Dacă urmărești știrile sau te interesează politica, probabil ai auzit termenul „orwellian” într-un context sau altul. Dar te-ai gândit vreodată ce înseamnă cu adevărat sau de ce e atât de folosit? Termenul a fost numit după autorul englez Eric Blair, cunoscut după pseudonimul George Orwell. Datorită celei mai cunoscute opere a sa, romanul 1984, ce ilustrează societatea opresivă a unui regim totalitar, cuvântul „orwellian” e folosit adesea cu sensul de „totalitar”. Dar folosirea termenului în acest sens nu doar că eșuează să transmită mesajul lui Orwell, ci riscă să facă exact lucrul pe care încercă să îl prevină. Orwell era împotriva oricărei forme de tiranie, petrecându-și o mare parte din viață luptând contra forțelor anti-democratice, atât de stânga, cât și dreapta. Dar era de asemenea preocupat de diseminarea acestor ideologii. Una din cele mai profunde observații a fost importanța limbii în formarea gândurilor și opiniilor noastre. Guvernul Oceaniei din 1984 controla acțiunile și graiul cetățenilor în moduri evidente. Fiecare cuvând și mișcare erau supervizate, iar cei care nu respectau regulile erau în pericol în orice moment. Alte forme de control nu erau atât de evidente. Populația era inundată cu un baraj constant de propagandă, creat din date istorice și statistici fabricate de Ministerul Adevărului. Ministerul Păcii era armata. Taberele de muncă se numeau „tabere ale fericirii”. Prizonierii politici erau închiși și torturați în Ministerul Iubirii. Această ironie intenționată e un exemplu de dubluvorbă, când cuvintele sunt folosite nu pentru a livra mesajul, ci pentru a-l submina, alterând astfel chiar ideile la care făceau referire. Controlul asupra limbajului era chiar mai mare, eliminând cuvinte din limba engleză pentru a crea un dialect nou: nouvorba, o colecție limitată de acronime și substantive comune simple, lipsită de cuvintele complexe care ar putea încuraja gândirea critică. Orwell numea acest efect asupra psihicului: dublugândit, o stare hipnotică de disonanță cognitivă, în care un individ e forțat să renunțe la percepția proprie, în favoarea unor versiuni oficiale dictate, făcând individul complet dependent de definiția Statului asupra realității. Rezultatul e o lume în care e violată chiar și intimatea gândurilor, unde un individ poate fi vinovat pentru cuvintele spuse în somn, iar întreținerea unui jurnal sau o relație amoroasă sunt considerate acte de rebeliune. Aceste lucruri pot părea plauzibile doar în regimurile totalitare, dar Orwell ne avertizează asupra pericolului apariției acestui fenomen chiar și în societățile democratice. De asta termenul „totalitar” nu e sinonim cu „orwellian”. În eseul Politică și Limba Engleză, Orwell a descris câteva tehnici, precum folosirea cuvintelor pompoase pentru proiectarea autorității sau raționalizarea atrocităților folosind eufemisme și propoziții întortocheate. Dar până și abuzurile banale ale limbii pot afecta modul în care gândim. Cuvintele văzute și auzite zi de zi în reclame au fost create să te atragă și să-ți afecteze comportamentul, la fel și campaniile politice, ce rareori prezintă cele mai nuanțate perspective ale problemelor. Iar modul în care folosim aceste fraze pre-fabricate și răspunsuri culese din media sau copiate de pe internet ne permit să scăpăm fără să gândim prea mult sau fără să ne punem la îndoială presupunerile. Deci, data viitoare când auzi pe cineva folosind cuvântul „orwellian”, fii atent. Dacă vorbește de folosirea manipulativă a limbii are dreptate. Dacă vorbește despre supravegherea în masă și un guvern intruziv, atunci descriu ceva totalitar, dar nu neapărat orwellian. Iar dacă folosește cuvântul pentru a descrie o idee ce îi displace, e posibil ca părerile lui să fie mai orwelliene decât ceea ce critică. Cuvintele au puterea de a ne modela gândirea. Limbajul e moneda politicii formând baza societății, de la cele mai simple interacțiuni, la cele mai înalte idealuri. Orwell ne-a îndemnat să ne protejăm limba deoarece abilitatea noastră să gândim și să comunicăm clar e ceea ce stă între noi și o lume unde războiul e pace și libertatea e sclavie.