< Return to Video

Esoteric Agenda 480p (Subtitles in eng, ger, spa, est, heb, lav, pol, fre, por, hrv, cze, rum, srp)

  • 0:05 - 0:11
    AGENDA ASCUNSÃ
  • 0:11 - 0:20
    Traducerea ºi Adaptarea: Claudia75
  • 0:20 - 0:23
    Cu cât umanitatea se îndepãrteazã mai mult de originile ei,
  • 0:23 - 0:25
    cu cât îºi neagã legãturile cu natura,
  • 0:25 - 0:30
    cu atât mai mult se îndepãrteazã de perfecþiune.
  • 0:30 - 0:32
    Suntem singurele creaturi de pe planetã
  • 0:32 - 0:35
    care utilizãm simboluri ºi referinþe pentru a exprima ceva.
  • 0:35 - 0:39
    Folosim simboluri pentru absolut orice mintea umanã e capabilã sã nãscoceascã.
  • 0:39 - 0:42
    Existã cel puþin un cuvânt, o imagine sau un gest
  • 0:42 - 0:46
    pentru a exprima tot ceea ce detectãm cu cele 5 simþuri.
  • 0:46 - 0:50
    Dar împreunã cu acest dar minunat, vine ºi un defect.
  • 0:50 - 0:52
    Mulþi oameni nu doresc sã caute
  • 0:52 - 0:55
    sau sã interpreteze ei înºiºi aceste simboluri.
  • 0:55 - 0:59
    În schimb, acceptã definiþii ºi conotaþii preconcepute,
  • 0:59 - 1:02
    provenite din surse necunoscute.
  • 1:02 - 1:06
    Din aceastã cauzã, multe lucruri au fost prestabilite în înþelegerea vieþii
  • 1:06 - 1:08
    fãrã ca noi sã ºtim.
  • 1:08 - 1:11
    Cuvintele pot fi denaturate, folosite, mai degrabã,
  • 1:11 - 1:13
    pentru a manipula decât pentru a informa.
  • 1:13 - 1:16
    Simbolurile pot fi folosite, mai degrabã, pentru a segrega decât pentru a uni.
  • 1:16 - 1:18
    Iar cei cãrora li s-a încredinþat responsabilitatea ºi autoritatea
  • 1:18 - 1:21
    de a aduce informaþia la cunoºtinþa publicului
  • 1:21 - 1:25
    posedã ºi capacitatea de a face ceea ce doresc.
  • 1:25 - 1:51
    Ascultaþi cu atenþie!
  • 1:51 - 1:54
    Profeþia de la 21 Decembrie 2012
  • 1:54 - 1:56
    La fiecare 26.000 de ani, sistemul nostru solar
  • 1:56 - 1:59
    trece prin cele 12 semne zodiacale.
  • 1:59 - 2:04
    Civilizaþiile antice ca Hopi, Egiptenii, Cherokee, Apaºii ºi Maiaºii
  • 2:04 - 2:06
    au cunoscut existenþa acestui mare ciclu
  • 2:06 - 2:08
    ºi au elaborat calendare în conformitate cu el.
  • 2:08 - 2:11
    Acest ciclu descinde din nenumãratele ºi diferitele evenimente din naturã,
  • 2:11 - 2:15
    cum ar fi orbitarea Soarelui în jurul lui Alcion, steaua centralã a Pleiadelor,
  • 2:15 - 2:19
    sau ciclul de 260 de zile al gestaþiei umane.
  • 2:19 - 2:25
    Acest ciclu este împãrþit în 5 subcicluri de câte 5.125 de ani fiecare,
  • 2:25 - 2:28
    despre care se crede cã au propria lor vârstã.
  • 2:28 - 2:31
    Calendarul Aztec sau Piatra Soarelui Mezo-Americanã
  • 2:31 - 2:35
    au descris fiecare ciclu ca fiind distrus de unul din cele 5 elemente fundamentale.
  • 2:35 - 2:37
    Ciclul în care ne aflãm noi în prezent
  • 2:37 - 2:43
    e Era celui de-al cincilea soare, între 3113 Î.C. ºi 2012 D.C.
  • 2:43 - 2:49
    Mai precis, acest Mare Ciclu se va încheia în data de 21 Decembrie 2012.
  • 2:49 - 2:52
    Cultura ºi civilizaþia maiaºã a fost conºtientã de aceastã datã de sfârºit,
  • 2:52 - 2:56
    ºi chiar Nostradamus a profeþit-o.
  • 2:56 - 2:59
    Pãmântul, pe care locuim noi acum,
  • 2:59 - 3:03
    înseamnã ºi miºcare, schimbare, evoluþie ºi conºtiinþã.
  • 3:03 - 3:06
    Astrologii Timpului din Maya cea Vie afirmã cã Pãmântul
  • 3:06 - 3:09
    a trecut deja prin foc, pãmânt, aer ºi apã.
  • 3:09 - 3:13
    Elementul final este 'etherul' sau centrul.
  • 3:13 - 3:16
    Hopi cred cã la 21 decembrie 2012 se încheie a patra lume a distrugerii
  • 3:16 - 3:21
    ºi începe a cincea lume a pãcii.
  • 3:21 - 3:26
    Marele Ciclu e divizat în ceea ce Maiaºii numesc 13 Baktani.
  • 3:26 - 3:29
    Pãmântul a intrat în al 13-lea Baktan în 1618,
  • 3:29 - 3:32
    perioadã cunoscutã ºi ca triumful materialismului,
  • 3:32 - 3:34
    ºi ca perioada marii uitãri,
  • 3:34 - 3:37
    cu referire la predicþia cã umanitatea va pierde conºtiinþa
  • 3:37 - 3:41
    adevãratei ei legãturi cu natura prin intermediul posesiunilor exterioare.
  • 3:41 - 3:43
    Acum, sentimentul egoist ºi cel de a controla au devenit
  • 3:43 - 3:46
    ambiþia predominantã a lumii civilizate.
  • 3:46 - 3:49
    Nu mai e surprinzãtor faptul cã exact în aceastã perioadã de timp,
  • 3:49 - 3:52
    coordonarea temporalã globalã pusã în practicã de Papa Gregorie al 13-lea
  • 3:52 - 3:55
    a silit popoarele bãºtinaºe sã adopte calendarul de 12 luni
  • 3:55 - 3:58
    ºi primul ceas mecanic.
  • 3:58 - 4:01
    Acest fapt este cunoscut drept 'Eroarea în Timp'.
  • 4:01 - 4:05
    Înainte ca Biserica Romano-Catolicã sã creeze aceste douã instrumente,
  • 4:05 - 4:10
    fiecare an era divizat în 13 cicluri lunare de câte 28 de zile fiecare.
  • 4:10 - 4:13
    Dar aspectul cel mai detrimental al acestor douã instrumente
  • 4:13 - 4:15
    este insinuarea cã timpul e ceva exterior nouã,
  • 4:15 - 4:19
    ceva anorganic ºi în afara trupului pe care îl vedem
  • 4:19 - 4:21
    ºi cãruia trebuie sã ne supunem.
  • 4:21 - 4:23
    Profetul Maiaº din secolul 7, Pacal Votan,
  • 4:23 - 4:27
    a lãsat generaþiilor viitoare un mesaj puternic.
  • 4:27 - 4:31
    'Dacã umanitatea doreºte sã se salveze de la distrugerea biosfericã,'
  • 4:31 - 4:35
    'trebuie sã se reîntoarcã la traiul în mediul natural.'
  • 4:35 - 4:38
    A prezis, de asemenea, ºi tehnologizarea acceleratã a societãþii noastre
  • 4:38 - 4:42
    ºi consecinþele abdicãrii noastre colective de le legea naturii
  • 4:42 - 4:45
    în schimbul valorilor materiale.
  • 4:45 - 4:49
    Astrologia ºi studierea bolþii cereºti sunt la fel de vechi ca civilizaþia.
  • 4:49 - 4:51
    De-a lungul ultimilor câteva mii de ani,
  • 4:51 - 4:53
    noile religii nu au fãcut altceva
  • 4:53 - 4:55
    decât sã înlocuiascã religiile din anii care le-au precedat.
  • 4:55 - 4:58
    Omul a fost atât de profund fascinat de obiectele de pe bolta cereascã
  • 4:58 - 5:03
    încât le-a integrat în constelaþii ºi le-a aplicat legende.
  • 5:03 - 5:08
    În mitologia greacã, aºtrii cereºti erau personificaþi ca Zei.
  • 5:08 - 5:11
    Observãm în structurile care rezistã încã ºi astãzi
  • 5:11 - 5:15
    cã cea mai veche civilizaþie a investit în localizarea stelelor
  • 5:15 - 5:20
    mai multã bogãþie, putere, timp ºi efort decât în orice altã practicã.
  • 5:20 - 5:23
    Acest lucru a rãmas consemnat în istorie drept o simplã curiozitate.
  • 5:23 - 5:25
    Dar adevãrul devine din ce în ce mai clar
  • 5:25 - 5:30
    cu fiecare zi ce ne apropie de 'ziua zero', 21 Decembrie 2012.
  • 5:30 - 5:35
    E o concepþie greºitã comunã cã religia pãgânã e rar practicatã astãzi.
  • 5:35 - 5:37
    De fapt, pãgânismul, în evoluþia lui,
  • 5:37 - 5:40
    e cea mai practicatã formã de religie la ora actualã.
  • 5:40 - 5:43
    V-aþi putea întreba cum e oare posibil.
  • 5:43 - 5:47
    Rãspunsul stã ascuns în aproape toate religiile noastre populare de azi.
  • 5:47 - 5:49
    Dar cine ar avea puterea ºi dorinþa de a integra
  • 5:49 - 5:54
    o religie presupus de mult-dispãrutã în popularele confesiuni total opuse?
  • 5:54 - 6:01
    Originile Ordinului
  • 6:01 - 6:05
    Dr. Adam Weishaupt s-a nãscut pe 6 februarie 1748,
  • 6:05 - 6:09
    în Ingolstadt, oraºul Berna, Bavaria, Germania.
  • 6:09 - 6:12
    Acest personaj interesant era fiul unui rabin
  • 6:12 - 6:15
    ºi s-a convertit la catolicism dupã moartea tatãlui sãu.
  • 6:15 - 6:18
    Dupã ce a studiat doctrinele unor filozofi francezi ca Voltaire,
  • 6:18 - 6:22
    se presupune cã ar fi învãþat preceptele satanice la Curtea Regalã Francezã.
  • 6:22 - 6:24
    Cel mai renumit bancher al lumii,
  • 6:24 - 6:27
    Mayor Amschel Rothschild din dinastia Rothschild,
  • 6:27 - 6:30
    a creat împreunã cu Weishaupt 'Convenþia Zorilor de Aur'
  • 6:30 - 6:34
    care, pânã în ziua prezentã, este loja privatã a lui Rothschild.
  • 6:34 - 6:36
    Ansell Rothschild, pentru cei care nu ºtiu,
  • 6:36 - 6:38
    este instigatorul revoluþiei americane,
  • 6:38 - 6:42
    presupusa eliberare a Americii de sub Britanici.
  • 6:42 - 6:44
    Rothschild l-a sfãtuit pe Weishaupt
  • 6:44 - 6:47
    sã înfiinþeze anticii iluminaþi 'Florile Bavariei'.
  • 6:47 - 6:50
    Acesta e mai bine cunoscut drept 'Ordinul Illuminati'.
  • 6:50 - 6:54
    În învãþãturile Luciferiene, numele semnificã Purtãtorul Luminii,
  • 6:54 - 6:57
    cel iluminat sau cel instruit.
  • 6:57 - 7:01
    Area Pajay sau Tribunalul era cercul interior al Ordinii Supreme
  • 7:01 - 7:04
    ºi membrii lui erau singurii care luau parte la întâlnirile secrete.
  • 7:04 - 7:09
    În cartea sa, 'Revoluþia Mondialã', Nesta Webster declara:
  • 7:09 - 7:13
    'Arta iluminismului rezidã în înrolarea de neghiobi ºi de adepþi,
  • 7:13 - 7:18
    prin încurajarea viselor vizionarilor oneºti ºi a intrigilor fanaticilor.
  • 7:18 - 7:21
    Prin flatarea vanitãþilor egocentriºtilor ambiþioºi,
  • 7:21 - 7:23
    acþionând asupra minþilor dezechilibrate
  • 7:23 - 7:26
    sau profitând de vicii ca lãcomia ºi puterea
  • 7:26 - 7:29
    pentru a-i face pe oameni sã urmãreascã þinte total opuse
  • 7:29 - 7:31
    serveºte scopului secret al sectei.
  • 7:31 - 7:35
    Oamenii cu bani erau bineveniþi dar erau þinuþi departe de secretele reale.
  • 7:35 - 7:37
    Scopul îl constituie câºtigarea de putere ºi bogãþii,
  • 7:37 - 7:39
    subminarea guvernãrii laice sau religioase
  • 7:39 - 7:42
    ºi dobândirea titulaturii de 'stãpâni ai lumii'.
  • 7:42 - 7:46
    Obiectivul Ordinului a fost ºi încã este izbãvirea, într-o bunã zi, a rasei umane
  • 7:46 - 7:48
    de tot ce înseamnã religie.
  • 7:48 - 7:52
    Avansarea în ierarhia politicã ºi religioasã era obþinutã prin ºantaj,
  • 7:52 - 7:54
    sub forma coruperii celor aflaþi la conducere
  • 7:54 - 7:56
    cu sex de la prostituatele locale.
  • 7:56 - 7:59
    În secolele 16 ºi 17, oficialii de rang înalt
  • 7:59 - 8:01
    ai organizaþiilor politice ºi religioase
  • 8:01 - 8:05
    erau pasibili de a fi condamnaþi la moarte pentru asemenea fapte.
  • 8:05 - 8:09
    În 1780, a fost recrutat baronul France Frederick Carnegie.
  • 8:09 - 8:11
    El ºi-a adus cea mai importantã contribuþie
  • 8:11 - 8:13
    la naºterea mariajului dintre masoni ºi Illuminati.
  • 8:13 - 8:15
    Faptul a permis membrilor Illuminati
  • 8:15 - 8:18
    sã se extindã rapid cu ajutorul lojelor masonice.
  • 8:18 - 8:22
    Pe 29 august 1781, Congresul lui Wilhelm's Bad?
  • 8:22 - 8:25
    a declarat alianþa ca oficialã.
  • 8:25 - 8:27
    Cei care au participat la congres au depus jurãmântul
  • 8:27 - 8:29
    ca niciodatã sã nu dezvãluie ce s-a petrecut la acea întâlnire.
  • 8:29 - 8:33
    Contele de Viriue, un mason ce fãcea parte din Loja Martines din Lyon,
  • 8:33 - 8:36
    a fost întrebat, la sosirea acasã, despre întâlnire.
  • 8:36 - 8:37
    El a declarat urmãtoarele:
  • 8:37 - 8:40
    'Nu vã pot spune decât cã totul e mult mai serios decât credeþi.
  • 8:40 - 8:44
    Conspiraþia care se þese acum e atât de bine gânditã,
  • 8:44 - 8:47
    încât Monarhiei ºi Bisericii le va fi,
  • 8:47 - 8:49
    ca sã spun aºa, practic imposibil, sã scape.'
  • 8:49 - 8:51
    Mai târziu, i-a denunþat pe Illuminati.
  • 8:51 - 8:53
    Sir John Dee.
  • 8:53 - 8:57
    John Dee a fost consilierul reginei Elizabeth Tudor din dinastia Tudorilor.
  • 8:57 - 9:02
    John Dee a fost ºeful Serviciului Secret Britanic sau MI5.
  • 9:02 - 9:04
    A fost cunoscut ºi pentru practicarea magiei negre
  • 9:04 - 9:06
    în cadrul afilierii lui la ºtiinþele oculte.
  • 9:06 - 9:09
    Dacã aceasta e prima datã când auziþi despre ocultism,
  • 9:09 - 9:12
    sau nu aveþi nicio idee despre dominanþa lui în lume pânã în ziua de azi,
  • 9:12 - 9:13
    atunci fiþi foarte atenþi.
  • 9:13 - 9:16
    Simbolurile pãgâne, zeii pãgâni, ritualurile ºi doctrinele pãgâne
  • 9:16 - 9:20
    sunt la baza tuturor formelor de religie din toatã lumea.
  • 9:20 - 9:23
    Simbolul Creºtin sau Catolic al Crucii derivã din liniile de împãrþire
  • 9:23 - 9:27
    ale solstiþiului ºi echinocþiului din zodiacul calendaristic.
  • 9:27 - 9:31
    Cuvântul 'cer' e în strânsã legãturã cu ceea ce religiile pãgâne
  • 9:31 - 9:34
    numesc 'ceruri' sau 'corpuri galactice'.
  • 9:34 - 9:37
    Iar trecerea din zodia Peºtilor în cea a Vãrsãtorului
  • 9:37 - 9:39
    se referã, de fapt, la constelaþii,
  • 9:39 - 9:42
    care, destul de interesant, se întâmplã în exact acelaºi moment
  • 9:42 - 9:47
    cu Marele Ciclu profeþit de Maiaºi, ca, de altfel, ºi de alte multe culturi.
