Ce este economia darului? - Alex Gendler

Vizionați lecția completă la: http://ed.ted.com/lessons/what-is-a-gift-economy-alex-gendler

Cum ar fi dacă în acest sezon de vacanță, în loc de a aduce mulțumiri mătușii pentru puloverul tricotat primit în dar, gestul politicos așteptat din partea ta ar fi o vizită neașteptată la ea acasă după o săptămână, cu un cadou mai bun? Sau să votezi pentru ea la alegerile locale? Sau să o lași să-ți adopte primul născut? Alex Gendler explică de ce toate aceste lucruri ar putea să nu sune atât de ciudat dacă ai fi implicat în economia darului.

Lecție de Alex Gendler, animație de Avi Ofer.

În acest sezon de vacanță,

oameni de pretutindeni
vor dărui și primi cadouri.

Ai putea primi chiar un pulover
croșetat de la o mătușă.

Cum ar fi dacă în loc de a mulțumi,
și de a-l expedia în dulap

gestul politicos așteptat
din partea ta

ar fi o vizită neașteptată la ea acasă
după o săptămână cu un cadou mai bun?

Sau să votezi pentru ea
la alegerile locale?

Sau să o lași să-ți adopte primul născut?

Toate aceste lucruri s-ar putea
să nu sune atât de ciudat

dacă ești implicat în economia darului.

Această frază ar putea
părea contradictorie.

Până la urmă, nu se presupune
că un cadou e gratis?

Dar în economia darului,
cadourile oferite fără condiții explicite

sunt folosite pentru a promova un sistem
de legături și obligații sociale.

În timp ce economiile
de piață iau naștere din relațiile

dintre lucrurile care se comercializează,

economia darului constă în relațiile

dintre oamenii care fac comerț.

Economia darului a existat
de-a lungul istoriei umane.

Primele studii despre acest concept

aparțin antropologilor
Bronislaw Malinowski și Marcel Mauss

care au descris nativii
insulelor Trobriand

făcând călătorii periculoase
în canoe de-a lungul oceanului

pentru a face schimb de coliere
din scoici și brățări.

Produsele comercializate prin acest proces
cunoscut ca Sistemul Kula

nu au nicio valoare practică,

dar importanța lor este dată
de posesorii originari

și implică obligația de a continua
schimbul de daruri.

Alte economii ale darului
pot implica produse utile,

precum Sărbătoarea Potlatch
din nord-vestul Pacificului,

unde șefii de trib luptă pentru prestigiu
oferind donații de animale și pături.

Am putea spune că în loc
să acumuleze bogății materiale,

participanții la economia darului
acumulează bogăție socială.

Deși anumite nuanțe ale economiei darului
se aseamănă trocului,

diferența este că darul originar se oferă
fără niciun fel de precondiții

sau târguială.

În schimb, norma socială a reciprocității

obligă beneficiarii să întoarcă
favoarea de bunăvoie.

Însă modalitatea și momentul oportun
diferă în funcție de cultură,

și răsplata așteptată în urma unui
cadou poate lua forme diferite.

O căpetenie de trib care oferă
un animal unui om sărman

s-ar putea să nu se aștepte
la bunuri în schimb,

ci la prestigiul social câștigat
pe seama datornicului.

În comunitatea Toroja din Indonezia,

statutul obținut în urma darurilor oferite
determină drepturi de proprietate.

Important este ca roata darurilor
să se învârtă,

cu cineva mereu îndatorat altcuiva.

A întoarce imediat o favoare

sau a dărui ceva de aceeași valoare

poate fi interpretat
drept finalul relației sociale.

Așadar, sunt economiile darului
rezervate exclusiv comunităților restrânse

în afara lumii industrializate?

Nu chiar.

Un lucru e cert:
chiar și în aceste culturi

economia darului funcționeză în paralel cu
un sistem de piață pentru alte schimburi.

Și dacă ne gândim bine,

societatea noastră funcționează
în parte aproape la fel.

Spații comunitare precum Burning Man

funcționează ca un mix de troc
și economie a darului,

unde vânzarea lucrurilor pe bani e tabu.

În artă și tehnologie,

economiile darului apar ca o
alternativă la proprietatea intelectuală

în care artiștii,

muzicienii

și programatorii open-source

își distribuie creațiile
nu pentru profit material,

ci pentru a-și consolida prezența online
sau a-și crea un rol în comunitate.

Chiar și o cină potluck
sau tradiția darurilor festive

implică un anumit grad
de reciprocitate și norme sociale.

Ne-am putea întreba dacă un dar
este într-adevăr un dar

dacă implică o obligație
sau o răsplată socială.

Dar ne-am îndepărta de la subiect.

Ideea noastră de dar gratuit
fără obligații sociale

prevalează doar dacă ne gândim la tot
ce ne înconjoară în termeni de piață.

Și într-o lume a afacerilor,

ideea de a întări legaturile sociale
prin acte de dăruire și reciprocitate

nu ar fi un lucru atât de rău,
oriunde te-ai afla.