< Return to Video

De unde vin genele? - Carl Zimmer

  • 0:06 - 0:11
    Ai cam 20.000 de gene în ADN-ul tău.
  • 0:11 - 0:14
    Ele codifică moleculele care alcătuiesc
    corpul tău,
  • 0:14 - 0:18
    de la keratina din unghii
    până la colagenul din vârful nasului
  • 0:18 - 0:21
    la dopamina din jurul creierului.
  • 0:21 - 0:24
    Alte specii au gene proprii.
  • 0:24 - 0:26
    Un păianjen are gene pentru mătase.
  • 0:26 - 0:31
    Un stejar are gene pentru clorofilă ce
    transformă lumina în lemn.
  • 0:31 - 0:33
    Aşadar de unde vin toate aceste gene?
  • 0:33 - 0:35
    Depinde de gene.
  • 0:35 - 0:40
    Oamenii de ştiinţă cred că viaţa a început
    pe Pământ acum 4 miliarde de ani.
  • 0:40 - 0:43
    Primele forme de viaţă erau microbii
    primitivi
  • 0:43 - 0:47
    cu un set de gene de bază pentru sarcini
    de bază cerute de supravieţuire.
  • 0:47 - 0:50
    Au transmis genele de bază puilor lor
  • 0:50 - 0:52
    prin miliarde de generaţii.
  • 0:52 - 0:58
    Multe din ele fac acelaşi lucruri şi azi,
    precum copierea ADN.
  • 0:58 - 1:02
    Niciunul din aceşti microbi nu are gene
    pentru mătase sau dopamină.
  • 1:02 - 1:07
    Există mai multe gene azi pe Pământ
    decât erau înainte.
  • 1:07 - 1:11
    Se pare că multe din aceste gene
    suplimentare au luat naştere din greşeală.
  • 1:11 - 1:16
    De fiecare dată când o celulă se divide
    produce o nouă copie a ADN-ului său.
  • 1:16 - 1:20
    Uneori copiază de două ori
    aceeași secvență ADN.
  • 1:20 - 1:25
    În acest proces, poate face o copie
    suplimentară a unuia dintre genele sale.
  • 1:25 - 1:28
    Iniţial, genele suplimentare lucrează
    la fel ca genele originale.
  • 1:28 - 1:32
    Dar de-a lungul generaţiilor pot suferi
    mutaţii noi.
  • 1:32 - 1:35
    Aceste mutaţii pot schimba modul
    de funcţionare a noilor gene,
  • 1:35 - 1:38
    şi noua genă se poate duplica iar.
  • 1:38 - 1:42
    Un număr surpinzător de mare
    din genele mutante au apărut mai recent;
  • 1:42 - 1:45
    multe în doar ultimele milioane de ani.
  • 1:45 - 1:50
    Cele mai recente au evoluat după ce specia
    noastră s-a desprins de verii noştri, maimuţelele.
  • 1:50 - 1:54
    Deși poate dura peste un milion de ani
    ca o singură genă să dea naştere
  • 1:54 - 1:56
    unei familii întregi de gene,
  • 1:56 - 1:59
    oamenii de ştiinţă au găsit
    că o dată ce noile gene evoluează,
  • 1:59 - 2:02
    pot prelua rapid funcţii esenţiale.
  • 2:02 - 2:06
    De exemplu, sunt sute de gene
    pentru proteinele din nasul nostru
  • 2:06 - 2:09
    care detectează moleculele de miros
  • 2:09 - 2:11
    Mutaţiile permit diferitelor molecule
    să le detecteze,
  • 2:11 - 2:15
    dându-ne capacitatea de a percepe
    trilioane de mirosuri diferite.
  • 2:15 - 2:19
    Uneori mutaţiile au un efect mai mare
    asupra noilor copii de gene.
  • 2:19 - 2:23
    Pot cauza ca o genă să-şi producă proteina
    într-un organ diferit,
  • 2:23 - 2:25