  • 9:47 - 9:50
    Cum am spus înainte, ritualurile panteiste
  • 9:50 - 9:53
    prevaleazã în toate religiile monoteistice de azi.
  • 9:53 - 9:56
    Circumcizia e un ritual pãgân prin care bãrbaþii
  • 9:56 - 9:58
    erau însemnaþi în cadrul unei ceremonii solemne.
  • 9:58 - 10:01
    Nunþile sunt pãgâne în esenþa lor prin purtarea inelului
  • 10:01 - 10:04
    care simbolizeazã Inelul lui Saturn.
  • 10:04 - 10:07
    Funeraliile urmeazã acelaºi ritual pãgân
  • 10:07 - 10:10
    prin plasarea deasupra unui mormânt a unui pietre geometrice sacre
  • 10:10 - 10:13
    pentru personificarea ºi imortalizarea spiritului.
  • 10:13 - 10:16
    Botezul este un ritual de scufundare a copilului în apa sfântã
  • 10:16 - 10:21
    ºi simbolizeazã reînnoirea vieþii, la fel cum ploaia revigoreazã pãmântul.
  • 10:21 - 10:24
    Sfântul Graal umplut cu vin este o reprezentare a sângelui
  • 10:24 - 10:27
    care se scurge prin canalul urinar în timpul menstruaþiei femeii,
  • 10:27 - 10:29
    ºi nu sângele lui Christos.
  • 10:29 - 10:33
    Acest ritual a fost preluat de societatea patriarhalã.
  • 10:33 - 10:36
    Bãrbaþii nu pot da viaþã aºa cum fac femeile,
  • 10:36 - 10:39
    aºa cã pentru a simboliza bãrbatul dând viaþã, trebuia sã i se ia sânge,
  • 10:39 - 10:41
    ce nu se putea face decât prin rãnire.
  • 10:41 - 10:49
    În Egiptul antic, Zeiþa Isis era personificarea înþelepciunii.
  • 10:49 - 10:53
    Faraonul Akhenaton a dorit ca adorarea sã-i fie închinatã lui
  • 10:53 - 10:57
    aºa cã s-a autoproclamat Amen-Ra, Zeul Soare.
  • 10:57 - 11:02
    Cuvântul 'amen' de la sfârºitul rugãciunii provine din preþuirea adusã lui Amen-Ra.
  • 11:02 - 11:05
    De acolo, evreii au pãrãsit Egiptul
  • 11:05 - 11:09
    ºi au cãlãtorit spre nord, spre Orientul Mijlociu unde i-au întâlnit pe Cananiþi
  • 11:09 - 11:12
    care îl adorau pe Zeul Saturn, El.
  • 11:12 - 11:15
    Alãturarea acestor trei Zei a devenit denumirea teritoriului de astãzi,
  • 11:15 - 11:21
    care este cunoscut ca Isis Ra El sau Israel.
  • 11:21 - 11:27
    98% din iudaism se bazeazã pe adorarea lui Saturn
  • 11:27 - 11:30
    ºi ziua sacrã de adorare este Sâmbãtã.
  • 11:30 - 11:34
    Adorarea practicatã în ziua de Duminicã provine de la Egipteni
  • 11:34 - 11:37
    care îl venereazã pe Zeul Soare.
  • 11:37 - 11:39
    Cei mai mulþi oameni, pur ºi simplu, trec peste aceste lucruri
  • 11:39 - 11:41
    ºi nu-ºi pun întrebãri asupra originilor lor.
  • 11:41 - 11:45
    Acest lucru e doar suprafaþa influenþelor pãgâne asupra zilelor noastre.
  • 11:45 - 11:47
    Nu se gãseºte doar în religii.
  • 11:47 - 11:57
    Se gãseºte chiar aici, în propria noastrã curte.
  • 11:57 - 11:59
    Lumea Nouã
  • 11:59 - 12:03
    Pe 22 ianuarie 1783, congresul a ratificat un contract
  • 12:03 - 12:06
    care stabilea cã toate scrisorile de credit neachitate,
  • 12:06 - 12:08
    banii împrumutaþi ºi datoriile contractate
  • 12:08 - 12:12
    de sau sub autoritatea Congresului, înainte de formarea Statelor Unite,
  • 12:12 - 12:15
    ca urmare a prezentei confederaþii,
  • 12:15 - 12:19
    vor fi considerate o acuzaþie împotriva Statelor Unite
  • 12:19 - 12:21
    pentru achitarea datoriei avute,
  • 12:21 - 12:26
    pentru care Statele Unite garanteazã solemn.
  • 12:26 - 12:31
    Cui îi datoreazã Marea Britanie aceste împrumuturi? Regelui George.
  • 12:31 - 12:34
    Sper cã asta vã portretizeazã imaginea modului în care Marea Britanie
  • 12:34 - 12:37
    a finanþat ambele pãrþi ale revoluþiei.
  • 12:37 - 12:40
    Pânã în ziua de azi, Marea Britanie colecteazã taxe
  • 12:40 - 12:42
    de la Statele Unite prin IRS.
  • 12:42 - 12:45
    IRS nu e nici mãcar o agenþie a Guvernului Statelor Unite.
  • 12:45 - 12:52
    Dacã nu mã credeþi, cãutaþi în Publicaþia IRS 6209.
  • 12:52 - 12:58
    FCC, CIA, FBI ºi NASA n-au fãcut niciodatã parte din guvernul Statelor Unite.
  • 12:58 - 13:02
    Guvernul U.S. doar deþine acþiuni la diferite agenþii.
  • 13:02 - 13:07
    Numerele de Securitate Socialã sunt ºi ele emise de Naþiunile Unite prin I.M.F.
  • 13:07 - 13:12
    Rãzboiul Civil care a durat din 1861 pânã în 1865
  • 13:12 - 13:14
    a fost, de asemenea, instigat de Amsell Rothschild
  • 13:14 - 13:19
    pentru a divide U.S ºi a le forþa sã se îndatoreze la Banca Centralã.
  • 13:19 - 13:23
    Þinta era readucerea Statelor Unite în mâinile Marii Britanii,
  • 13:23 - 13:26
    prin contractarea de împrumuturi uriaºe în schimbul achiziþionãrii de armament.
  • 13:26 - 13:28
    Pentru realizarea acestui lucru, era crucial
  • 13:28 - 13:32
    sã fie pusã în aºteptare o chestiune controversatã ca sclavia,
  • 13:32 - 13:35
    cunoscându-se faptul cã Declaraþia de Independenþã
  • 13:35 - 13:37
    va crea o agitaþie fãrã precedent în Statele Sudiste
  • 13:37 - 13:40
    care depindeau în totalitate de munca sclavilor.
  • 13:40 - 13:43
    A fost semnatã la Philadelphia, Pennsylvania,
  • 13:43 - 13:47
    de 35 de persoane, din care 33 erau masoni.
  • 13:47 - 13:51
    John Brown a fost mason ºi rosicrucian, adus la putere
  • 13:51 - 13:54
    de William Lloyd Garrison ºi de senatorul Charles Sumner,
  • 13:54 - 13:58
    ambii descendenþi de sânge ai Illuminati.
  • 13:58 - 14:01
    Cu ajutorul publicaþiei 'New York Times', lui John Brown i s-a creat
  • 14:01 - 14:05
    imaginea de erou al miºcãrii anti-sclavie.
  • 14:05 - 14:12
    Ulysses S. Grant, primul preºedinte, s-a nãscut Hiram Ulysses Grant.
  • 14:12 - 14:17
    A fost botezat astfel de tatãl lui, Mare Maestru Mason Jesse Root Grant.
  • 14:17 - 14:20
    Jesse Root Grant a lucrat pentru tatãl lui John Brown,
  • 14:20 - 14:25
    ºi apoi pentru E.A. Collins, unul dintre cei 13 descendenþi Illuminati.
  • 14:25 - 14:29
    Ulysses Grant a fost adus rapid la putere, cu ajutorul lui Collins.
  • 14:29 - 14:34
    Din aprilie 1861 pânã în mai 1864,
  • 14:34 - 14:36
    Grant a avansat de la rangul de soldat
  • 14:36 - 14:39
    la cel de Comandant-ªef al întregii Armate Unioniste.
  • 14:39 - 14:42
    Imediat dupã numirea lui Grant ca preºedinte,
  • 14:42 - 14:44
    cabinetul lui era alcãtuit din 8 masoni,
  • 14:44 - 14:48
    incluzându-l pe Alphonso Taft, tatãl lui William Taft,
  • 14:48 - 14:51
    ºi, în acelaºi timp, un strãmoº al lui Bill Clinton.
  • 14:51 - 14:55
    Jonas Mills Bundy fãcea parte, pe linie de sânge, din cei 13 Illuminati,
  • 14:55 - 14:57
    fiind consilierul prezidenþial al lui Grant,
  • 14:57 - 15:01
    ca ºi al celor doi preºedinþi ce au urmat.
  • 15:01 - 15:06
    Iar membrul guvernului, Columbus Delano, era bunicul lui Franklyn Delano Roosevelt.
  • 15:06 - 15:11
    În data de 21 noiembrie 1933, preºedintele Franklin Roosevelt scria:
  • 15:11 - 15:14
    'Elementul real al problemei este, aºa cum ºtim cu toþii,
  • 15:14 - 15:17
    existenþa în centrele de putere a unui element financiar
  • 15:17 - 15:21
    care deþine guvernul încã de pe vremea lui Andrew Jackson.'
  • 15:21 - 15:24
    Tatãl lui Abraham Lincoln a fost A.A. Springs
  • 15:24 - 15:27
    ºi fãcea parte din dinastia Rothschild.
  • 15:27 - 15:29
    Fratele vitreg al lui Lincoln a lucrat
  • 15:29 - 15:32
    pentru Louis Pezer? din dinastia Merovingianã,
  • 15:32 - 15:35
    care era descendent din cele 13 linii Illuminati.
  • 15:35 - 15:37
    Pezer deþinea ºi Insula Jekyll
  • 15:37 - 15:41
    unde a fost creatã Banca Rezervei Federale.
  • 15:41 - 15:44
    La mijlocul lui 1800, Abraham Lincoln ºi partidul 'Wiggs' încercau cu disperare
  • 15:44 - 15:46
    sã se opunã iniþiativei lui Andrew Jackson
  • 15:46 - 15:49
    de a stabili standardul aurului numit 'Sistemul Trezorier Independent'.
  • 15:49 - 15:53
    Lincoln ºi partidul sãu au luptat pentru a înfiinþa Banca Centralã,
  • 15:53 - 15:55
    susþinând în discursuri publice cã:
  • 15:55 - 15:58
    'Sub un standard al aurului ºi argintului, toþi vom pierde mai mult sau mai puþin,
  • 15:58 - 16:02
    dar foarte mulþi vor pierde toate lucrurile pentru care meritã sã trãieºti.'
  • 16:02 - 16:05
    Din declaraþie rãzbat elementele tactice de creare a panicii,
  • 16:05 - 16:07
    atât în acest discurs cât ºi în altele,
  • 16:07 - 16:09
    susþinute pe aceeaºi temã de Abraham Lincoln.
  • 16:09 - 16:12
    Ele nu oferã nicio dovadã realã sau vreo explicaþie.
  • 16:12 - 16:16
    La începutul lui 1900, dupã încercarea eºuatã a lui Woodrow Wilson de a pune bazele
  • 16:16 - 16:20
    a ceea ce s-a numit Liga Naþiunilor, dupã Primul rãzboi Mondial,
  • 16:20 - 16:22
    Wilson ºi consilierul sãu, colonelul Hauss,
  • 16:22 - 16:25
    au înfiinþat Institutul Afacerilor Internaþionale.
  • 16:25 - 16:28
    Acest institut avea douã filiale.
  • 16:28 - 16:31
    Una în Anglia, numitã Institutul Regal al Afacerilor Internaþionale.
  • 16:31 - 16:34
    Consiliul Relaþiilor Strãine era încorporat
  • 16:34 - 16:39
    ca filialã americanã pe 29 iulie 1921, la New York.
  • 16:39 - 16:41
    Printre membrii fondatori se numãrau Colonelul Hauss,
  • 16:41 - 16:46
    J.P. Morgan, John D. Rockefeller ºi alþi câþiva.
  • 16:46 - 16:51
    Impozitul naþional pe Venit a fost declarat neconstituþional în 1895 de Curtea Supremã,
  • 16:51 - 16:53
    dar un amendament constituþional
  • 16:53 - 16:56
    a fost propus în congres de senatorul Nelson Aldrick.
  • 16:56 - 16:59
    Acest fapt capãtã mai mult sens dacã observaþi
  • 16:59 - 17:02
    cã Nelson Aldrick era cunoscut ºi ca vocea autenticã a lui J.P. Morgan,
  • 17:02 - 17:06
    iar mai târziu s-a însurat în familia Rockefeller.
  • 17:06 - 17:11
    Astãzi, 27-35% din muncitorii americani plãtesc impozitul lui
  • 17:11 - 17:16
    ºi aceºti bani merg la Banca Centralã, numitã ºi Rezerva Federalã sau F.E.D.
  • 17:16 - 17:20
    Pentru cei dintre voi care nu ºtiu ce e Banca Rezervei Federale ºi de ce e capabilã,
  • 17:20 - 17:22
    vã spun cã e o bancã privatã non-guvernamentalã
  • 17:22 - 17:25
    care furnizeazã toatã moneda Statelor Unite.
  • 17:25 - 17:28
    Controleazã rata inflaþiei prin masa monetarã pusã în circulaþie.
  • 17:28 - 17:33
    Cel mai uimitor aspect al bãncii centrale e 'Suspendarea Plãþilor în Numerar'
  • 17:33 - 17:36
    prin care Federalii pot refuza sã-ºi plãteascã obligaþiile,
  • 17:36 - 17:38
    în condiþiile în care plãtitorii obiºnuiþi de taxe
  • 17:38 - 17:40
    care nu ºi le achitã, suportã consecinþele.
  • 17:40 - 17:44
    Cu alte cuvinte, 'Suspendarea Plãþilor în Numerar' e dreptul bãncii centrale
  • 17:44 - 17:47
    de a încãlca orice contract, fãrã a fi supusã niciunei sancþiuni.
  • 17:47 - 17:50
    În cuvinte ºi mai simple, se cheamã 'furt'.
  • 17:50 - 17:53
    Cum e posibil cã Federalilor le e permis sã încalce orice contract vor,
  • 17:53 - 17:57
    fãrã a fi deloc sancþionaþi de guvern? Rãspunsul e simplu.
  • 17:57 - 18:01
    Banca Rezervei Federale se aflã PESTE guvern, nu SUB el.
  • 18:01 - 18:04
    Carroll Quigley, mentorul lui Bill Clinton, în vremea când era
  • 18:04 - 18:07
    profesor la Universitatea 'George Stanley', scria despre banca centralã:
  • 18:07 - 18:09
    '...nu vor nici mai mult, nici mai puþin decât sã creeze
  • 18:09 - 18:12
    un sistem mondial de control financiar în mâini private,
  • 18:12 - 18:15
    capabil sã domine sistemul politic al oricãrei þãri
  • 18:15 - 18:17
    ºi economia mondialã în întregul ei.
  • 18:17 - 18:21
    Sã controleze într-o manierã feudalã bãncile centrale ale lumii,
  • 18:21 - 18:24
    acþionând în tandem, prin acorduri secrete,
  • 18:24 - 18:27
    parafate în frecvente întâlniri ºi conferinþe intime.'
  • 18:27 - 18:30
    E important de ºtiut cã aproape toþi fondatorii Bãncii Rezervei Federale
  • 18:30 - 18:34
    au fost implicaþi în conceperea Consiliului Afacerilor Externe.
  • 18:34 - 18:37
    Din 1934 când a fost înfiinþatã F.E.D,
  • 18:37 - 18:40
    aproape fiecare secretar de stat al Statelor Unite,
  • 18:40 - 18:44
    toþi secretarii de rãzboi sau ai apãrãrii începând cu Henry L. Stimson,
  • 18:44 - 18:47
    aproape fiecare ºef al CIA de la Alan Dulas încoace,
  • 18:47 - 18:49
    aproape toþi candidaþii la preºedinþie,
  • 18:49 - 18:55
    Dwight D. Eisenhower, JFK, Richard Nixon ºi Bill Clinton au fost membri ai C.F.R.
  • 18:55 - 19:02
    George Bush Senior a fost Preºedinte al C.F.R. în perioada 1977-1979.
  • 19:02 - 19:04
    Înþelegeþi cã toate aceste poziþii înalte în guvern
  • 19:04 - 19:11
    au fost decise de organizaþii create de cartelul bancar internaþional.
  • 19:11 - 19:14
    Peste tot au loc întâlniri secrete la care iau parte aceiaºi membri.
  • 19:14 - 19:19
    Comisia Trilateralã, Grupul Bilderberg, Clubul de la Roma, Naþiunile Unite,
  • 19:19 - 19:23
    ºi cele douã filiale ale Institutului Afacerilor Internaþionale.
  • 19:23 - 19:25
    Aceste grupuri alcãtuiesc ceea ce se cunoaºte
  • 19:25 - 19:28
    sub numele de Masa Rotundã, creatã de Cecil Rhodes.
