Ce e astmul? - Christopher E. Gaw

Vezi întreaga lecție la: http://ed.ted.com/lessons/how-does-asthma-work-christopher-e-gaw

Mai mult de 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de astm, iar 250.000 de oameni mor din aceeași cauză în fiecare an. Dar de ce suferim de astm și cum poate ucide această boală? Christopher E. Gaw descrie principalele simptome și metode de tratament ale astmului.

Lecție de Christopher E. Gaw, animație de Zedem Media.

Începe cu o tuse

sau un gâfâit.

După puțin timp respiri mai greu.

Respirația devine rapidă și superficială,

făcându-te să simți că rămâi fără aer.

Acestea sunt simptomele comune
ale unui atac astmatic.

Mai mult de 300 de milioane
de oameni suferă de astm la nivel global,

iar 250.000 de oameni
mor din această cauză în fiecare an.

Dar cum apare astmul
și cum te poate ucide această afecțiune?

Astmul afectează sistemul respirator,

în mod particular căile aeriene mici,

cum sunt bronhiile și bronhiolele.

Acestea au o căptușeală internă,
numită mucoasă,

ce e înconjurată de un strat
de mușchi neted.

La cei care suferă de astm,
aceste căi aeriene sunt inflamate cronic,

ceea ce le face hipersensibile
la anumiți stimuli.

Din multitudinea de stimuli
ai astmului amintim:

fumul de țigară, polenul, praful,

parfumurile, efortul, vremea rece,

stresul și chiar și o răceală obișnuită.

Când oamenii care suferă de astm
sunt expuși la acești stimuli,

poate apărea un atac astmatic
sau o exacerbare a bolii.

Dar cum declanșează acești factori
un atac astmatic?

Dacă un astmatic e expus la un stimul,

inelele de mușchi neted ce înconjoară
căile aeriene mici din plămân

se contractă și devin mai înguste.

Simultan, factorul declanșator
accentuează inflamația,

cauzând o îngroșare a mucoasei

și o secreție crescută de mucus.

În condiții normale,

corpul folosește mucusul pentru a curăța
aerul de praf sau polen,

dar în timpul unui atac astmatic,

blochează căile aeriene deja îngustate,
făcând respirația și mai dificilă.

Aceste procese cauzează
simptomele astmului.

Contracția mușchilor netezi creează
senzația de piept rigid.

Excesul de mucus și inflamația
cauzează tusea.

Dar wheezing-ul?

Acesta apare când căile aeriene
se îngustează,

iar aerul trece prin acestea
cu un șuierat.

Aceste simptome îți dau senzația
că rămâi fără aer.

Deși contra-intuitiv,
în timpul unui atac astmatic,

inflamația îngreunează mai mult
expirația decât inspirația.

În timp, în plămân va rămâne
o cantitate de aer în exces,

fenomen cunoscut ca hiperinflație.

Aerul blocat în plămân forțează corpul
să facă un efort mai mare

pentru a inspira și a expira.

În timp poate conduce la o reducere
a transportului de oxigen la organe.

Uneori, în atacurile severe netratate,

organismul nu poate face față,

putând duce la moarte
prin lipsă de oxigen.

Dar cum putem preveni aceste atacuri
incomode și potențial fatale

la cei care suferă de astm?

Un mod e să reduci prezența
stimulilor declanșatori.

Din nefericire,
lumea e un loc imprevizibil

și expunerea la stimuli
nu poate fi întotdeauna controlată.

Aici intervin inhalatoarele,
tratamentul primar al astmului.

Acestea ajută astmaticii să controleze
și să prevină simptomele astmului.

Inhalatoarele transportă medicamentul
în căile aeriene afectate,

utilizând aerosoli sau o pudră fină
pentru a trata problema de la sursă.

Acestea pot fi de două tipuri:

medicamente care tratează criza de astm,

ce tratează simptomele imediat
și care conțin beta-agoniști.

Beta-agoniștii relaxează
musculatura contractată,

rezultând o lărgire a căilor aeriene,
deci o respirație mai ușoară.

Cealaltă formă de inhalatoare
sunt medicamente de prevenție,

ce tratează simptomele astmului
pe termen lung,

și conțin corticosteroizi.

Corticosteroizii reduc senzitivitatea
și inflamația căilor aeriene,

astfel că astmul poate fi ținut
sub control.

Sunt importante și în prevenția
afectării pe termen lung

cauzată de inflamația cronică,

ce poate conduce la cicatrizarea
căilor aeriene.

Inhalatoarele sunt foarte eficiente,

și au îmbunătățit viața multor oameni.

Deși am îmbunătățit tratamentul
și diagnosticul astmului,

încă nu îi știm cauzele exacte.

În prezent credem că factorii genetici
și de mediu joacă un rol,

acționând probabil
în prima parte a copilăriei.

Studiile recente au asociat
sărăcia cu astmul.

Acest lucru poate fi cauzat

de expunerea la poluanți și iritanți,

sau de dificultatea de a primi
îngrijiri medicale.

Odată cu o înțelegere mai bună a astmului,

putem continua să găsim metode mai bune
de a menține căile aeriene ale pacienților

fericite și sănătoase.