    sau într-o altă perioadă a vieţii,
  • 2:25 - 2:29
    sau proteina poate îndeplini
    o cu totul altă funcție.
  • 2:29 - 2:34
    Șerpii, de exemplu, au o genă care produce
    o proteină pentru a ucide bacteriile.
  • 2:34 - 2:38
    Cu mult timp în urmă o genă se duplica
    şi noua genă suferea o mutaţie.
  • 2:38 - 2:41
    Acea mutaţie schimba semnalul genelor
  • 2:41 - 2:43
    acolo unde trebuia să facă proteina.
  • 2:43 - 2:46
    În loc să devină activă
    în pancreasul şarpelui,
  • 2:46 - 2:51
    a început să producă acestă proteină
    care ucide bacteriile în gura şarpelui.
  • 2:51 - 2:55
    Când şarpele îşi muşcă prada,
    această enzimă intră în rana animalului.
  • 2:55 - 2:58
    Și cum acestă proteină
    avea un efect nociv,
  • 2:58 - 3:00
    şi ajuta şarpele să prindă mai multă pradă,
  • 3:00 - 3:02
    a devenit favorizată de selecție.
  • 3:02 - 3:06
    Deci ce era o genă în pancreas
    a devenit venin în gură
  • 3:06 - 3:08
    care ucide prada şarpelui.
  • 3:08 - 3:11
    Şi există şi mai multe feluri incredibile
    pentru a produce noi gene.
  • 3:11 - 3:14
    ADN-ul animalelor, plantelor
    şi al altor specii
  • 3:14 - 3:18
    conţin secvențe lungi fără nicio proteină
    care să codeze genele.
  • 3:18 - 3:22
    Atât cât pot spune oamenii de ştiinţă,
    multe secvenţe aleatoare
  • 3:22 - 3:25
    nu servesc la nimic.
  • 3:25 - 3:29
    Aceste secvenţe ADN uneori suferă mutaţii,
    exact ca şi genele.
  • 3:29 - 3:32
    Alteori aceste mutaţii întorc ADN-ul
    într-un loc
  • 3:32 - 3:34
    în care o celulă să o poată citi.
  • 3:34 - 3:37
    Brusc, celula produce o nouă proteină.
  • 3:37 - 3:41
    La început, proteina poate fi inutilă
    sau chiar dăunătoare,
  • 3:41 - 3:44
    dar multe mutaţii
    pot schimba forma proteinei.
  • 3:44 - 3:46
    Proteina poate începe făcând ceva util,
  • 3:46 - 3:49
    ceva ce face un organism mai sănătos,
    mai puternic,
  • 3:49 - 3:51
    mai capabil de reproducere.
  • 3:51 - 3:53
    Cercetătorii au descoperit
    multe gene funcționale
  • 3:53 - 3:56
    în multe locuri din corpurile animaelor.
  • 3:56 - 3:59
    Aşadar, cele 20.000 de gene ale noastre
    au origini multiple,
  • 3:59 - 4:04
    de la originea vieţii la noile gene
    care încă mai apar "de nuovo".
  • 4:04 - 4:07
    Cât timp va exista viaţă pe Pământ
    se vor produce noi gene.
Title:
De unde vin genele? - Carl Zimmer
Description:

Vezi lecţia întreagă pe: http://ed.ted.com/lessons/where-do-genes-come-from-carl-zimmer

Acum 4 miliarde de ani când viaţa a apărut pe Pământ, primii microbi dispuneau de un set de gene de bază care au reuşit să îi menţină în viaţă. În era oamenilor şi a altor organisme mari există multe alte gene. De unde au apărut aceste noi gene? Carl Zimmer analizezază mutaţia şi multiplicarea genelor.

Lecţie de Carl Zimmer, animaţie TOGETHER.
more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
04:24

Romanian subtitles

Revisions

Our website uses cookies for analysis purposes.