  • 19:28 - 19:31
    Alte ramificaþii sunt Grupul Bohemia
  • 19:31 - 19:34
    ºi organizaþia 'Skull & Bones' a Universitãþii Yale,
  • 19:34 - 19:36
    din care, dupã cum ºtim, au fãcut parte
  • 19:36 - 19:40
    George W. Bush, George Bush Senior ºi John Kerry.
  • 19:40 - 19:43
    La aproape fiecare întâlnire organizatã de aceste grupuri, iau parte
  • 19:43 - 19:46
    cei mai puternici oficiali guvernamentali, lideri de corporaþii,
  • 19:46 - 19:49
    moguli ai presei ºi familii regale din toatã lumea.
  • 19:49 - 19:51
    Aceste întâlniri sunt þinute în secret
  • 19:51 - 19:54
    ºi niciun cuvânt nu ajunge în media principalã.
  • 19:54 - 19:56
    Cum e posibil ca atâþia oameni influenþi
  • 19:56 - 19:58
    sã participe la întâlniri alãturi de oameni din presã
  • 19:58 - 20:02
    ºi nicio menþiune despre ele sã nu ajungã la opinia publicã?
  • 20:02 - 20:05
    Aceastã întrebare va cãpãta sens când veþi începe sã înþelegeþi
  • 20:05 - 20:09
    cã cetãþenii obiºnuiþi nu trebuie sã ºtie ce se petrece în vârful piramidei.
  • 20:09 - 20:12
    Nu sunteþi oare de acord cu faptul cã, în secolul nostru, ca sã câºtigi putere,
  • 20:12 - 20:16
    e mai eficientã strategia ºi inteligenþa decât forþa brutã?
  • 20:16 - 20:20
    Logica vã va spune cã în orice sport sau joc, ca sã obþii victoria,
  • 20:20 - 20:23
    trebuie sã-þi þii secrete miºcãrile strategice.
  • 20:23 - 20:35
    De ce ar fi diferit în politica globalã?
  • 20:35 - 20:38
    Dacã aduc aici un maestru în ºah ºi îl întreb care sunt principiile
  • 20:38 - 20:41
    de a învãþa sã câºtigi un joc de ºah, el îmi va spune:
  • 20:41 - 20:44
    Sunt 4 lucruri. Ai nevoie mai întâi de rãbdare.
  • 20:44 - 20:47
    Dacã nu ai rãbdare, nici mãcar nu încerca sã te apuci sã înveþi jocul.
  • 20:47 - 20:49
    Mi-ar mai spune: Ai nevoie de simþ de sincronizare.
  • 20:49 - 20:52
    Dacã nu ai simþ de sincronizare, nu deschide cartea.
  • 20:52 - 20:55
    În al treilea rând, trebuie sã-þi cunoºti bine adversarul.
  • 20:55 - 21:01
    ªi al patrulea principiu e cã trebuie sã ai voinþa de a face orice sacrificiu.
  • 21:01 - 21:06
    Acum, d-nelor ºi d-lor, de ce câºtigã cei din partea întunecatã jocul?
  • 21:06 - 21:08
    Pentru cã au o rãbdare infinitã.
  • 21:08 - 21:11
    Adicã, lucreazã la un singur lucru de 50.000 de ani.
  • 21:11 - 21:13
    Asta numesc eu 'rãbdare'.
  • 21:13 - 21:15
    Au un simþ de sincronizare genial,
  • 21:15 - 21:18
    pentru cã ºtiu totul despre astrologie ºi divinitate,
  • 21:18 - 21:21
    lucruri de care noi am uitat, pe care strãmoºii noºtri agricultori le ºtiau.
  • 21:21 - 21:25
    Calendarul Iulian, de pildã. Lucruri de care noi nu mai suntem interesaþi.
  • 21:25 - 21:27
    Noi suntem sclavii ceasului.
  • 21:27 - 21:30
    Dar nu ºtim nimic despre timpul cosmic, care ar trebui sã ne guverneze vieþile.
  • 21:30 - 21:34
    Ei ºtiu uimitor de multe lucruri despre voi.
  • 21:34 - 21:37
    Ne cunosc extraordinar de bine, duºmanii noºtri.
  • 21:37 - 21:39
    ªi acest al patrulea principiu e punctul lor forte, nu-i aºa?
  • 21:39 - 21:41
    Pentru cã ei sunt dispuºi sã facã orice sacrificiu,
  • 21:41 - 21:47
    oricare ar fi acela ºi oricând e nevoie sã-l facã.
  • 21:47 - 21:50
    Porcuºorul: 'Dar asta ar încãlca tratatul nostru.
  • 21:50 - 21:54
    'Eºti un tip bun. Pentru cã urãºti rãzboiul'.
  • 21:54 - 21:58
    'Nu þi-ai încãlca cuvântul dat.'
  • 21:58 - 22:22
    Lupul: 'Glumeºti, nu? Ha, ha, ha, hah!'
  • 22:22 - 22:26
    "Una dintre pedepsele pentru refuzul de a participa la politicã
  • 22:26 - 22:29
    e cã sfârºeºti prin a fi guvernat de cei ce-þi sunt inferiori."
  • 22:29 - 22:39
    Platon
  • 22:39 - 22:43
    George W. Bush este urmaºul direct al lui Godfrey de Bouillon.
  • 22:43 - 22:46
    Familia Bouillon a fost în slujba Papei Gregorie al 7-lea
  • 22:46 - 22:49
    ºi a condus nobilimea europeanã în timpul Cruciadelor,
  • 22:49 - 22:53
    cu scopul de a recuceri Ierusalimul de sub religia islamicã.
  • 22:53 - 22:55
    Godfrey de Bouillon a devenit primul Rege al Ierusalimului
  • 22:55 - 22:57
    ºi Duce al Lorenei de Jos,
  • 22:57 - 23:02
    regiune centralã a liniei de sânge de origine a ordinului Illuminati.
  • 23:02 - 23:05
    Bush este înrudit de aproape cu fiecare monarh european.
  • 23:05 - 23:09
    Este al 13-lea vãr al reginei Elizabeta ºi al Prinþului Charles.
  • 23:09 - 23:13
    E înrudit cu fiecare membru al familiei regale britanice
  • 23:13 - 23:15
    din Casa de Windsor.
  • 23:15 - 23:18
    Casa de Windsor e cunoscutã pentru faptul cã a renunþat la numele sãu german
  • 23:18 - 23:22
    dupã primul rãzboi mondial, sub presiunea oprobriului public.
  • 23:22 - 23:25
    Un fapt mai puþin cunoscut despre Casa de Windsor este finanþarea masivã
  • 23:25 - 23:31
    pentru aducerea la putere a lui Adolf Hitler în zorii celui de-al doilea rãzboi mondial.
  • 23:31 - 23:34
    Swastika e, în realitate, un simbol al soarelui,
  • 23:34 - 23:38
    având legãturã cu Ordinul Soarelui din ocult.
  • 23:38 - 23:42
    Cuvântul 'nazi' se traduce, de fapt, prin 'Anunnaki' (Marii Zei)
  • 23:42 - 23:43
    care e numele unuia din cei 8 copii
  • 23:43 - 23:46
    ai Zeiþei Mamã Ninhursag (Zeiþã sumerianã).
  • 23:46 - 23:49
    Chiar ºi termenul 'holocaust' e, de fapt, cuvântul din dialectul Yiddish
  • 23:49 - 23:52
    pentru 'sacrificiu prin ardere, adus ca ofrandã'.
  • 23:52 - 23:55
    Heinrich Himler a fost comandantul SS
  • 23:55 - 23:58
    ºi unul dintre cei mai influenþi oameni ai Germaniei Naziste.
  • 23:58 - 24:00
    Himler a fost Ocultist de Raza a 7-a
  • 24:00 - 24:03
    ºi a fost foarte influenþat de cartea 'Ostara' a lui George Lintz,
  • 24:03 - 24:06
    care era un mistic austriac.
  • 24:06 - 24:10
    Aceastã carte ocultistã schiþa un plan de purificare etnicã,
  • 24:10 - 24:12
    de creare a unei rase unice
  • 24:12 - 24:15
    ºi de reînviere a tradiþiei antice a Cavalerilor Templieri din Evul Mediu.
  • 24:15 - 24:19
    Grupul cavalerilor templieri a fost masacrat în masã de monarhia francezã.
  • 24:19 - 24:22
    Templierii supravieþuitori au înfiinþat multe Ordine Masonice
  • 24:22 - 24:24
    ºi societãþi secrete în toatã Europa,
  • 24:24 - 24:27
    în care se crede cã îºi au originea Illuminati.
  • 24:27 - 24:28
    E important de observat ºi faptul
  • 24:28 - 24:31
    cã strãmoºul familiei Bush, Godfriey de Bouillon,
  • 24:31 - 24:34
    a fost el însuºi Cavaler templier.
  • 24:34 - 24:38
    Pânã în ziua de azi, toþi preºedinþii americani, fãrã nicio excepþie,
  • 24:38 - 24:41
    au o legãturã de rudenie de sânge directã cu monarhii Britanici.
  • 24:41 - 24:45
    Pe 20 decembrie 1993, George Herbert Walker Bush
  • 24:45 - 24:49
    a fost înnobilat de Regina Angliei drept Cavaler al Marii Crucii,
  • 24:49 - 24:54
    cel mai Onorabil Ordin de Bath, pentru purtarea Rãzboiului din Golf.
  • 24:54 - 24:57
    Nu vã sunã ciudat faptul cã preºedintele nostru, liderul nostru,
  • 24:57 - 24:59
    a îngenuncheat în faþa Reginei Angliei,
  • 24:59 - 25:03
    într-o ceremonie ce simbolizeazã supunerea?
  • 25:03 - 25:05
    Deci ce înseamnã toate astea?
  • 25:05 - 25:08
    Înseamnã, pur ºi simplu, cã de-a lungul fiecãrei civilizaþii majore,
  • 25:08 - 25:12
    puterea politicã a rãmas apanajul doar câtorva descendenþe de sânge
  • 25:12 - 25:15
    ºi în acelaºi mod, e, cu disperare, pãstratã ºi astãzi.
  • 25:15 - 25:18
    Este oficial recunoscut opiniei publice cã toþi liderii din întreaga lume
  • 25:18 - 25:23
    fac parte din ordine ºi frãþii secrete sau participã la întâlniri secrete,
  • 25:23 - 25:27
    dar ceea ce nu se spune publicului este scopul acestor întâlniri.
  • 25:27 - 25:29
    Deci daþi-mi voie sã vã traduc eu.
  • 25:29 - 25:32
    "Liderii majori din întreaga lume sunt parte
  • 25:32 - 25:35
    dintr-un efort unit de a rãmâne la putere veºnic.
  • 25:35 - 25:40
    Pentru a reuºi acest lucru, oamenii sunt ademeniþi în plasa datoriei perpetue,
  • 25:40 - 25:43
    care face imposibilã plata ei de cãtre aceºtia.
  • 25:43 - 25:50
    În schimb, toate proprietãþile ºi bunurile vor trece în posesia creditorului."
  • 25:50 - 25:53
    Pentru cei dintre voi care nu ºtiu ce înseamnã asta,
  • 25:53 - 25:55
    atunci când un guvern deþine tot ce vã aparþine,
  • 25:55 - 25:58
    asta se numeºte socialism.
  • 25:58 - 26:02
    Totul face parte din scopul final al religiilor oculte,
  • 26:02 - 26:06
    pãgânismul de care v-am tot vorbit pânã acum,
  • 26:06 - 26:09
    dar religiile pãgâne cunoscute publicului de azi
  • 26:09 - 26:12
    nu sunt nici pe departe implicate cât religia ocultã.
  • 26:12 - 26:15
    Este mult mai confuz decât credeþi.
  • 26:15 - 26:17
    Încercaþi sã vã imaginaþi aceastã practicã
  • 26:17 - 26:20
    mai puþin ca o religie, ci mai mult ca o ambiþie.
  • 26:20 - 26:23
    Ambiþia este atingerea cunoaºterii.
  • 26:23 - 26:27
    Nu e nicio inteligenþã super-umanã sau fantezie implicatã în asta.
  • 26:27 - 26:32
    Darurile Domnului sunt foarte simple.
  • 26:32 - 26:37
    Omniprezenþa - Puterea unei fiinþe sau a unei conºtiinþe
  • 26:37 - 26:41
    de a se afla pretutindeni în acelaºi timp.
  • 26:41 - 26:48
    Omniºtiinþa - Puterea de a cunoaºte tot ce poate fi cunoscut.
  • 26:48 - 26:56
    ºi Omnipotenþa - a avea putere nelimitatã.
  • 26:56 - 27:08
    Vedem toate aceste lucruri astãzi. Nu poate fi negat.
  • 27:08 - 27:12
    Dacã tot nu credeþi cã religia misticã e prezentã astãzi,
  • 27:12 - 27:14
    uitaþi-vã, pur ºi simplu, în jur.
  • 27:14 - 27:16
    Existã, literalmente, mii de statui ºi embleme
  • 27:16 - 27:20
    ale religiilor antice, pe orice aºezãmânt politic.
  • 27:20 - 27:24
    Chiar ºi pe uniformele militare gãseºti aceste simboluri.
  • 27:24 - 27:26
    Nu numai în þara noastrã.
  • 27:26 - 27:30
    Aceleaºi embleme se gãsesc pe uniforma militarã a fiecãrei naþiuni.
  • 27:30 - 27:32
    ªi de ce oare?
  • 27:32 - 27:37
    Pentru cã o viaþã, luatã într-un moment, loc ales ºi într-un mod specific,
  • 27:37 - 27:39
    devine un sacrificiu.
  • 27:39 - 27:42
    ªi ca sã ilustrãm ºi mai departe acest lucru,
  • 27:42 - 27:45
    pe 20 martie 2003, preºedintele Bush
  • 27:45 - 27:48
    a lansat bombardarea Bagdadului, la ora localã 5.50.
  • 27:48 - 27:51
    Bombardamentele au durat pânã pe 21 martie.
  • 27:51 - 27:54
    Operaþiunea a fost numitã de media 'ªoc ºi Groazã'.
  • 27:54 - 27:57
    Dar potrivit religiei mistice,
  • 27:57 - 27:59
    aceastã datã e cunoscutã drept 'Ajunul lui Ostara',
  • 27:59 - 28:03
    mai bine cunoscut ca echinocþiul de primãvarã.
  • 28:03 - 28:07
    În aceastã zi, ocultiºtii o venereazã pe Zeiþa Pãmântului, Gaia.
  • 28:07 - 28:14
    Druizii considerau aceastã zi drept Ziua Celebrãrii Fertilitãþii Primãverii.
  • 28:14 - 28:17
    Rãzboiul s-a sfârºit brusc pe 1 mai 2003.
  • 28:17 - 28:22
    Aceastã datã e cunoscutã în calendarul Druid ca Noaptea Mondialã a Mestecenilor.
  • 28:22 - 28:27
    A fost numitã aºa dupã Sfânta Walburga care era Zeiþa Pãgânã a Fertilitãþii.
  • 28:27 - 28:30
    Din 20 martie pânã pe 1 mai,
  • 28:30 - 28:33
    ritualul pãgân cere sã oferi sânge pãmântului
  • 28:33 - 28:36
    ºi sã reînnoieºti viaþa Zeiþei Fertilitãþii.
  • 28:36 - 28:39
    Ce altã perioadã de timp e mai potrivitã pentru a începe un rãzboi sângeros
  • 28:39 - 28:41
    decât exact în zilele sacrificiului ritualic
  • 28:41 - 28:44
    ºi sã-l sfârºeºti când acesta se terminã?
  • 28:44 - 28:46
    Paralele sunt stranii.
  • 28:46 - 28:49
    Toate acestea sunt fapte consemnate în multe ºi diferite surse din toatã lumea
  • 28:49 - 28:53
    ºi sunt disponibile pentru oricine doreºte sã cerceteze.
  • 28:53 - 28:55
    Unirea punctelor cheie depinde numai de tine,
  • 28:55 - 28:58
    ºi pe baza cercetãrilor tale, ia propriile tale decizi,
  • 28:58 - 29:09
    nu adopta concluziile pe care þi le-au pus alþii în faþã.
  • 29:09 - 29:12
    'Rãspunsurile corecte sunt cele pe care le decizi TU cã sunt corecte.
  • 29:12 - 29:15
    Poate tot ce vã spun eu e greºit.
  • 29:15 - 29:18
    Vã pot spune ceea ce mi se pare mie a fi mai mult sau mai puþin în ordine,
  • 29:18 - 29:32
    dar acesta nu constituie un motiv sã luaþi de bun ce vã spun eu.'
  • 29:32 - 29:37
    'Acum ºtiþi de ce sunt acolo sã vã distrugã.'
  • 29:37 - 29:40
    Deschideþi Ochii Asupra Prezentului
  • 29:40 - 29:43
    Astãzi e atâta confuzie în legãturã cu ce înseamnã creºtinãtatea
  • 29:43 - 29:49
    pentru cã tot ce credeam a fi creºtinãtate s-a dovedit a nu fi deloc.
  • 29:49 - 29:53
    Dacã asta continuã, va fi o rãsturnare a tuturor lucrurilor.
  • 29:53 - 29:58
    Da, aceastã schimbare ºi rãsturnare sunt plãnuite intenþionat.
