2. El a găsit o cale --
-
13:22 - 13:25el a găsit un catalizator şi el a gasit un mijloc să ia CO2
-
13:25 - 13:29şi să-l transforme în policarbonaţi. Plasticuri biodegradabile
-
13:29 - 13:31din CO2 -- cât de la fel ca plantele.
-
13:31 - 13:34Transformările solare: cea mai interesantă idee.
-
13:34 - 13:38Există oameni care imită dispozitivele de colectare a energiei
-
13:38 - 13:42în interiorul bacteriilor purpurii, oamenii de la ASU. Chiar mai interesant,
-
13:42 - 13:45recent, în ultimele două săptămâni, oamenii au văzut
-
13:45 - 13:50că există o enzimă numită hidrogenază care este în stare să evolueze
-
13:50 - 13:54hidrogen din proton şi electroni. Şi este capabilă să absoarbă hidrogen --
-
13:54 - 13:59în mare asta e ceea ce se întâmplă într-o celulă de combustibil, în anodul unei celule de combustibil
-
13:59 - 14:01şi într-o celulă de combustibil reversibilă.
-
14:01 - 14:04În celulele noastre de combustibil, noi o facem cu platină.
-
14:04 - 14:08Viaţa o face cu un foarte, foarte comun fier.
-
14:08 - 14:12Şi o echipă acum e capabilă să imite
-
14:12 - 14:17acea hidrogenază jonglând hidrogen.
-
14:17 - 14:19Asta este foarte interesant pentru celulele de combustibil --
-
14:19 - 14:22să fii în stare să faci asta fără platină.
-
14:22 - 14:27Puterea formei: aici e o balenă. Am văzut că înotătoarele acestei balene
-
14:27 - 14:30au tuberculi în ele. Şi acele mici umflături
-
14:30 - 14:35de fapt cresc eficienţa la, de exemplu,
-
14:35 - 14:40muchiile unui avion -- cresc eficienţa cu aproximativ 32%.
-
14:40 - 14:42Ceea ce e o economie incredibilă de combustibil fosil,
-
14:42 - 14:47dacă doar am pune asta pe muchiile unei aripi.
-
14:47 - 14:51Colorare fără pigmenţi: acest păun crează culoare prin formă.
-
14:51 - 14:54Lumina vine și aceasta ricoşează de pe straturi;
-
14:54 - 14:57este numită interferenţă prin lame subţiri. Imaginaţi-vă în stare
-
14:57 - 15:00să auto-asamblaţi produse cu ultimele câteva straturi
-
15:00 - 15:04jucându-se cu lumina pentru a crea culoare.
-
15:04 - 15:09Imaginaţi-vă capabili să creaţi forme la exteriorul unei suprafeţe,
-
15:09 - 15:14astfel încât se auto-curăţă doar cu apă. Asta e ceea ce o frunză face.
-
15:14 - 15:16Vedeţi acea poză de detaliu?
-
15:16 - 15:19Este o picătură de apă şi acelea sunt particule de murdărie.
-
15:19 - 15:22Şi acesta este o poză de detaliu a unei frunze de lotus.
-
15:22 - 15:27Există o companie ce face un produs numit Lotusan, care imită --
-
15:27 - 15:31când zugrăveala faţadei clădirii se usucă, imită umflăturile
-
15:31 - 15:36dintr-o frunză care se curăţă singură şi apa de ploaie curăţă clădirea.
-
15:36 - 15:42Apa va fi marea, imensa noastră provocare:
-
15:42 - 15:44potolirea setei.
-
15:44 - 15:47Aici sunt două organisme care extrag apa.
-
15:47 - 15:51Cel din stânga este gândacul Namibian ce scoate apă din ceaţă.
-
15:51 - 15:54Cel din dreapta este un Armadillidiidae -- scoate apă din aer.
-
15:54 - 15:57Nu bea apă proaspătă.
-
15:57 - 16:04A extrage apă din ceaţa din Monterey şi din aerul năduşitor din Atlanta,
-
16:04 - 16:08înainte de a intra într-o clădire, sunt tehnologii cheie.
-
16:08 - 16:12Tehnologiile de separare vor fi extrem de importante.
-
16:12 - 16:16Ce-ar fi dacă, să spunem, n-ar mai exista minerit în roci dure?
-
16:16 - 16:22Ce-ar fi dacă am separa metalele noastre din apele uzate --
-
16:22 - 16:26mici cantităţi de metal din apă? Asta-i ceea ce microbii fac,
-
16:26 - 16:28ei chelatizează metalele din apă.
