Ce înseamnă „orwellian”? - Noah Tavlin

Vezi lecția integrală: http://ed.ted.com/lessons/what-orwellian-really-means-noah-tavlin

Dacă urmărești știrile sau te interesează politica, probabil ai auzit termenul „orwellian” într-un context sau altul. Dar te-ai gândit vreodată ce înseamnă cu adevărat sau de ce e atât de folosit? Noah Tavlin explică termenul.

Lecție de Noah Tavlin, animație de TED-Ed.

Dacă urmărești știrile
sau te interesează politica,

probabil ai auzit termenul „orwellian”

într-un context sau altul.

Dar te-ai gândit vreodată
ce înseamnă cu adevărat

sau de ce e atât de folosit?

Termenul a fost numit
după autorul englez Eric Blair,

cunoscut după pseudonimul George Orwell.

Datorită celei mai cunoscute opere a sa,
romanul 1984,

ce ilustrează societatea opresivă
a unui regim totalitar,

cuvântul „orwellian” e folosit
adesea cu sensul de „totalitar”.

Dar folosirea termenului în acest sens

nu doar că eșuează să transmită
mesajul lui Orwell,

ci riscă să facă exact lucrul
pe care încercă să îl prevină.

Orwell era împotriva
oricărei forme de tiranie,

petrecându-și o mare parte din viață
luptând contra forțelor anti-democratice,

atât de stânga, cât și dreapta.

Dar era de asemenea preocupat
de diseminarea acestor ideologii.

Una din cele mai profunde observații

a fost importanța limbii în formarea
gândurilor și opiniilor noastre.

Guvernul Oceaniei din 1984
controla acțiunile și graiul cetățenilor

în moduri evidente.

Fiecare cuvând și mișcare
erau supervizate,

iar cei care nu respectau regulile

erau în pericol în orice moment.

Alte forme de control
nu erau atât de evidente.

Populația era inundată
cu un baraj constant de propagandă,

creat din date istorice și statistici
fabricate de Ministerul Adevărului.

Ministerul Păcii era armata.

Taberele de muncă se numeau
„tabere ale fericirii”.

Prizonierii politici erau închiși
și torturați în Ministerul Iubirii.

Această ironie intenționată
e un exemplu de dubluvorbă,

când cuvintele sunt folosite
nu pentru a livra mesajul,

ci pentru a-l submina, alterând astfel
chiar ideile la care făceau referire.

Controlul asupra limbajului
era chiar mai mare,

eliminând cuvinte din limba engleză

pentru a crea un dialect nou: nouvorba,

o colecție limitată de acronime
și substantive comune simple,

lipsită de cuvintele complexe
care ar putea încuraja gândirea critică.

Orwell numea acest efect
asupra psihicului: dublugândit,

o stare hipnotică de disonanță cognitivă,

în care un individ e forțat
să renunțe la percepția proprie,

în favoarea unor versiuni
oficiale dictate,

făcând individul complet dependent

de definiția Statului asupra realității.

Rezultatul e o lume

în care e violată
chiar și intimatea gândurilor,

unde un individ poate fi vinovat
pentru cuvintele spuse în somn,

iar întreținerea unui jurnal
sau o relație amoroasă

sunt considerate acte de rebeliune.

Aceste lucruri pot părea plauzibile
doar în regimurile totalitare,

dar Orwell ne avertizează asupra
pericolului apariției acestui fenomen

chiar și în societățile democratice.

De asta termenul „totalitar”
nu e sinonim cu „orwellian”.

În eseul Politică și Limba Engleză,
Orwell a descris câteva tehnici,

precum folosirea cuvintelor pompoase
pentru proiectarea autorității

sau raționalizarea atrocităților
folosind eufemisme

și propoziții întortocheate.

Dar până și abuzurile banale ale limbii
pot afecta modul în care gândim.

Cuvintele văzute și auzite
zi de zi în reclame

au fost create să te atragă
și să-ți afecteze comportamentul,

la fel și campaniile politice,

ce rareori prezintă cele mai nuanțate
perspective ale problemelor.

Iar modul în care folosim
aceste fraze pre-fabricate

și răspunsuri culese din media
sau copiate de pe internet

ne permit să scăpăm
fără să gândim prea mult

sau fără să ne punem la îndoială
presupunerile.

Deci, data viitoare când auzi pe cineva
folosind cuvântul „orwellian”,

fii atent.

Dacă vorbește de folosirea
manipulativă a limbii

are dreptate.

Dacă vorbește despre supravegherea
în masă și un guvern intruziv,

atunci descriu ceva totalitar,
dar nu neapărat orwellian.

Iar dacă folosește cuvântul
pentru a descrie o idee ce îi displace,

e posibil ca părerile lui
să fie mai orwelliene

decât ceea ce critică.

Cuvintele au puterea
de a ne modela gândirea.

Limbajul e moneda politicii

formând baza societății,
de la cele mai simple interacțiuni,

la cele mai înalte idealuri.

Orwell ne-a îndemnat să ne protejăm limba

deoarece abilitatea noastră
să gândim și să comunicăm clar

e ceea ce stă între noi
și o lume unde războiul e pace

și libertatea e sclavie.