  • 29:58 - 30:03
    Nimic nu se întâmplã astãzi în Statele Unite din întâmplare.
  • 30:03 - 30:05
    Nimic.
  • 30:05 - 30:07
    Nimic nu se întâmplã astãzi
  • 30:07 - 30:12
    în sânul Bisericii Greco-Catolice din întâmplare.
  • 30:12 - 30:18
    Acþioneazã în numele unei speranþe antice, care trebuie împlinitã.
  • 30:18 - 30:21
    Dacã înþelegeþi toate astea bine, ºi ºtiu cã înþelegeþi,
  • 30:21 - 30:23
    mai înþelegeþi ºi cã încearcã sã vã inducã în eroare,
  • 30:23 - 30:25
    pentru ca oamenii obiºnuiþi ca voi sã nu înþeleagã.
  • 30:25 - 30:28
    De. ex, iei o idee, pui începutul ºi apoi sfârºitul propoziþiei,
  • 30:28 - 30:32
    ºi apoi interferezi tot felul de lucruri în mijloc
  • 30:32 - 30:36
    pentru a induce în eroare oamenii obiºnuiþi ca voi.
  • 30:36 - 30:41
    ªi totul merge pânã în vremurile antice, în strânsã legãturã cu religiile oculte.
  • 30:41 - 30:45
    Astãzi, SUA se aflã sub controlul absolut al ocultismului,
  • 30:45 - 30:47
    ºi de aceea ne aflãm în rãzboi cu Orientul Mijlociu.
  • 30:47 - 30:49
    Ce înseamnã toate astea, de fapt?
  • 30:49 - 30:52
    Totul face parte din planul neîntrerupt
  • 30:52 - 30:55
    de declanºare al celui de-al treilea rãzboi mondial
  • 30:55 - 31:00
    ºi de instaurare a Noii Ordini ºi a Noii Religii Mondiale.
  • 31:00 - 31:05
    Aceastã informaþie e susþinutã de savanþi, profesori, filozofi, doctori,
  • 31:05 - 31:10
    profesioniºti din toatã lumea, renumiþi în domeniul lor.
  • 31:10 - 31:13
    Motivul pentru care majoritatea oamenilor n-au auzit de asta,
  • 31:13 - 31:16
    este acela cã peste circa 80% din populaþie
  • 31:16 - 31:20
    se informeazã strict din mijloacele principale de media.
  • 31:20 - 31:22
    ªi dacã veþi urmãri structura ierarhicã
  • 31:22 - 31:24
    a fiecãrui post major de televiziune pânã la cel mai înalt nivel,
  • 31:24 - 31:27
    veþi gãsi aceiaºi oameni care deþin corporaþiile,
  • 31:27 - 31:34
    care susþin fiecare oficial de rang înalt în postul ce-l ocupã.
  • 31:34 - 31:40
    E un monopol media.
  • 31:40 - 31:42
    Toatã media e controlatã de câteva corporaþii
  • 31:42 - 31:51
    care primesc ordine de la FDC? Ei deþin reþele proprii.
  • 31:51 - 31:54
    Le pot folosi ca sã spunã ce vor
  • 31:54 - 31:58
    ºi sã minimalizeze pãrerile oricui nu e de acord cu ei.
  • 31:58 - 32:02
    De unde vin iniþialele PCB?
  • 32:02 - 32:06
    Vin de la centralele de curent electric construite de Westernhouse ºi G.E.
  • 32:06 - 32:09
    Vã pot îmbolnãvi de multe tipuri de cancer care vã pot rãni.
  • 32:09 - 32:12
    Dar marilor boºi de sus nu le pasã.
  • 32:12 - 32:16
    Ei stau bine-mersi, mulþumitã reþelei corporatiste.
  • 32:16 - 32:20
    Primesc subsidii de miliarde de la guvern
  • 32:20 - 32:24
    cu care ar trebui sã creeze slujbe, dar nu aºa le cheltuiesc.
  • 32:24 - 32:27
    Folosesc bilete de bancã ca sã susþina congresmeni,
  • 32:27 - 32:31
    Ce vor continua aceste programe de 'binefacere' mereu ºi mereu
  • 32:31 - 32:35
    ªi-i vor lãsa sã deverseze deºeuri toxice în locurile de joacã ale copiilor noºtri.
  • 32:35 - 32:40
    Iar G.E. au fabricat gloanþele cu care-a fost împuºcat JFK.
  • 32:40 - 32:54
    Intraþi în acest lanþ ori de câte ori cumpãraþi ceva.
  • 32:54 - 33:04
    ...VÃ RUGÃM, FIÞI PE RECEPÞIE, VÃ RUGÃM, FIÞI PE RECEPÞIE
  • 33:04 - 33:06
    Iar pe cei care n-aþi auzit pânã acum nimic
  • 33:06 - 33:09
    despre acest guvern mondial sau o religie mondialã,
  • 33:09 - 33:12
    vã provoc sã daþi o cãutare pe internet despre Noua Ordine Mondialã.
  • 33:12 - 33:17
    Veþi fi copleºiþi de numãrul de oameni care încearcã sã se adreseze maselor.
  • 33:17 - 33:19
    Asta exemplificã descoperirea
  • 33:19 - 33:22
    cã 87% din populaþie îºi formuleazã structurile încrederii lor
  • 33:22 - 33:25
    pe ideile altor oameni.
  • 33:25 - 33:27
    Numai un procent de 13% îºi structureazã propriile idei
  • 33:27 - 33:29
    pe baza logicii ºi evaluãrii.
  • 33:29 - 33:33
    ªi, e trist, dar doi dintre cei mai mari factori care conduc la ignoranþa oamenilor
  • 33:33 - 33:59
    sunt urmãtorii.
  • 33:59 - 34:01
    GROUP THINK.
  • 34:01 - 34:10
    Constituþia voastrã? Hârtia mea igienicã.
  • 34:10 - 34:13
    E un termen care se referã la un grup ce nu doreºte sã priveascã
  • 34:13 - 34:15
    dincolo de consensul general al turmei.
  • 34:15 - 34:19
    De multe ori, lipsa de putere sau de ambiþie ne face sã ne punem întrebãri noi
  • 34:19 - 34:22
    pentru a ajunge la rãspunsuri reale.
  • 34:22 - 34:25
    Dar mai importantã - ºi mai periculoasã - e o circumstanþã
  • 34:25 - 34:33
    care izvorãºte din teama de a nu ne face de râs în faþa semenilor.
  • 34:33 - 34:36
    ªi religia ºi politica sunt forme ale GROUP THINK.
  • 34:36 - 34:40
    Cuvinte ca 'Patriotism' ºi 'Credinþã' sunt cuvinte imaginare
  • 34:40 - 34:43
    care, în ultimã instanþã, înseamnã Supunere Oarbã.
  • 34:43 - 34:46
    Se considerã erezie ºi nepatriosm
  • 34:46 - 34:48
    sã pui la îndoialã cuvintele liderului tãu,
  • 34:48 - 34:51
    deci, teama de a nu deranja marea putere superioarã
  • 34:51 - 34:53
    a forþat turma sã punã bazele acestui GROUP THINK,
  • 34:53 - 34:56
    fãrã sã ia în seamã consecinþele ce ar decurge de aici.
  • 34:56 - 34:58
    ªi unul din exemplele cele mai bune ale GROUP THINK
  • 34:58 - 35:04
    este stigmatul dat Teoriilor Conspiraþiei.
  • 35:04 - 35:08
    Expresia 'Teoria Conspiraþiei' produce o impresie diferitã persoanei medii.
  • 35:08 - 35:12
    Asasinarea lui JFK. Aria 51. Rosswell.
  • 35:12 - 35:16
    Muºamalizãri guvernamentale. Dispariþii ciudate.
  • 35:16 - 35:20
    Aceste subiecte sunã, probabil, un pic fantezist pentru omul de rând.
  • 35:20 - 35:22
    ªi este destul de bine de înþeles.
  • 35:22 - 35:24
    SUNT INTENÞIONAT FÃCUTE SÃ SUNE 'INVENTATE'.
  • 35:24 - 35:27
    Prin interpretarea eronatã a timpului ºi înfrumuseþarea acestor poveºti,
  • 35:27 - 35:30
    au fost adãugate sau omise fapte.
  • 35:30 - 35:34
    Unele pot fi adevãrate iar altele pot fi false, însã un lucru e cert.
  • 35:34 - 35:36
    Dacã secretele globale care trebuie ascunse,
  • 35:36 - 35:39
    ajung, totuºi, la urechile publicului,
  • 35:39 - 35:40
    cea mai bunã acoperire e sã se înfloreascã
  • 35:40 - 35:43
    sau sã se modifice povestea pânã sunã grotescã.
  • 35:43 - 35:46
    Deci, ce se întâmplã când secretul are legãturã cu guvernul?
  • 35:46 - 35:49
    ªi guvernul are legãturi strânse cu media principalã?
  • 35:49 - 35:53
    Iar MSM, cum am spus înainte, s-a dovedit cã influenþeazã
  • 35:53 - 35:55
    pãrerea opiniei publice în proporþie de cel puþin 80%?
  • 35:55 - 35:57
    Logica nu poate fi negatã.
  • 35:57 - 36:01
    Media, în orice formã a ei, are rolul de a-i face pe oameni sã se simtã stupizi
  • 36:01 - 36:04
    pânã ºi pentru faptul cã au o minte deschisã spre teoriile conspirative.
  • 36:04 - 36:08
    Filmele, cãrþile, basmele ºi folclorul popular sunt ºi ele instrumente
  • 36:08 - 36:10
    pentru a-l face pe omul obiºnuit sã se creadã nebun
  • 36:10 - 36:12
    pentru cã susþine sau crede în conspiraþii.
  • 36:12 - 36:14
    ªi de ce n-ar face-o?
  • 36:14 - 36:16
    Liderii noºtri nu-ºi fac probleme de conºtiinþã când ne spun
  • 36:16 - 36:19
    sã nu investigãm sau sã nu credem în aceste teorii.
  • 36:19 - 36:23
    "Sã nu tolerãm niciodatã teorii conspirative nesãbuite
  • 36:23 - 36:26
    cu privire la atacurile din 11 septembrie.
  • 36:26 - 36:35
    Minciuni rãutãcioase, care încearcã sã abatã vina de la teroriºtii în cauzã."
  • 36:35 - 36:39
    Practica pãgânã cea mai de bazã e controlul populaþiei umane,
  • 36:39 - 36:43
    pentru a avea un echilibru perfect între om ºi naturã.
  • 36:43 - 36:46
    Scopul este de a aduce populaþia la un numãr de 500.000.000,
  • 36:46 - 36:52
    ceea ce înseamnã un procent de peste 90% reducere a umanitãþii.
  • 36:52 - 36:55
    Acum, cã am abandonat tot ce am fost antrenaþi
  • 36:55 - 36:57
    sã gândim anterior acestui moment,
  • 36:57 - 36:58
    putem începe sã privim lumea AªA CUM ESTE,
  • 36:58 - 37:01
    în loc de cum NI SE SPUNE CÃ ESTE.
  • 37:01 - 37:04
    Deschideþi ochii astãzi ca ºi cum n-aþi mai fi vãzut lumea pânã acum
  • 37:04 - 37:06
    ºi veþi începe sã observaþi
  • 37:06 - 37:16
    cã reducerea globalã a populaþiei e peste tot în jurul vostru.
  • 37:16 - 37:20
    Permiteþi-mi sã vã asigur cã absolut nimic din ceea ce vã voi spune
  • 37:20 - 37:27
    nu este exagerat, intercalat sau imaginar.
  • 37:27 - 37:36
    Tot ce vã voi spune este documentat.
  • 37:36 - 37:40
    Cel care controleazã hrana, controleazã lumea.
  • 37:40 - 37:45
    Ei bine, au spus în 1962:
  • 37:45 - 37:50
    'Vom pune bazele unui proiect de implementare, la nivel global,
  • 37:50 - 37:58
    a unui Codex Alimentar pânã pe 31 decembrie 2009.'
  • 37:58 - 38:00
    Erau un fel de linii directoare.
  • 38:00 - 38:02
    Comisia Codexului Alimentarius
  • 38:02 - 38:06
    e administratã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii
  • 38:06 - 38:09
    ºi de Organizaþia pentru Agriculturã ºi Hranã.
  • 38:09 - 38:11
    Aceste douã organizaþii finanþeazã Codexul
  • 38:11 - 38:13
    ºi îl pun în aplicare la cererea Naþiunilor Unite.
  • 38:13 - 38:18
    Deci, ele sunt mãmica ºi tãticul Codexului Alimentar.
  • 38:18 - 38:23
    În 1994, Codexul, fãrã a se anunþa în vreun fel aceastã þarã,
  • 38:23 - 38:25
    a declarat nutrienþii,
  • 38:25 - 38:27
    acum puneþi-vã centurile intelectuale de siguranþã,
  • 38:27 - 38:33
    a declarat nutrienþii a fi toxine. Sunt otrãvuri.
  • 38:33 - 38:38
    Potrivit Codexului, fiecare vacã de lapte de pe planetã
  • 38:38 - 38:45
    TREBUIE tratatã cu hormonul de creºtere bovin recombitant Monsanto.
  • 38:45 - 38:48
    Mai departe, potrivit Codexului,
  • 38:48 - 38:53
    orice animal de pe planetã folosit în scopuri de hranã
  • 38:53 - 38:58
    TREBUIE tratat cu antibiotice subclinice
  • 38:58 - 39:05
    ºi TREBUIE sã fie tratat cu hormoni de creºtere exogeni.
  • 39:05 - 39:10
    Dacã faceþi calculele, în proiecþiile WHO ºi FAO,
  • 39:10 - 39:15
    proiecþiile epidemiologice, ºi ei estimeazã asta, nu eu,
  • 39:15 - 39:20
    cã doar directivele referitoare la vitamine ºi minerale,
  • 39:20 - 39:27
    când vor fi implementate global pe 31 decembrie 2009,
  • 39:27 - 39:31
    vor avea ca rezultat minim 3 miliarde,
  • 39:31 - 39:40
    adicã M, Moarte, Masiv, Miliarde de Morþi.
  • 39:40 - 39:44
    Un miliard de oameni vor muri, pur ºi simplu, de foame.
  • 39:44 - 39:50
    Aceºti oameni care mor nu au avut, succes, economiceºte vorbind,
  • 39:50 - 39:53
    din punctul de vedere al corporaþiilor.
  • 39:53 - 39:57
    Dar urmãtoarele 2 miliarde vor muri de boli
  • 39:57 - 40:02
    ce puteau fi prevenite, cauzate de subnutriþie.
  • 40:02 - 40:04
    Cine va trãi?
  • 40:04 - 40:07
    Probabil acei oameni care sunt suficient de bogaþi ºi de puternici
  • 40:07 - 40:12
    sã-ºi permitã propriile dispozitive de hranã sãnãtoasã ºi nutritivã.
  • 40:12 - 40:15
    Deci avem nevoie de ajutorul vostru, pentru cã cei din fruntea U.S.
  • 40:15 - 40:24
    ne vor 'salva', literalmente, de populaþia planetei.
  • 40:24 - 40:26
    Naþiunile Unite au emis zeci de documente publice
  • 40:26 - 40:30
    în care fac apel la acþiunea de reducere a populaþiei cu 80%.
  • 40:30 - 40:32
    În fapt, la Conferinþa Femeilor de la Beijing
  • 40:32 - 40:36
    din cadrul Conferinþei Mondiale din 1997,
  • 40:36 - 40:38
    ªeful Programului de Hranã al Naþiunilor Unite a spus:
  • 40:38 - 40:44
    "Vom folosi hrana ca armã împotriva oamenilor."
  • 40:44 - 40:49
    FLORURA
  • 40:49 - 40:54
    66% din apa potabilã a zonelor locuite din Statele Unite este floruratã.
  • 40:54 - 40:56
    Este cunoscut faptul cã florura are consecinþe dezastruoase,
  • 40:56 - 40:59
    cum ar fi cancer osos, deformãri ale articulaþiilor, slãbirea oaselor,
  • 40:59 - 41:01
    nivele joase de estrogen ºi testosteron,
  • 41:01 - 41:06
    iar florura dentarã îngãlbeneºte dinþii ºi cariazã smalþul.
  • 41:06 - 41:10
    Nu ar fi mult mai raþional sã se punã în apa potabilã vitamine
  • 41:10 - 41:13
    care sã fie ingerate pentru a promova sãnãtatea generalã a populaþiei,
  • 41:13 - 41:15
    decât sã se introducã un element chimic atât de toxic în apa pe care o bem
  • 41:15 - 41:21
    cu explicaþia fantezistã cã ne va îmbunãtãþi sãnãtatea dentarã?
  • 41:21 - 41:26
    ªtim acum cã florura cauzeazã mai multe probleme dentare decât rezolvã.
  • 41:26 - 41:29
    Ceva nu pare în regulã. Chiar credeþi sincer
  • 41:29 - 41:32
    cã acestor companii le pasã atât de mult de soarta oamenilor
  • 41:32 - 41:36
    încât sã cheltuie cantitãþi imense din proprii bani ca sã florureze apa potabilã,
  • 41:36 - 41:39
    în condiþiile în care oamenii îºi pot cumpãra deja propria pastã de dinþi?