-
16:28 - 16:31Există o companie aici în San Francisco numită MR3,
-
16:31 - 16:37care integrază mime ale moleculelor microbilor pe filtre
-
16:37 - 16:40pentru a exploata apele uzate.
-
16:40 - 16:44Chimia verde este chimia în apă.
-
16:44 - 16:46Noi facem chimie în solvenţi organici.
-
16:46 - 16:50Asta e o poză a organelor filiere ieşind dintr-un păianjen,
-
16:50 - 16:53şi a mătăsii care se formează de la un păianjen. Nu-i aşa că este frumos?
-
16:53 - 17:01Chimia verde este înlocuirea chimiei noastre industriale cu cartea de reţete a naturii.
-
17:01 - 17:06Nu e uşor, pentru că viaţa foloseşte
-
17:06 - 17:10doar un subset de elemente din tabelul periodic.
-
17:10 - 17:14Iar noi le folosim pe toate, chiar şi pe cele toxice.
-
17:14 - 17:19Pentru a înţelege elegantele reţete care ar luar micul subset
-
17:19 - 17:25din tabelul periodic şi ar crea materiale miraculoase ca acea celulă
-
17:25 - 17:27este treaba chimiei verde.
-
17:27 - 17:31Degradare temporizată: împachetarea a ceea ce e bun
-
17:31 - 17:35până când nu mai vrei să fie bun şi se dizolvă la un semn.
-
17:35 - 17:38Asta e o midie pe care o poţi întâlni în apele de aici.
-
17:38 - 17:42Şi firele care o ţin de stâncă sunt temporizate -- la exact doi ani,
-
17:42 - 17:44ele încep să se dizolve.
-
17:44 - 17:47Vindecare: asta e una bună.
-
17:47 - 17:50Acel mic individ de acolo este un tardigrad.
-
17:50 - 17:56Există o problemă cu vaccinurile în jurul lumii:
-
17:56 - 17:59nu ajung la pacienţi. Motivul este că
-
17:59 - 18:03refrigerarea cumva se strică;
-
18:03 - 18:05ceea ce e numit "lanţ rece" se strică.
-
18:05 - 18:08Un tip numit Bruce Rosner s-a uitat la tardigrad --
-
18:08 - 18:14care se usucă complet şi totuşi rămâne în viaţă luni
-
18:14 - 18:17şi luni şi luni şi este în stare să se regenereze singur.
-
18:17 - 18:20Şi el a găsit o cale să usuce vaccinurile --
-
18:20 - 18:24să le învelească în acelaşi tip de capsule de zahăr
-
18:24 - 18:27ca şi tardigradul în interiorul celulelor sale --
-
18:27 - 18:32însemnând că vaccinul nu mai trebuie păstrat la rece.
-
18:32 - 18:36Pot fi puse într-un seif, OK.
-
18:36 - 18:41A învăţa de la organisme. Aceasta este o sesiune despre apă --
-
18:41 - 18:44a învăţa de la organisme ce pot să facă fără apă
-
18:44 - 18:51pentru a crea vaccinuri care durează şi durează şi durează fără refrigerare.
-
18:51 - 18:54Nu o să ajung la 12.
-
18:54 - 18:58Ci ceea ce am de gând să fac este să vă spun care este cel mai important lucru,
-
18:58 - 19:03în afară de toate aceste adaptări, este faptul că aceste organisme
-
19:03 - 19:08au găsit o cale să facă lucrurile incredibile pe care le fac
-
19:08 - 19:11în timp ce au grijă de locul
-
19:11 - 19:16care va avea grijă de progeniturile lor.
-
19:16 - 19:19Când sunt implicaţi în preludiu,
-
19:19 - 19:22se gândesc la ceva foarte, foarte important,
-
19:22 - 19:26şi asta e să aibă materialul genetic
-
19:26 - 19:31rămas, pentru 10 000 de generaţii de acum încolo.
-
19:31 - 19:33Şi asta înseamnă găsirea unui mod de a face ce fac ei
-
19:33 - 19:37fără a distruge locul care va avea grijă de progeniturile lor.
-
19:37 - 19:40Asta e cea mai mare provocare de design.
-
19:40 - 19:46Din fericire, există milioane şi milioane de genii
-
19:46 - 19:49dispuse să ne dăruiască cele mai bune idei ale lor.
-
19:49 - 19:52Succes în a avea o conversaţie cu ele.
-
19:52 - 19:53Mulţumesc.
-
19:53 - 20:07(Aplauze)
-
20:07 - 20:11Chris Anderson: Vorbind despre preludiu, eu -- noi trebuie să ajungem la 12, dar foarte rapid.
-
20:11 - 20:12Janine Benyus: Oh, serios?
-
20:12 - 20:15CA: Mda. Doar cam, ştii, ca versiunea de 10 secunde
-
20:15 - 20:18al lui 10, 11 şi 12. Doar pentru că slide-urile tale sunt superbe
-
20:18 - 20:20şi ideile sunt atât de importante, nu suport să te las să ieşi
-
20:20 - 20:22fără să vedem 10, 11 şi 12.
-
20:22 - 20:26JB: OK, pun asta -- OK, doar o să ţin chestia asta. Ok, grozav.
-
20:26 - 20:29Ok, deci ăsta este cel care vindecă.
-
20:29 - 20:32Simţitul şi răspunsul: feedback-ul e un lucru imens.
-
20:32 - 20:36Aceasta este o lăcustă. Pot să fie până la 80 de milioane într-un kilometru pătrat
-
20:36 - 20:39şi totuşi nu se ciocnescv una cu alta.
-
20:39 - 20:44Şi totuşi noi avem 3,6 milioane de coliziuni de maşină în fiecare an.
-
20:44 - 20:46(Râsete)
-
20:46 - 20:50Corect. E o persoană în Newcastle
-
20:50 - 20:53care a descoperit că există un neuron foarte mare.
-
20:53 - 20:56Şi ea chiar a priceput cum să faci
-
20:56 - 20:58un circuit anti-coliziune
-
20:58 - 21:02bazat pe acest neuron foarte mare din lăcustă.
-
21:02 - 21:04Acestea e unul imens şi important, numărul 11.
-
21:04 - 21:06Şi acesta-i creşterea fertilităţii.
-
21:06 - 21:10Asta înseamnă, ştiţi, fertilitatea netă a agriculturii.
-
21:10 - 21:14Ar trebui să creştem fertilitatea. Şi, da -- obţinem hrană, de asemenea.
-
21:14 - 21:19Deoarece trebuie să creştem capacitatea acestei planete
-
21:19 - 21:22de a crea din ce în ce mai multe oportunităţi pentru viaţă.
-
21:22 - 21:24Şi chiar asta-i la fel ca ceea ce fac celelalte organisme.
-
21:24 - 21:27În ansamblu, asta-i ceea ce toate ecosistemele fac:
-
21:27 - 21:30crează din ce în ce mai multe oportunităţi pentru viaţă.
-
21:30 - 21:33Agricultura noastră a făcut opusul.
-
21:33 - 21:37Deci, agricultură bazată pe cum preeria formează solurile,
-
21:37 - 21:41creşterea animalelor bazată pe cum o turmă nativă de ungulate
-
21:41 - 21:43chiar creşte sănătatea câmpului.
-
21:43 - 21:48Chiar şi tratamentul apelor uzate bazat pe cum o mlaştină
-
21:48 - 21:50nu doar curăţă apa,
-
21:50 - 21:54dar şi crează o incredibilă productivitate.
-
21:54 - 21:58Asta-i simplu design, pe scurt. Adică, pare simplu
-
21:58 - 22:03deoarece sistemul, timp de 3,8 miliarde de ani, a lucrat la asta.
-
22:03 - 22:08Asta este, acele organisme care nu au fost în stare să afle
-
22:08 - 22:12cum să-şi amelioreze sau să-şi îndulcească locurile
-
22:12 - 22:15nu sunt prin preajmă să ne vorbească despre asta.
-
22:15 - 22:18Acesta este al doisprezecelea.
-
22:18 - 22:22Viaţa -- şi asta este şmecheria secretă; ăsta este trucul magic --
-
22:22 - 22:26crează condiţiile care conduc către viaţă,
-
22:26 - 22:30crează solul, curăţă aerul, curăţă apa,
-
22:30 - 22:33amestecă cocktailul de gaze de care tu şi eu avem nevoie ca să trăim.
-
22:33 - 22:39Şi face asta în mijlocul unui preludiu grozav
-
22:39 - 22:45şi îşi satisface nevoile. Aşa că nu se exclud reciproc.
-
22:45 - 22:48Trebuie să găsim o cale să ne satisfacem nevoile
-
22:48 - 22:54în timp ce facem din acest loc un Paradis.
-
22:54 - 22:55CA: Janine, mulțumesc foarte mult.
-
22:55 - 22:56(Aplauze)
- Title:
- Janine Benyus împărtășește designurile naturii
- Speaker:
- Janine Benyus
- Description:
-
În această prezentare inspiratoare despre dezvoltările recente în biomimetism, Janine Benyus oferă exemple încurajatoare ale felurilor în care natura influenţează deja produsele şi sistemele pe care le construim.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 22:55