  • 41:39 - 41:42
    Dar e o diferenþã între pasta de dinþi ºi apa potabilã.
  • 41:42 - 41:45
    Nu înghiþim pastã de dinþi.
  • 41:45 - 41:49
    Dacã vã duceþi la orice magazin ºi vã uitaþi pe eticheta oricãrui produs
  • 41:49 - 41:53
    de otravã de ºobolani, veþi gãsi un singur ingredient. Florura de sodiu.
  • 41:53 - 41:58
    E cea mai toxicã moleculã ionizatã, pe lângã dicromenul de potasiu.
  • 41:58 - 42:00
    Acum, compania Danone împreunã cu alte companii
  • 42:00 - 42:03
    au început sã florureze apa îmbuteliatã.
  • 42:03 - 42:06
    Devine din ce în ce mai dificil sã scapi din plasa lor.
  • 42:06 - 42:10
    ªi faptul cã florura e, de asemenea, prescrisã în multe reþete ca anti-depresiv,
  • 42:10 - 42:14
    aratã cã are ca efect anihilarea agresivitatea ºi motivaþia oamenilor.
  • 42:14 - 42:17
    Florura, din câte ºtiu eu, în calitate de medic,
  • 42:17 - 42:21
    nu are absolut niciun efect biologic benefic.
  • 42:21 - 42:28
    Unul dintre experimentele fãcute de ruºi pe prizonieri, în Gulag,
  • 42:28 - 42:31
    era florurarea apei.
  • 42:31 - 42:34
    De ce? Dacã pui florurã în apã,
  • 42:34 - 42:37
    oamenii nu mai sunt la fel de agresivi ca înainte.
  • 42:37 - 42:38
    Care este ingredientul activ din Prozac
  • 42:38 - 42:42
    ce e distribuit astãzi pe scarã largã în America?
  • 42:42 - 42:44
    Este compusul chimic de florurã.
  • 42:44 - 42:47
    ªi acum descoperim cã apa potabilã a întregii naþiuni
  • 42:47 - 42:51
    are în compoziþie arsenic, plumb, cadmiu ºi temoniu,
  • 42:51 - 42:55
    care e o formã radioactivã a plumbului.
  • 42:55 - 43:01
    Cancer, inhibare sexualã, naºteri cu malformaþii, sedare ºi leziuni cerebrale.
  • 43:01 - 43:02
    Nu vi se pare a fi un drog minune
  • 43:02 - 43:06
    pentru cei care au ca scop controlul populaþiei?
  • 43:06 - 43:09
    E realmente nãucitor gradul
  • 43:09 - 43:16
    în care medicilor nu li s-a spus nimic despre florurã.
  • 43:16 - 43:19
    Oamenii au o încredere oarbã în propriul medic de familie
  • 43:19 - 43:20
    sau în propriul dentist,
  • 43:20 - 43:26
    ºi dacã poþi convinge doctorii ºi dentiºtii cã florura e sãnãtoasã ºi nu face rãu,
  • 43:26 - 43:31
    atunci eºti capabil sã ajungi ºi la restul naþiunii
  • 43:31 - 43:33
    care are încredere în proprii medici ºi stomatologi,
  • 43:33 - 43:36
    fiind un mod de a promova florura pe scarã largã.
  • 43:36 - 43:40
    Cu florura ucideai turmele de vite, distrugeai recoltele de grâne.
  • 43:40 - 43:44
    Florura, datã ºobolanilor, a produs cancer osos ºi cancer hepatic,
  • 43:44 - 43:48
    iar rezultatele au fost falsificate
  • 43:48 - 43:53
    ca sã parã cã nu florura a fost cauza cancerului.
  • 43:53 - 43:56
    Modelul tipic pe care l-am vãzut
  • 43:56 - 43:59
    e ceea ce vedem la alþi agenþi neurotixici despre care cunoaºtem
  • 43:59 - 44:03
    cã provoacã o hipo-activitate sau o problemã de memorie
  • 44:03 - 44:06
    ori a coeficientului de inteligenþã.
  • 44:06 - 44:10
    Când am prezentat prima oarã rezultatele acestor studii,
  • 44:10 - 44:16
    unul dintre cei care stãteau ºi asculta expunerea mea, a spus:
  • 44:16 - 44:18
    'D-voastrã aveþi idee ce spuneþi?'
  • 44:18 - 44:23
    'Ne spuneþi cã reducem coeficientul de inteligenþã al copiilor.'
  • 44:23 - 44:26
    ªi, în principiu, i-am rãspuns: 'Da, asta facem'.
  • 44:26 - 44:29
    "Dupã câteva zile de acceptarea studiului ei pentru publicare,
  • 44:29 - 44:31
    dr. Mullenix a fost concediatã de la Centrul Dentar 'Forsyth'.
  • 44:31 - 44:34
    De atunci, n-a mai primit nicio bursã
  • 44:34 - 44:37
    pentru a-ºi continua cercetãrile."
  • 44:37 - 44:38
    66% din rezervele de apã ale U.S.
  • 44:38 - 44:44
    sunt, în prezent, florurate cu reziduuri industriale.
  • 44:44 - 44:49
    98% din þãrile Europei de Vest au respins procesul de florurare a apei
  • 44:49 - 44:55
    ºi, totuºi, dinþii copiilor lor sunt la fel de sãnãtoºi ca ai copiilor americani.
  • 44:55 - 44:59
    ASPARTAMUL
  • 44:59 - 45:02
    Aspartamul, îndulcitorul artificial,
  • 45:02 - 45:08
    gãsit în aproape orice produs fãrã sau cu conþinut redus de zahãr de pe piaþã.
  • 45:08 - 45:10
    Mai întâi de toate, aspartamul are în conþinut trei compuºi.
  • 45:10 - 45:13
    Metanol, care, bineînþeles, provoacã orbirea.
  • 45:13 - 45:17
    Acid aspartic ºi Fenalanolina. Toate sunt otrãvuri.
  • 45:17 - 45:20
    Acidul aspartic produce, desigur, leziuni cerebrale.
  • 45:20 - 45:22
    Acest lucru se ºtie încã din anii '70.
  • 45:22 - 45:24
    Metanolul cauzeazã orbire.
  • 45:24 - 45:28
    Fenalanolinul e ceea ce vedeþi acum pe creier.
  • 45:28 - 45:31
    ªi în dozaj mare produce traume.
  • 45:31 - 45:33
    Nu inventãm absolut nimic.
  • 45:33 - 45:38
    FDA a publicat în, cred cã în anii '80,
  • 45:38 - 45:44
    ei au publicat 92 de posibile reacþii adverse ale aspartamului,
  • 45:44 - 45:49
    iar aceste reacþii adverse sunt extrem de grave.
  • 45:49 - 45:53
    Reacþii ca ameþeli, probleme de echilibru,
  • 45:53 - 45:57
    dureri ºi crampe abdominale, tulburãri de vedere,
  • 45:57 - 46:01
    crize, convulsii, etc., etc.
  • 46:01 - 46:05
    Se pare cã sistemul nervos e cel mai afectat.
  • 46:05 - 46:08
    Oamenii s-au plâns de dificultãþi de concentrare,
  • 46:08 - 46:11
    având impresia cã se deplaseazã înconjuraþi de un nor sau de ceaþã.
  • 46:11 - 46:14
    Totuºi, în ciuda tuturor acestor efecte nocive,
  • 46:14 - 46:18
    Donald Rumsfeld a dat liber pe piaþã la peste 5000 de produse
  • 46:18 - 46:31
    când era preºedinte executiv al 'Searle', compania producãtoare de aspartam.
  • 46:31 - 46:36
    Agenda 21
  • 46:36 - 46:43
    Scopul durabil e anihilarea clasei de mijloc a populaþiei.
  • 46:43 - 46:48
    Lumea nu poate întreþine 6 miliarde de oameni.
  • 46:48 - 46:51
    Planul din spatele Miºcãrii de Dezvoltare Durabilã
  • 46:51 - 46:54
    include controlul populaþiei.
  • 46:54 - 46:56
    Este un program de control teritorial,
  • 46:56 - 46:59
    control educaþional ºi control al populaþiei.
  • 46:59 - 47:02
    Liderii Miºcãrii de Dezvoltare Durabilã au spus
  • 47:02 - 47:06
    cã populaþia lumii n-ar trebui sã depãºeascã 500 de milioane de oameni.
  • 47:06 - 47:12
    Asta înseamnã 93% reducere din populaþia actualã.
  • 47:12 - 47:16
    În 1992, în timp ce adevãrata conferinþã era în desfãºurare,
  • 47:16 - 47:19
    George Bush, atunci preºedinte, era acolo.
  • 47:19 - 47:22
    Era pe iahtul prinþului Charles, lângã þãrm,
  • 47:22 - 47:28
    unde finaliza protocolul Agendei 21 din partea Statelor Unite,
  • 47:28 - 47:30
    pe care apoi îl aducea la Washington DC.
  • 47:30 - 47:36
    În mai puþin de un an, Bill Clinton, prin ordin prezidenþial,
  • 47:36 - 47:41
    a pus bazele Consiliulului Prezidenþial pentru Dezvoltare Durabilã.
  • 47:41 - 47:42
    În 1996, Bill Clinton a pus bazele
  • 47:42 - 47:47
    Consiliului Prezidenþial de Dezvoltare Durabilã,
  • 47:47 - 47:50
    iar una din directivele Agendei 21 era
  • 47:50 - 47:54
    ca fiecare stat din lume sã înfiinþeze un astfel de Consiliu Naþional
  • 47:54 - 47:58
    care sã monitorizeze implementarea Agendei 21.
  • 47:58 - 48:01
    L-am auzit pe Mihail Gorbachiov explicând:
  • 48:01 - 48:05
    Scriem un nou set de 10 sau 15 Porunci
  • 48:05 - 48:08
    care sã le înlocuiascã pe cele 10 originale.
  • 48:08 - 48:12
    Care din cele 10 credeþi cã nu le plac acestor tipi?
  • 48:12 - 48:14
    Sã nu mintã?
  • 48:14 - 48:16
    Sã nu fure?
  • 48:16 - 48:17
    Sã nu râvneascã?
  • 48:17 - 48:20
    Pentru cã vã spun eu. Aceºti oameni ne mint.
  • 48:20 - 48:24
    La ora actualã, se aflã în plin proces de spoliere a resurselor naturale
  • 48:24 - 48:35
    ale acestei naþiuni, ºi vor sã vã ia tot ce v-a mai rãmas.
  • 48:35 - 48:36
    Sã vã explic harta.
  • 48:36 - 48:41
    Arealele în roºu nu vor fi destinate a fi locuite de oameni.
  • 48:41 - 48:45
    Dacã trãiþi acolo, n-o veþi mai face.
  • 48:45 - 48:47
    Arealele în galben sunt destinate
  • 48:47 - 48:51
    controlului major al întregii activitãþi umane.
  • 48:51 - 48:57
    Dacã trãiþi acolo, n-o veþi mai face.
  • 48:57 - 49:01
    Punctele în negru sunt aºa-numitele zone de dezvoltare controlatã
  • 49:01 - 49:05
    în care fiinþele umane urmeazã sã fie puse grãmadã, la pachet,
  • 49:05 - 49:09
    în mici unitãþi, de-a lungul liniilor de cale feratã.
  • 49:09 - 49:14
    Programul de creºtere controlatã are slujbe special alocate
  • 49:14 - 49:22
    iar copiii vor fi daþi în grija statului.
  • 49:22 - 49:25
    Iar în conformitate cu Codexul Alimentar,
  • 49:25 - 49:28
    hrana va fi limitatã iar consumul de apã va fi redus
  • 49:28 - 49:31
    la aproximativ 40 de litri pe zi de persoanã.
  • 49:31 - 49:33
    Asta înseamnã un procent de peste 90% reducere
  • 49:33 - 49:36
    din consumul zilnic de apã al populaþiei,
  • 49:36 - 49:39
    la care se adaugã resursele insuficiente de hranã.
  • 49:39 - 49:42
    În plus, hrana furnizatã va fi manipulatã genetic
  • 49:42 - 49:44
    ºi deficientã din p.d.v.d nutritiv.
  • 49:44 - 49:48
    Manipularea geneticã a hranei cauzeazã complicaþii ale metabolismului
  • 49:48 - 49:50
    ºi utilizeazã hrana ca energie.
  • 49:50 - 49:55
    În ianuarie 2003, oamenii de ºtiinþã au raportat cã secvenþa geneticã
  • 49:55 - 49:59
    a genelor inserate în recolte ºi-a schimbat ordinea.
  • 49:59 - 50:03
    S-au reamestecat, deci inserãrile genetice nu sunt stabile.
  • 50:03 - 50:05
    Alt laborator a confirmat acest fapt
  • 50:05 - 50:08
    ºi a descoperit cã s-au produs variaþii diferite ale schimbãrilor,
  • 50:08 - 50:11
    deci nu e vorba de o instabilitate doar în schimbare,
  • 50:11 - 50:13
    dar nu existã nici mãcar uniformitate în modul cum se schimbã.
  • 50:13 - 50:16
    Acesta e un fapt incredibil de periculos.
  • 50:16 - 50:20
    Deficienþele nutritive, prin interzicerea de cãtre Codex a mineralelor ºi vitaminelor,
  • 50:20 - 50:23
    vor cauza miliarde de boli care ar fi putut fi prevenite.
  • 50:23 - 50:27
    Ambele vor duce, inevitabil, la miliarde de decese.
  • 50:27 - 50:30
    Întrebarea e cum reuºesc asta.
  • 50:30 - 50:34
    Cum vor implementa Agenda asta de la nivel internaþional
  • 50:34 - 50:37
    pânã la nivel local?
  • 50:37 - 50:40
    Ei bine, au un plan ºi pentru asta.
  • 50:40 - 50:43
    Probabil cã au o multitudine de planuri,
  • 50:43 - 50:49
    dar din p.d.v. al mediului, existã ºi o organizaþie, IUCN.
  • 50:49 - 50:54
    Uniunea Internaþionalã de Conservare a Naturii.
  • 50:54 - 50:58
    Nu e o organizaþie a Naþiunilor Unite.
  • 50:58 - 51:02
    E un consilier ºtiinþific al lor.
  • 51:02 - 51:06
    Dar prin intermediul IUCN, programe ca Administrarea Ecosistemelor,
  • 51:06 - 51:09
    Fluviile - Moºtenire Americanã, Iniþiativa de Purificare a Apei,
  • 51:09 - 51:19
    Actul de Protecþie a Speciilor ºi toate regulile ºi regulamentele...
  • 51:19 - 51:22
    Se discutã ºi despre dreptul de proprietate în acest document.
  • 51:22 - 51:28
    Se spune cã: "Dreptul de proprietate nu e absolut ºi de neschimbat,
  • 51:28 - 51:31
    nu e inalienabil, cum e Constituþia noastrã,
  • 51:31 - 51:35
    sau cum se spune în Declaraþia de Independenþã,
  • 51:35 - 51:38
    dar e, mai degrabã, o relaþie complexã, dinamicã ºi în schimbare
  • 51:38 - 51:43
    între douã sau mai multe pãrþi, în spaþiu ºi timp."
  • 51:43 - 51:46
    "Într-o abordare biocentristã, drepturile naturii sunt apãrate
  • 51:46 - 51:48
    cu prioritate ºi în principal, avându-se în vedere mai degrabã
  • 51:48 - 51:49
    valoarea intrinsecã a animalelor,
  • 51:49 - 51:51
    a plantelor, râurilor, munþilor ºi ecosistemelor
  • 51:51 - 51:58
    decât valoarea lor utilitarã sau beneficã pentru oameni."
  • 51:58 - 52:01
    Cu alte cuvinte, natura are întâietate.
  • 52:01 - 52:04
    Nevoile naturii conteazã mai mult decât nevoile oamenilor.
  • 52:04 - 52:08
    În abordare religioasã, asta se numeºte 'panteism'.
  • 52:08 - 52:11
    Credinþa cã natura e Dumnezeu.
  • 52:11 - 52:14
    ªi urmeazã ce-i mai rãu.
  • 52:14 - 52:20
    "Oamenii vor fi membri ai comunitãþii de FIINÞE.
  • 52:20 - 52:24
    Vii ºi Non-Vii."
  • 52:24 - 52:28
    Deci acum o stâncã e ridicatã la statutul unei fiinþe umane,
  • 52:28 - 52:31
    ambele având drepturi egale în ochii acestui sistem de gândire.
  • 52:31 - 52:34
    Nu e greu de imaginat cã, dacã credeþi cã omul
  • 52:34 - 52:36
    e principala cauzã a tuturor relelor de pe Pãmânt,
  • 52:36 - 52:39
    intrã în discuþie suprapopularea.
  • 52:39 - 52:42
    ªi vin cu douã soluþii. ªi numai douã.
  • 52:42 - 52:44
    Pentru aceastã problemã.
  • 52:44 - 52:48
    Prima: "Se estimeazã cã o 'lume agrarã'
  • 52:48 - 52:50
    în care cei mai mulþi oameni sunt þãrani,
  • 52:50 - 52:54
    ar trebui sã poatã suporta 5 pânã la 7 miliarde de oameni."
  • 52:54 - 52:57
    Pãi, oameni buni, suntem 7 miliarde de oameni chiar acum.
  • 52:57 - 53:00
    Asta înseamnã cã toþi care suntem în camera asta
  • 53:00 - 53:04
    va trebui sã ne facem agricultori dacã vrem sã utilizãm soluþia asta.
  • 53:04 - 53:07
    Mai spun cã "dimpotrivã, o estimare rezonabilã
  • 53:07 - 53:10
    a societãþii mondiale industrializate la momentul actual
  • 53:10 - 53:17
    ar determina cresterea numãrul de locuitori ai S.U.A la cca 1 miliard de locuitori."
  • 53:17 - 53:20
    Deci, dacã ne menþinem cu toþii actualul standard de viaþã,
  • 53:20 - 53:24
    va trebui sã reducem populaþia Americii cu aproximativ 70%.
  • 53:24 - 53:31
    În 1970, la doar trei ani de la publicarea Raportului 'Muntele de Fier',
  • 53:31 - 53:34
    care spunea cã 'dacã avem intenþia sã creãm un guvern mondial,
  • 53:34 - 53:37
    nu mai putem folosi rãzboiul ca mecanism
  • 53:37 - 53:40
    de cauzare a fricii în rândul populaþiei,
  • 53:40 - 53:45
    deci care ne permite astfel sã controlãm prin fricã comportamentul populaþiei.'
  • 53:45 - 53:47
    ªi au proclamat, în 1967,
  • 53:47 - 53:50
    în publicaþia lor numitã Raportul 'Muntele de Fier',
  • 53:50 - 53:53
    Holocaustul Ecologic.
  • 53:53 - 53:56
    În 1970, la 3 ani dupã apariþia acestei publicaþii,
  • 53:56 - 53:58
    Consiliul Afacerilor Externe a început sã publice
  • 53:58 - 54:02
    o serie de articole care descriau holocaustul ecologic
  • 54:02 - 54:06
    cu care se confruntã lumea. ªi în acest caz particular,
  • 54:06 - 54:09
    prima problemã pusã de George Keenan
  • 54:09 - 54:13
    era prevenirea unui dezastru mondial, ce însumeaza trei aspecte
  • 54:13 - 54:17
    potrivit cãrora criza ecologicã reprezintã o ameninþare globalã atât de mare
  • 54:17 - 54:23
    încât pune în pericol toatã viaþa de pe pãmânt.
  • 54:23 - 54:28
    TE VA ZGUDUI PROFUND
  • 54:28 - 54:29
    DACÃ VÃ IUBIÞI PLANETA
  • 54:29 - 54:30
    DACÃ VÃ IUBIÞI COPIII
  • 54:30 - 54:32
    TREBUIE SÃ VEDEÞI ACEST FILM
  • 54:32 - 54:36
    Dacã vã uitaþi la cei mai fierbinþi 10 ani stabiliþi vreodatã prin mãsurãtori,
  • 54:36 - 54:39
    aceºtia sunt cuprinºi în ultimii 14 ani,
  • 54:39 - 54:43
    iar cel mai fierbinte dintre toþi a fost 2005.
  • 54:43 - 54:46
    Noi cauzãm încãlzirea globalã.
  • 54:46 - 54:51
    Nu e atât o problemã politicã, cât una moralã.
  • 54:51 - 54:54
    Creºteri de temperaturã au loc peste tot în lume
  • 54:54 - 54:58
    ºi acest lucru cauzeazã furtuni mai puternice.
  • 54:58 - 54:59
    E posibil oare sã ne pregãtim
  • 54:59 - 55:04
    ºi împotriva altor ameninþãri decât cea teroristã?
  • 55:04 - 55:07
    Antarctica se topeºte într-un ritm accelerat.
  • 55:07 - 55:09
    Dacã va continua,
  • 55:09 - 55:12
    nivelul mãrilor ºi oceanelor la nivel planetar se va ridica cu 6 metri.
  • 55:12 - 55:14
    Asta se va întâmpla în Florida.
  • 55:14 - 55:17
    În Shanghai, leagãnul a 40 de milioane de oameni.
  • 55:17 - 55:19
    Arealul din jurul oraºului Calcutta - 60 de milioane.
  • 55:19 - 55:21
    Iatã Manhattan-ul.
  • 55:21 - 55:24
    Memorialul World Trade Centre va fi sub apã.
  • 55:24 - 55:27
    Gândiþi-vã la impactul pe care l-ar avea câteva mii de sinistraþi,
  • 55:27 - 55:33
    ºi apoi imaginaþi-vã 100 de milioane.
  • 55:33 - 55:37
    Cei care neagã existenþa încãlzirii globale se înºalã amarnic.
  • 55:37 - 55:39
    Helen Goodman de la 'Boston Globe' scria:
  • 55:39 - 55:41
    "Hai sã spunem cã detractorii încãlzirii globale
  • 55:41 - 55:45
    sunt acum la egalitate cu cei care neagã holocaustul."
  • 55:45 - 55:46
    Oamenii de ºtiinþã au fost reduºi la tãcere
  • 55:46 - 55:50
    ca sã nu mai punã întrebãri privind ameninþarea încãlzirii globale.
  • 55:50 - 55:52
    Am câþiva prieteni cãrora li s-a spus, practic,
  • 55:52 - 55:54
    cã dacã vorbesc despre schimbarea climaticã,
  • 55:54 - 55:57
    trebuie s-o facã în calitate de simpli cetãþeni.
  • 55:57 - 56:01
    Dacã o fac în numele organizaþiei sau instituþiei unde lucreazã,
  • 56:01 - 56:03
    vor fi, în esenþã, concediaþi.
  • 56:03 - 56:06
    Odatã ce îþi dai seama câte gãuri sunt în soluþia de consens,
  • 56:06 - 56:08
    ai putea începe sã-þi deschizi mintea
  • 56:08 - 56:12
    ºi cãtre cealaltã parte a dezbaterii privind încãlzirea globalã în întregul ei.
  • 56:12 - 56:17
    Singurul aspect de care sunt conºtient e cã, în ultimul secol, a fost mai cald.
  • 56:17 - 56:19
    Se ignorã totalmente faptul
  • 56:19 - 56:21
    cã existã aºa-numita 'Petiþie Oregon'
  • 56:21 - 56:25
    semnatã de 19,000 de experþi ºi savanþi
  • 56:25 - 56:29
    care nu sunt de acord cu ideea cã noi cauzãm schimbãrile climatice.
  • 56:29 - 56:31
    Nici nu vã pot spune câte telefoane am primit de la pãrinþi
  • 56:31 - 56:34
    ai cãror copii le-au spus cã acum le este proiectat filmul 'Un Adevãr Incomod',
  • 56:34 - 56:37
    fãrã sã cearã asta, nu doar la ora de ºtiinþã,
  • 56:37 - 56:40
    dar ºi la cele de artã sau matematicã.
  • 56:40 - 56:42
    Trebuie sã afirm cu voce tare
  • 56:42 - 56:45
    cã ºtiinþa de care dispunem în prezent este încã incompletã
  • 56:45 - 56:51
    ºi cã ºtiinþa care ni se prezintã de cãtre IPCC e o ºtiinþã incorectã.
  • 56:51 - 56:55
    În mod paradoxal, încãlzirea globalã provoacã
  • 56:55 - 56:58
    nu doar mai multe inundaþii, dar ºi secetã mai multã.
  • 56:58 - 57:00
    Uragane devastatoare, tornade, boli de temut,
  • 57:00 - 57:03
    ca poliomielita, tuberculoza, virusul 'Nilului de Vest',
  • 57:03 - 57:05
    gripa aviarã, sindromul respiratoriu acut,
  • 57:05 - 57:07
    urºi polari care s-au înecat literalmente,
  • 57:07 - 57:09
    þânþari, omizi, comunism,
  • 57:09 - 57:14
    sclavie, încãlzire globalã, încãlzire globalã...
  • 57:14 - 57:18
    Aurelio Peccei care e fondatorul de drept al Clubului de la Roma,
  • 57:18 - 57:21
    ºi acesta e cercul cel mai interior al elitiºtilor globali,
  • 57:21 - 57:25
    declara în 1991 cã 'în goana cãutãrii unui nou duºman care sã ne uneascã,'
  • 57:25 - 57:27
    'am inventat ideea cã poluarea,'
  • 57:27 - 57:31
    'ameninþarea încãlzirii globale ºi altele ar fi potrivite.'
  • 57:31 - 57:34
    Toate aceste pericole au drept cauzã intervenþia umanã.
  • 57:34 - 57:38
    Atunci, duºmanul real este însãºi omenirea.
  • 57:38 - 57:40
    Sã vã vorbesc despre asta sincer.
  • 57:40 - 57:43
    Încãlzirea globalã e o eroare totalã.
  • 57:43 - 57:46
    Al Gore a primit un Grammy ºi premiul Nobel pentru pace
  • 57:46 - 57:50
    pentru un film plin de hibe ºi neadevãruri.
  • 57:50 - 57:53
    Mostre din miezurile de gheaþã colectate de la 2,000 de metri adâncime
  • 57:53 - 57:56
    ne-au permis sã analizãm clima din ultimii 160,000 de ani.
  • 57:56 - 57:59
    Avem motive sã credem cã în Groenlanda, în perioada Evului mediu,
  • 57:59 - 58:04
    temperatura era mai ridicatã cu 1 grad ºi jumãtate decât azi.
  • 58:04 - 58:08
    ªi, de asemenea, mostrele aratã temperaturi consistent mai calde cu mii de ani în urmã,
  • 58:08 - 58:11
    înainte ca gazele de serã produse de om sã fi existat.
  • 58:11 - 58:15
    Puteþi vedea cã în perioada cuprinsã între acum 4,000 de ani
  • 58:15 - 58:19
    ºi pânã la 2,000 de ani în urmã,
  • 58:19 - 58:21
    care, de fapt, e Perioada Romanã,
  • 58:21 - 58:25
    temperaturile au scãzut în Groenlanda cu 2 grade ºi jumãtate.
  • 58:25 - 58:27
    Lui Al Gore i s-a inventat o imagine revoluþionarã
  • 58:27 - 58:30
    de salvator al planetei. Ceea ce e destul de adevãrat.
  • 58:30 - 58:33
    Însã nu menþioneazã faptul cã salvarea planetei
  • 58:33 - 58:35
    nu vã implicã ºi pe voi.
  • 58:35 - 58:37
    Potrivit agendei lui, salvarea planetei va avea ca rezultat
  • 58:37 - 58:39
    masive reîmproprietãriri ºi limitãri extreme de hranã ºi de apã,
  • 58:39 - 58:43
    ca ºi de combustibili fosili pentru populaþie.
  • 58:43 - 58:45
    ªi vã rog sã þineþi cont cã Al Gore
  • 58:45 - 58:47
    e un susþinãtor fervent al dezvoltãrii durabile.
  • 58:47 - 58:50
    Astãzi, încãlzirea globalã e o minciunã foarte popularã
  • 58:50 - 58:53
    pentru cã se bucurã de atenþie absolutã din partea presei
  • 58:53 - 58:57
    ºi are un scop atrãgãtor intitulat 'Salvarea planetei'.
  • 58:57 - 59:01
    Dar cum se integreazã acest lucru în Agenda 21?
  • 59:01 - 59:05
    Rezultatul Conferinþei Pãmântului de la Rio de Janeiro din 1992
  • 59:05 - 59:08
    a fost Tratatul de la Kyoto.
  • 59:08 - 59:09
    Tratatul de la Kyoto stipuleazã
  • 59:09 - 59:12
    cã fiecare þarã trebuie sã reducã drastic folosirea combustibililor fosili,
  • 59:12 - 59:15
    prin mandatul Naþiunilor Unite.
  • 59:15 - 59:18
    Concentraþiile de gaze de serã în atmosferã
  • 59:18 - 59:22
    sunt la cele mai ridicate nivele în mai mult de 200,000 de ani.
  • 59:22 - 59:25
    Dacã tendinþa nu se schimbã, savanþii se aºteaptã
  • 59:25 - 59:29
    ca nivelul mãrilor sã creascã cam cu 1 m în urmãtorul secol.
  • 59:29 - 59:32
    Lanþuri de insule ca Maldivele vor dispãrea de pe hartã,
  • 59:32 - 59:39
    dacã nu inversãm predicþiile. Vã mulþumesc foarte mult.
  • 59:39 - 59:44
    Iar în Iunie 2007, 172 de state ºi alte entitãþi guvernamentale
  • 59:44 - 59:48
    au ratificat Tratatul.
  • 59:48 - 59:51
    ªi dacã vã întrebaþi ce legãturã existã între alegerea pãmântului ca prioritate
  • 59:51 - 59:54
    în faþa supravieþuirii umanitãþii, în concordanþã cu credinþele pãgâne,
  • 59:54 - 59:59
    fiecare termen-limitã de implementare a Agendei 21 ºi a Tratatului de la Kyoto
  • 59:59 - 60:34
    este 2012.
  • 60:34 - 60:36
    ªi dacã asta nu era destul,
  • 60:36 - 60:38
    când Pentagonul a fost distrus parþial în atacurile de la 9/11,
  • 60:38 - 60:46
    au fixat obiectivul de a avea un Pentagon nou ºi renovat pânã în decembrie 2012.
  • 60:46 - 60:50
    Deci, Codexul Alimentar intrã în vigoare la sfârºitul lui 2009,
  • 60:50 - 60:54
    lasand un rãstimp de 3 ani pentru aplicarea regulilor Codexului referitoare la hranã,
  • 60:54 - 60:58
    în vederea creãrii a miliarde de boli ºi decese care puteau fi prevenite.
  • 60:58 - 61:02
    Când cetãþenii fiecãrei naþiuni vor muri de foame ºi de boli,
  • 61:02 - 61:06
    ºi se vor teme pentru vieþile lor din cauza încãlzirii globale ºi a catastrofelor,
  • 61:06 - 61:11
    vor face ceea ce s-a dovedit deja cã fac oamenii când sunt în pericol.
  • 61:11 - 61:15
    Vor cerºi guvernului lor sã punã piciorul în prag ºi sã facã ceva.
  • 61:15 - 61:18
    Cum vã vor face sã vã alãturaþi noii economii?
  • 61:18 - 61:20
    Vã vor spune: 'Noi avem soluþia.'
  • 61:20 - 61:22
    Acesta e unul din trucurile Iluminaþilor.
  • 61:22 - 61:24
    Creeazã problema ºi apoi tot ei vin cu soluþia
  • 61:24 - 61:26
    când îi implori s-o facã.
  • 61:26 - 61:28
    ªi, mã rog, ce vor sugera Naþiunile Unite
  • 61:28 - 61:31
    pentru rezolvarea unei probleme globale?
  • 61:31 - 61:34
    Vor cere un guvern mondial.
  • 61:34 - 61:36
    O Nouã Ordine Mondialã.
  • 61:36 - 61:42
    Exact ce au profeþit Maya, Hopi, Kalli Uga ºi multe alte civilizaþii pãgâne.
  • 61:42 - 61:48
    Pânã în 2012, Tratatul de la Kyoto, Agenda 21, Codexul Alimentar
  • 61:48 - 61:51
    ºi noul Pentagon vor funcþiona la capacitate maximã
  • 61:51 - 61:54
    pentru a impune o Nouã Ordine Mondialã.
  • 61:54 - 61:56
    Iar Noua Religie Mondialã e evidentã.
  • 61:56 - 62:00
    Toþi vom venera Pãmântul, Gaia, zeiþa mamã,
  • 62:00 - 62:03
    pe care am salvat-o de la dispariþie în faþa încãlzirii globale.
  • 62:03 - 62:07
    Ni se va spune cã, pentru a nu mai repeta greºelile din trecut,
  • 62:07 - 62:09
    trebuie sã punem pãmântul mai presus de oameni,
  • 62:09 - 62:14
    aºa cum cer tradiþiile pãgâne.
  • 62:14 - 62:16
    Acest lucru e prea evident pentru a putea fi ignorat.
  • 62:16 - 62:20
    E chiar în faþa noastrã, ºi totuºi, refuzãm sã vedem.
  • 62:20 - 62:24
    Vã garantez cã pânã în 2012 va fi un al Treilea Rãzboi Mondial,
  • 62:24 - 62:28
    dar nu va fi între naþiuni. Va fi între noi ºi ei.
  • 62:28 - 62:30
    Ei ºtiu asta.
  • 62:30 - 62:32
    De ce credeþi cã Naþiunile Unite încearcã repetat
  • 62:32 - 62:35
    sã interzicã armamentul populaþiei ºi naþiunilor?
  • 62:35 - 62:38
    Nu vor sã fim capabili sã ripostãm.
  • 62:38 - 62:41
    Dovada acestui fapt e filmul realizat de Naþiunile Unite,
  • 62:41 - 62:43
    ‘Înarmat pânã-n Dinþi',
  • 62:43 - 62:46
    în care sunt înfieraþi deþinãtorii de arme.
  • 62:46 - 62:53
    E, de asemenea, arãtat în politica initiata de JFK, 'Eliberarea de Rãzboi'.
  • 62:53 - 62:58
    Preºedintele John Kennedy s-a dus la Naþiunile Unite în septembrie 1961
  • 62:58 - 62:59
    unde, în timpul unui discurs, a prezentat
  • 62:59 - 63:05
    Programul American de Dezarmare Generalã ºi Totalã într-o Lume Paºnicã,
  • 63:05 - 63:09
    spunând cã acesta e programul oficial al Statelor Unite ale Americii.
  • 63:09 - 63:11
    E un program de dezarmare
  • 63:11 - 63:13
    prin care se cere Statelor Unite
  • 63:13 - 63:17
    sã predea forþa lor militarã Naþiunilor Unite.
  • 63:17 - 63:19
    Sã meditãm la asta o clipã.
  • 63:19 - 63:24
    Se cere Statelor Unite sã predea forþa lor militarã Naþiunilor Unite.
  • 63:24 - 63:26
    Conþinutul programului se încheie spunând
  • 63:26 - 63:29
    cã dezarmarea controlatã progresiv va continua pânã la punctul
  • 63:29 - 63:32
    în care niciun stat nu va avea puterea militarã
  • 63:32 - 63:35
    sã provoace progresiv întãrita forþã de pace a Naþiunilor Unite.
  • 63:35 - 63:39
    Naþiunile Unite vor avea toatã puterea militarã.
  • 63:39 - 63:45
    Aceastã politicã contureazã niºte scenarii cam înfricoºãtoare dacã înþelegi ce citeºti.
  • 63:45 - 63:48
    Se face apel la desfiinþarea tuturor forþelor armate naþionale
  • 63:48 - 63:52
    ºi punerea sub interdicþie a restabilirii lor, în orice formã ar fi,
  • 63:52 - 63:56
    altele decât cele necesare pentru a menþine ordinea internã
  • 63:56 - 64:00
    ºi pentru a contribui la o Forþã de Pace a Naþiunilor Unite.
  • 64:00 - 64:02
    Asta aratã clar cã Naþiunile Unite cer
  • 64:02 - 64:06
    ca toatã puterea militarã sã fie sub controlul lor.
  • 64:06 - 64:09
    Se va stabili atât prin inspecþii, cât ºi prin verificãri,
  • 64:09 - 64:11
    cã naþiunile duc la îndeplinire limitãrile
  • 64:11 - 64:13
    sau reducerile stabilite în termenele cuvenite,
  • 64:13 - 64:16
    ºi cã nu reþin forþe armate ºi armament care sã depãºeascã
  • 64:16 - 64:20
    limita permisã, la orice nivel al procesului de dezarmare.
  • 64:20 - 64:23
    Furnizarea de vehicule strategice va fi redusã.
  • 64:23 - 64:26
    Forþele armate ºi armele acestora vor fi reduse.
  • 64:26 - 64:31
    Dar, în tot acest timp, puterea Naþiunilor Unite de menþinere a pãcii va fi întãritã.
  • 64:31 - 64:34
    Un grup de monitorizare a pãcii din partea Naþiunilor Unite
  • 64:34 - 64:36
    va fi creat sã investigheze orice situaþie
  • 64:36 - 64:41
    care ar putea reprezenta o ameninþare sau o încãlcare a stãrii de pace.
  • 64:41 - 64:42
    Punerea bazelor unei forþe internaþionale
  • 64:42 - 64:45
    de pace permanente, în interiorul Naþiunilor Unite,
  • 64:45 - 64:49
    în acord cu verdictele unei comisii proprii de experþi,
  • 64:49 - 64:52
    oprirea producþiei de arme chimice, biologice ºi radiologice,
  • 64:52 - 64:58
    reducerea stocurilor existente sau folosirea lor în scopuri paºnice.
  • 64:58 - 65:03
    Folosire paºnicã a armelor chimice, biologice sau radiologice?
  • 65:03 - 65:06
    Vedeþi cum pervertesc cuvântul ‘pace’
  • 65:06 - 65:09
    ºi fac ca politica asta sã parã singura care e beneficã?
  • 65:09 - 65:12
    Nu existã un alt mod de a citi aceastã publicaþie.
  • 65:12 - 65:14
    Statueazã clar cã toate naþiunile
  • 65:14 - 65:16
    vor preda toatã forþa lor armatã
  • 65:16 - 65:28
    unei Forþe Militare Globale a Naþiunilor Unite.
  • 65:28 - 65:34
    În Continuarea Agendei
  • 65:34 - 65:38
    Populaþia Americii e, la ora actualã, cam în jur de 300 de milioane.
  • 65:38 - 65:41
    Datoria naþionalã este, în prezent, în jurul sumei de 1 milion de milioane.
  • 65:41 - 65:44
    Deci, cuantumul datoriei actuale, împãrþit la numãrul cetãþenilor americani,
  • 65:44 - 65:47
    dã o sumã de aproximativ 33,000 $ de fiecare
  • 65:47 - 65:54
    ºi creºte cu o ratã a dobânzii naþionalã de 1.46 de miliarde de dolari pe zi din 2006.
  • 65:54 - 65:56
    În prezent, datoritã existenþei operaþiunilor bancare electronice,
  • 65:56 - 65:58
    transferului datelor prin cablu ºi cardurilor de credit,
  • 65:58 - 66:01
    oamenii au un control fizic din ce în ce mai redus asupra banilor lor.
  • 66:01 - 66:04
    În acest moment, cantitatea monetarã aflatã în circulaþie
  • 66:04 - 66:07
    nu e în mãsurã sã acopere datoria naþionalã.
  • 66:07 - 66:08
    Acest lucru a fost plãnuit cu atenþie
  • 66:08 - 66:12
    încã de la înfiinþarea Bãncii Rezervei Federale.
  • 66:12 - 66:15
    Iar urmãtorul pas plãnuit de elitã e deja în desfãºurare.
  • 66:15 - 66:20
    George Bush a semnat un Acord ce pune bazele Uniunii Nord-Americane.
  • 66:20 - 66:21
    Preºedintele Bush a semnat un Acord Oficial
  • 66:21 - 66:24
    care va pune capãt Statelor Unite aºa cum le ºtim.
  • 66:24 - 66:28
    ªi a fãcut acest pas fãrã a avea nici aprobarea Congresului American,
  • 66:28 - 66:31
    nici consimþãmântul cetãþenilor Statelor Unite.
  • 66:31 - 66:33
    Cred cã oamenii care se bazeazã acum pe dolar
  • 66:33 - 66:34
    trebuie sã-ºi concentreze atenþia pe acest Amero.
  • 66:34 - 66:37
    E singurul lucru de care nimeni nu vorbeºte,
  • 66:37 - 66:39
    dar cred cã introducerea acestei monede va avea
  • 66:39 - 66:43
    un impact major asupra vieþii oricui din Canada, Statele Unite ºi Mexic.
  • 66:43 - 66:47
    Amero este propus a fi noua monedã de schimb a Comunitãþii Nord-Americane,
  • 66:47 - 66:51
    lucru ce are loc chiar acum între Canada, Statele Unite ºi Mexic,
  • 66:51 - 66:54
    pentru a crea o comunitate fãrã graniþe, similarã Uniunii Europene,
  • 66:54 - 66:57
    iar dolarul canadian, cel american ºi peso-ul mexican
  • 66:57 - 67:00
    vor fi înlocuite de Amero.
  • 67:00 - 67:04
    ªtiþi, dominarea guvernului de cãtre afaceri se numeºte fascism.
  • 67:04 - 67:06
    ªi mã cam întreb câþi oameni ºtiu ce înseamnã NAFTA,
  • 67:06 - 67:09
    Acordul American Naþional de Liber Schimb,
  • 67:09 - 67:11
    pentru cã potrivit Capitolului 11 al Acordului NAFTA,
  • 67:11 - 67:14
    Tribunalele NAFTA silesc toate Legile Statelor Unite
  • 67:14 - 67:16
    sã nu vinã în conflict fie cu:
  • 67:16 - 67:17
    a) Centrul Internaþional Bancar
  • 67:17 - 67:20
    pentru Soluþionarea Litigiilor privind Investiþiile, sau
  • 67:20 - 67:23
    b) Comisia Naþiunilor Unite de Drept Comercial Internaþional.
  • 67:23 - 67:26
    Asta sunã destul de înspãimântãtor,
  • 67:26 - 67:28
    dar când înþelegi realmente sensul,
  • 67:28 - 67:29
    i se conferã ºi puterea de a încãlca
  • 67:29 - 67:33
    primul ºi al doilea Amendament al Constituþiei.
  • 67:33 - 67:37
    Cu alte cuvinte, îþi poþi lua 'la revedere' de la ea.
  • 67:37 - 67:39
    Acest lucru va determina slãbirea suveranitãþii naþionale
  • 67:39 - 67:41
    ºi devalorizarea dolarului pe care-l folosim acum.
  • 67:41 - 67:43
    Dupã ce se va întâmpla acest lucru,
  • 67:43 - 67:45
    Rezerva Federalã va cere plata tuturor datoriilor.
  • 67:45 - 67:48
    Când nu vã veþi putea plãti datoriile,
  • 67:48 - 67:50
    bunurile vã vor fi confiscate ºi, prin asta,
  • 67:50 - 67:54
    mã refer la absolut tot ce aveþi, inclusiv proprietãþile voastre,
  • 67:54 - 67:58
    casã, maºinã, mobilã ºi chiar ºi hainele de pe voi.
  • 67:58 - 68:02
    Acest plan e deja în desfãºurare ºi când se va finaliza,
  • 68:02 - 68:06
    veþi fi, literalmente, proprietatea Bãncii Rezervei Federale.
  • 68:06 - 68:08
    În acest mod va fi implementatã Agenda 21.
  • 68:08 - 68:10
    Zonele maritime vor fi redate naturii
  • 68:10 - 68:19
    iar oamenii vor fi comasaþi în mega-oraºe de creºtere-controlatã.
  • 68:19 - 68:21
    Deci ce-o sã facem?
  • 68:21 - 68:25
    Existã o cantitate excesivã de informaþii pentru ca toatã lumea sã creadã
  • 68:25 - 68:30
    cã lucrurile sunt fãrã speranþã ºi în afara controlului nostru.
  • 68:30 - 68:33
    Dar, cu toatã sinceritatea, vã spun cã existã ºi mai multã informaþie
  • 68:33 - 68:36
    despre cum sã ne protejãm pe noi înºine.
  • 68:36 - 68:40
    Singura problemã cu care ne confruntãm e aceea cã cei mai mulþi dintre noi nu ºtim
  • 68:40 - 68:42
    sã aplicãm aceastã informaþie propriilor noastre vieþi,
  • 68:42 - 68:46
    ºi, foarte rar, cineva îºi ia din timp sã ne desluºeascã ºi nouã.
  • 68:46 - 68:49
    Existã discipoli geniali peste tot.
  • 68:49 - 68:52
    Discipoli care ºi-au dedicat vieþile lor protejãrii oamenilor
  • 68:52 - 68:54
    care au nevoie cel mai mult sã fie protejaþi.
  • 68:54 - 68:57
    Discipolul are rolul cel mai dificil în societatea noastrã
  • 68:57 - 69:00
    pentru cã nimãnui nu-i place sã obþinã cunoaºterea adevãratã.
  • 69:00 - 69:05
    Cunoaºterea adevãrului conþine toate aspectele existenþei, bune si rele.
  • 69:05 - 69:08
    Multe alte tipuri de cunoastere, nu.
  • 69:08 - 69:11
    Sã audã cunoaºterea adevãratã îi supãrã pe oameni
  • 69:11 - 69:14
    pentru cã le aratã cã au greºit într-un anumit moment al vieþii lor.
  • 69:14 - 69:17
    ªi alt defect de caracter e dorinþa noastrã de a aplica
  • 69:17 - 69:22
    adevãrurile absolute la fundaþii instabile din viaþa noastrã.
  • 69:22 - 69:24
    Când facem asta, clãdim o structurã
  • 69:24 - 69:26
    care sperãm sã ne defineascã cel mai bine
  • 69:26 - 69:29
    când ajungem la sfârºitul vieþii noastre pe pãmânt.
  • 69:29 - 69:32
    Deci, orice credem cã suntem, creºtin, catolic, musulman, etc., etc,
  • 69:32 - 69:34
    tot ce spunem celor din jurul nostru cã suntem,
  • 69:34 - 69:37
    tot pe ce ne bazãm când luãm decizii în vieþile noastre,
  • 69:37 - 69:42
    depinde de o fundaþie care se poate sfãrâma în orice clipã.
  • 69:42 - 69:44
    ªi pentru cã toatã viaþa noastrã ni s-a spus
  • 69:44 - 69:49
    cã pentru a fi o fiinþã umanã decentã, trebuie sã urmãm anumite ghiduri ºi reguli,
  • 69:49 - 69:50
    negãm tot ce ar putea constitui
  • 69:50 - 69:53
    o ameninþare la adresa fundaþiei noastre instabile.
  • 69:53 - 69:57
    Acesta e motivul pentru care îi dispreþuim pe adevãraþii discipoli.
  • 69:57 - 70:00
    Îngrãmãdim aceºti discipoli în aceeaºi categorie cu teroriºtii,
  • 70:00 - 70:04
    ºi metodele de depistare, atât a acestor discipoli cât ºi a teroriºtilor,
  • 70:04 - 70:05
    sunt la fel de frivole ºi de ridicole
  • 70:05 - 70:09
    ca metodele folosite pentru descoperirea vrãjitoarelor.
  • 70:09 - 70:11
    Secvenþã din filmul 'Viaþa lui Brian'
  • 70:11 - 70:13
    Am gãsit o vrãjitoare. Putem s-o ardem?
  • 70:13 - 70:16
    Ardeþi-o. Ardeþi-o. Ardeþi-o. Ardeþi-o.
  • 70:16 - 70:20
    - De unde ºtiþi cã e vrãjitoare? - Aratã ca una.
  • 70:20 - 70:23
    Aduceþi-o în faþã.
  • 70:23 - 70:25
    Nu sunt vrãjitoare. Nu sunt vrãjitoare.
  • 70:25 - 70:27
    Dar eºti îmbrãcatã ca o vrãjitoare.
  • 70:27 - 70:29
    Ei m-au îmbrãcat aºa.
  • 70:29 - 70:36
    Iar ãsta nu e nasul meu. E un nas fals.
  • 70:36 - 70:39
    Ce aveþi de zis?
  • 70:39 - 70:41
    Asta aºa e…Noi i-am pus nasul.
  • 70:41 - 70:42
    Preotul: Nasul?
  • 70:42 - 70:46
    ªi pãlãria. Dar e o vrãjitoare.
  • 70:46 - 70:47
    Voi aþi îmbrãcat-o aºa?
  • 70:47 - 70:55
    Nu. Nu. Nu…da, da, puþin... puþin... Are un neg.
  • 70:55 - 70:57
    Ce vã face sã credeþi cã e vrãjitoare?
  • 70:57 - 71:00
    Pãi, m-a transformat în salamandrã.
  • 71:00 - 71:05
    În salamandrã?
  • 71:05 - 71:07
    Dar mi-am revenit.
  • 71:07 - 71:11
    Ardeþi-o, ardeþi-o, ardeþi-o.
  • 71:11 - 71:16
    William Cooper, tatã ºi soþ iubitor, prieten al celor mulþi.
  • 71:16 - 71:18
    Un simplu discipol, încercând sã facã lumea mai bunã
  • 71:18 - 71:23
    ºi sã-ºi protejeze concetãþenii de pe întreg globul.
  • 71:23 - 71:27
    S-au înconjurat de o aurã de mister
  • 71:27 - 71:31
    ºi astfel a luat naºtere preoþimea.
  • 71:31 - 71:34
    Niciun Rege nu a existat vreodatã fãrã acordul preoþimii.
  • 71:34 - 71:38
    Regii n-au deþinut niciodatã puterea ºi n-o deþin nici în ziua de azi.
  • 71:38 - 71:41
    Regii sunt la bunul plac al puterii reale
  • 71:41 - 71:45
    care este preoþimea ce se aflã în spatele tronului.
  • 71:45 - 71:51
    Existã o metodã de encodare a informaþiei printr-un sistem de matematici ºi numere.
  • 71:51 - 71:56
    E cea mai anticã formã de cunoaºtere deþinutã vreodatã de om,
  • 71:56 - 71:59
    fiind þinutã secretã ºi datã numai celor
  • 71:59 - 72:07
    care s-au dovedit vrednici prin procesul de iniþiere.
  • 72:07 - 72:10
    Nebunia lor are un scop precis,
  • 72:10 - 72:13
    dar nebunia voastrã nu prea e orientatã cãtre ceva anume,
  • 72:13 - 72:16
    pentru cã voi acþionaþi din poziþia de ignoranþi
  • 72:16 - 72:18
    ºi pânã nu schimbaþi asta, vã veþi împletici de 'colo-colo,
  • 72:18 - 72:21
    vã veþi lovi unul de altul, spunând ºi fãcând lucruri greºite,
  • 72:21 - 72:23
    pentru cã nu înþelegeþi natura inamicului cu care vã luptaþi,
  • 72:23 - 72:26
    ºi dacã nu înþelegeþi natura duºmanului vostru ºi armele pe care le foloseºte,
  • 72:26 - 72:29
    nu puteþi lupta cu acel duºman, nu puteþi purta lupta.
  • 72:29 - 72:32
    Nici mãcar n-ar trebui sã vã aflaþi pe câmpul de bãtãlie.
  • 72:32 - 72:40
    Se presupune cã un reporter de la CNN l-a gãsit pe Osama Bin Laden,
  • 72:40 - 72:45
    a luat cu el un cameraman,
  • 72:45 - 72:49
    a intrat în ascunzãtoarea lui Osama Bin Laden,
  • 72:49 - 72:54
    l-a intervievat, pe el ºi pe oamenii lui de încredere,
  • 72:54 - 72:56
    dupã care a ieºit ºi a spus tuturor.
  • 72:56 - 72:58
    În rãstimp de trei sãptãmâni,
  • 72:58 - 73:03
    Osama Bin Laden urma sã atace Statele Unite ºi Israelul.
  • 73:03 - 73:08
    Nu credeþi cã e puþin ciudat, fraþilor?
  • 73:08 - 73:13
    ªi spun asta, pentru cã cel mai mare aparat informaþional din lume,
  • 73:13 - 73:17
    cu cel mai mare buget din istoria lumii,
  • 73:17 - 73:21
    îl cautã pe Osama Bin Laden de ani ºi ani ºi ani de zile
  • 73:21 - 73:24
    ºi nu-l gãseºte.
  • 73:24 - 73:29
    Un reporter amãrât împreunã cu un cameraman
  • 73:29 - 73:33
    valseazã direct în ascunzãtoarea lui ºi îi ia un interviu.
  • 73:33 - 73:38
    ªi vã spun, pregãtiþi-vã pentru un atac major.
  • 73:38 - 73:41
    Dar nu va fi Osama Bin Laden.
  • 73:41 - 73:45
    Vor fi cei din spatele noii ordini mondiale.
  • 73:45 - 73:49
    Mã întreb care vor fi þintele lui Osama Bin Laden.
  • 73:49 - 73:53
    ªi dacã acest atac nu va avea loc în urmãtoarele douã, trei sãptãmâni,
  • 73:53 - 73:56
    pânã la urmã va avea loc,
  • 73:56 - 74:01
    pentru cã încã n-au reuºit sã ia armele din mâinile poporului american,
  • 74:01 - 74:05
    nici sã îi rãpeascã libertãþile.
  • 74:05 - 74:07
    Deci vã spun cu certitudine,
  • 74:07 - 74:13
    cã trebuie sã facã ceva îngrozitor ca sã opreascã aceastã adversitate
  • 74:13 - 74:29
    ºi sã recâºtige simpatia maselor de oi de peste tot.
  • 74:29 - 74:34
    Care este reala noastrã legãturã comunã?
  • 74:34 - 74:37
    Libertatea! Libertatea!
  • 74:37 - 74:39
    Fãrã libertate, nu poþi fi creºtin,
  • 74:39 - 74:42
    indiferent de confesiunea cãreia aparþii.
  • 74:42 - 74:45
    Nu poþi fi budist.
  • 74:45 - 74:48
    Nu poþi fi proprietarul unei gogoºerii.
  • 74:48 - 74:52
    Nu-þi poþi conduce maºina de aici pânã în Oregon.
  • 74:52 - 74:55
    Nu poþi fi american pentru cã, despre asta e vorba, de fapt.
  • 74:55 - 74:58
    E singurul lucru despre care e vorba.
  • 74:58 - 75:04
    Despre nimic altceva. Despre nimic altceva.
  • 75:04 - 75:07
    ªtiþi, trebuie sã înþelegeþi
  • 75:07 - 75:11
    ce povarã teribilã e sã ºtii unele lucruri pe care le ºtiu eu,
  • 75:11 - 75:14
    sã încerci sã-i trezeºti pe oameni, sã le împãrtãºeºti aceastã cunoaºtere
  • 75:14 - 75:18
    ºi sã descoperi cã, pur ºi simplu, s-au înconjurat de ziduri.
  • 75:18 - 75:22
    Vor sã fie sclavi.
  • 75:22 - 75:26
    De aceea emisiunea mea îi sperie al dracului de rãu pe socialiºti.
  • 75:26 - 75:30
    Pentru cã ce se întâmplã când transmiþi adevãrul?
  • 75:30 - 75:32
    Îi calci pe toþi pe coadã.
  • 75:32 - 75:34
    "Deºi relatarea oficialã a fost dubioasã,
  • 75:34 - 75:38
    William Cooper a fost împuºcat mortal în afara casei sale,
  • 75:38 - 75:43
    de cãtre Poliþia Comitatului Eager, în data de 5 noiembrie 2001,
  • 75:43 - 75:46
    la nici douã luni dupã ce a prezis
  • 75:46 - 76:14
    atacurile de la 11 septembrie.
  • 76:14 - 76:20
    Falsa Rebeliune
  • 76:20 - 76:25
    Reafirm cã singura salvare adevãratã de la opresiune sau înrobire
  • 76:25 - 76:29
    este puterea, cunoaºterea, conºtiinþa de sine.
  • 76:29 - 76:31
    Aceasta e adevãrata rebeliune.
  • 76:31 - 76:35
    Nu te lãsa luat de valul celor 80% din oameni care îºi urmeazã liderul,
  • 76:35 - 76:38
    oameni care au impresia cã sunt rebeli pentru cã denunþã autoritãþile
  • 76:38 - 76:41
    doar pentru cã asta e ultima modã.
  • 76:41 - 76:44
    Nu mãrºãlui pe strãzi pretinzând cã eºti informat,
  • 76:44 - 76:46
    doar pentru cã ai citit o carte sau ai vãzut un film
  • 76:46 - 76:48
    ce-þi oferã o privire fugarã a unei cunoaºteri neobiºnuite.
  • 76:48 - 76:54
    Nu þipa într-un megafon fraze împrumutate din cercetãrile altei persoane.
  • 76:54 - 76:57
    ªi nu te proclama un gânditor original doar pentru cã faci parte
  • 76:57 - 77:00
    dintr-un grup ce reprezintã o credinþã nepopularã.
  • 77:00 - 77:04
    Toate acestea sunt exemple ale celeilalte pãrþi a monedei GROUP THINK,
  • 77:04 - 77:08
    ce conduce o rebeliune falsã.
  • 77:08 - 77:10
    Falsa rebeliune e periculoasã pentru cã îþi dã iluzia
  • 77:10 - 77:13
    cã eºti liber în fapte ºi în gândire.
  • 77:13 - 77:16
    O rebeliune adevãratã, o revoluþie adevãratã, începe atunci
  • 77:16 - 77:19
    când renunþi sã mai urmezi ºi începi sã îndrumi.
  • 77:19 - 77:23
    Iar pe cei care sfârºesc prin a te urma trebuie sã-i înveþi
  • 77:23 - 77:27
    sã renunþe a te mai urma ºi sã înceapã a îndruma la rândul lor.
  • 77:27 - 77:29
    ªi singura cale de a conduce cu succes
  • 77:29 - 77:31
    e sã-þi înþelegi pe deplin propriile drepturi
  • 77:31 - 77:35
    ca fiinþã umanã pe aceastã planetã.
  • 77:35 - 77:37
    Avem de partea noastrã instrumente foarte puternice,
  • 77:37 - 77:40
    ºi anume Declaraþia Drepturilor Omului ºi Constituþia.
  • 77:40 - 77:42
    Aceste acte statueazã cã niciun guvern
  • 77:42 - 77:45
    nu ne poate depriva de Drepturile noastre Naturale.
  • 77:45 - 77:47
    Deci cum se întâmplã asta?
  • 77:47 - 77:50
    Trebuie sã înþelegeþi cã grupul de elitã care ne controleazã guvernul,
  • 77:50 - 77:53
    sistemul de învãþãmânt, agricultura ºi media
  • 77:53 - 77:56
    controleazã ºi libera noastrã iniþiativã.
  • 77:56 - 77:58
    Iniþiativa liberã e sistemul nostru economic
  • 77:58 - 78:02
    sau mijloacele noastre de producþie.
  • 78:02 - 78:05
    Deþinutã de persoanã ºi acþionând în beneficiul persoanei.
  • 78:05 - 78:10
    Libera iniþiativã nu poate fi impozitatã decât dacã se oferã voluntar.
  • 78:10 - 78:13
    Motivul pentru care impozitul pe venit pare inevitabil
  • 78:13 - 78:15
    e dat de faptul cã fiecare slujbã de pe planetã
  • 78:15 - 78:17
    îþi cere sã semnezi un numãr de documente,
  • 78:17 - 78:21
    care afirmã cu cuvinte plãsmuite cã eºti de acord sã fii reprezentantul
  • 78:21 - 78:24
    unei corporaþii sau entitãþi.
  • 78:24 - 78:26
    Toate astea înseamnã, pur ºi simplu,
  • 78:26 - 78:28
    cã atunci când semnezi actele de angajare
  • 78:28 - 78:31
    care sunt cerute de aproape orice angajator la care aplici,
  • 78:31 - 78:34
    renunþi la drepturile tale ca Persoanã Naturalã,
  • 78:34 - 78:36
    protejate prin Constituþie,
  • 78:36 - 78:39
    ºi accepþi sã reprezinþi o Persoanã Artificialã
  • 78:39 - 78:42
    care nu se aflã sub protecþia Constituþiei.
  • 78:42 - 78:44
    E dificil de evitat acest lucru
  • 78:44 - 78:46
    pentru cã dacã nu semnezi documentul renunþând la drepturile tale,
  • 78:46 - 78:48
    nu eºti angajat.
  • 78:48 - 78:51
    Deci, de ce orice angajator plãteºte impozite voluntar,
  • 78:51 - 78:54
    fapt ce conduce la solicitarea acestor documente?
  • 78:54 - 78:56
    Pentru cã dacã nu face aºa,
  • 78:56 - 78:59
    afacerea lui pierde toate Beneficiile Statale ºi Federale,
  • 78:59 - 79:02
    oferite Afacerilor Private sau Comerciale.
  • 79:02 - 79:05
    În plus, cei mai mulþi oameni acceptã, pur ºi simplu, neadevãrul
  • 79:05 - 79:10
    cã impozitul pe venit e cerut de lege, fãrã a investiga acest aspect.
  • 79:10 - 79:13
    Când numele tãu apare pe un act având prima literã a numelui
  • 79:13 - 79:16
    ºi a prenumelui tãu scrise cu Majusculã,
  • 79:16 - 79:19
    acest lucru reprezintã Capitus Diminutio Minima,
  • 79:19 - 79:23
    ce semnificã cã au fost schimbate doar relatiile familiale ale persoanei.
  • 79:23 - 79:26
    E vorba de o pierdere minimalã a drepturilor.
  • 79:26 - 79:28
    Când doar numele apare scris cu Majuscule,
  • 79:28 - 79:31
    asta reprezintã Capitus Diminutio Media,
  • 79:31 - 79:34
    care înseamnã cã omul îºi pierde dreptul de cetãþenie,
  • 79:34 - 79:37
    dar nu dreptul la libertate.
  • 79:37 - 79:39
    Cu alte cuvinte, înseamnã cã poþi fi amendat sau penalizat,
  • 79:39 - 79:42
    dar nu înrobit sau arestat.
  • 79:42 - 79:45
    Însã când tot numele e scris cu Majuscule pe orice document,
  • 79:45 - 79:48
    asta înseamnã Capitus Diminutio Maxima,
  • 79:48 - 79:53
    ce stabileºte cã starea unui om trece de la libertate la sclavie.
  • 79:53 - 79:56
    Are loc o predare cãtre Stat a tuturor drepturilor sociale ºi civile.
  • 79:56 - 79:58
    Înseamnã cã poþi fi amendat,
  • 79:58 - 80:01
    arestat ºi înrobit în orice limitã,
  • 80:01 - 80:06
    pentru orice perioadã de timp dupã bunul-plac al Statului.
  • 80:06 - 80:08
    Însã ceea ce e important de menþionat este
  • 80:08 - 80:11
    cã dacã nu îþi asumi nicio obligaþie prin aceste documente
  • 80:11 - 80:14
    prin care declari cã renunþi la Drepturile tale ºi reprezinþi o corporaþie,
  • 80:14 - 80:20
    nu eºti obligat, în niciun fel, sã te prezinþi în faþa niciunui tribunal.
  • 80:20 - 80:24
    Dupã cum am spus, existã douã tipuri de Legi pe pãmânt.
  • 80:24 - 80:28
    Una este Legea Civilã care e legea pãmântului.
  • 80:28 - 80:33
    Iar cealaltã e Amiralitatea Maritimã care este legea apei.
  • 80:33 - 80:37
    Amiralitatea Maritima este legea bancarã.
  • 80:37 - 80:41
    Ca urmare, o corporaþie, guvernul sau oameni care vor sã te controleze,
  • 80:41 - 80:46
    creeazã un ‘al doilea tu’, ºi acest ‘al doilea tu’ pe care ei îl controleazã,
  • 80:46 - 80:51
    pe care ei l-au creat, e în întregime scris cu Litere Majuscule.
  • 80:51 - 80:52
    Verificaþi.
  • 80:52 - 80:54
    De fiecare datã când primiþi o notã de platã,
  • 80:54 - 80:56
    o chemare în judecatã, o amendã, un bilet,
  • 80:56 - 80:59
    când vã trimit acasã factura de la Departamentul Apei sau al Energiei,
  • 80:59 - 81:00
    verificaþi.
  • 81:00 - 81:04
    La fel, pe permisul de conducere, Cardul de Asigurare Socialã,
  • 81:04 - 81:06
    Cardul de Asigurare de Sãnãtate.
  • 81:06 - 81:09
    Pe tot ce are legãturã cu afacerile,
  • 81:09 - 81:13
    numele vostru va apãrea întotdeauna cu Majuscule
  • 81:13 - 81:20
    pentru cã bãncile ºi guvernele nu lucreazã decât cu Majuscule.
  • 81:20 - 81:21
    Trebuie sã vã treziþi ºi sã vã daþi seama
  • 81:21 - 81:24
    cum funcþioneazã realmente chestia asta.
  • 81:24 - 81:29
    Pentru cã odatã ce înþelegi asta, nu mai trebuie sã te supui ca american,
  • 81:29 - 81:35
    unei Instituþii Comerciale Britanice, numitã ‘tribunal’.
  • 81:35 - 81:38
    Eºti american. Nu eºti obligat sã te prezinþi la tribunal.
  • 81:38 - 81:43
    Mergi la tribunal doar pentru cã tu eºti de acord s-o faci.
  • 81:43 - 81:47
    Când îþi trimit o citaþie la tribunal sau o chemare în instanþã,
  • 81:47 - 81:50
    când îþi trimit orice, te uiþi ºi spui:
  • 81:50 - 81:52
    ‘Hei, Jack (America)! Asta nu-s eu.'
  • 81:52 - 81:54
    'Scrie doar cu Majuscule aici.'
  • 81:54 - 81:57
    'Când e scris cu Majuscule, e vorba de o corporaþie.'
  • 81:57 - 82:00
    Cei care sunt acuzaþi de aceste tribunale ale Amiralitãþii Maritime,
  • 82:00 - 82:06
    nu înþeleg, de regulã, cã sunt amendaþi sau arestaþi cu voia lor.
  • 82:06 - 82:10
    Când un judecãtor îþi strigã numele ºi te întreabã dacã numele acela esti tu,
  • 82:10 - 82:12
    cei care rãspund ‘da’ sunt de acord, verbal,
  • 82:12 - 82:16
    sã reprezinte Persoana Artificialã reprezentatã de acel nume.
  • 82:16 - 82:23
    Procedând astfel, renunþi voluntar la drepturile tale garantate de Constituþie.
  • 82:23 - 82:25
    Drepturile tale absolute ca Persoanã Naturalã
  • 82:25 - 82:28
    sunt dreptul la viaþã, la siguranþã ºi la proprietate.
  • 82:28 - 82:31
    ªi toate aceste drepturi sunt foarte importante.
  • 82:31 - 82:34
    Amintiþi-vã cã nu puteþi fi niciodatã privat de aceste drepturi,
  • 82:34 - 82:37
    decât dacã renunþaþi de bunãvoie la ele.
  • 82:37 - 82:41
    Dar trebuie sã vã înþelegeþi drepturile dacã vreþi sã vã fie apãrate.
  • 82:41 - 82:42
    Când cei de la Dezvoltarea Durabilã
  • 82:42 - 82:45
    îþi vor bate la uºã pentru dreptul la proprietatea ta,
  • 82:45 - 82:48
    trebuie sã înþelegi dreptul tãu moºtenit la proprietatea ta
  • 82:48 - 82:52
    care se întinde de la suprafaþa vizibilã pânã în centrul pãmântului.
  • 82:52 - 82:56
    Dar vã rog sã observaþi cã aceºti paºi sunt începutul.
  • 82:56 - 83:00
    Se trateaza simptomele, în loc sã se atace rãdãcinile rãului.
  • 83:00 - 83:03
    Ca sã înþelegeþi pe deplin cum sã vã apãraþi,
  • 83:03 - 83:12
    trebuie sã vã înþelegeþi originile.
  • 83:12 - 83:18
    Agenda de Azi
  • 83:18 - 83:21
    Adevãrata istorie a planetei noastre e trunchiatã încã de la începuturi.
  • 83:21 - 83:22
    De la crearea monoteismului
  • 83:22 - 83:25
    ºi ridiculizarea ca ºi eliminarea din culturile specifice
  • 83:25 - 83:29
    a tuturor practicilor ºi religiilor pãgâne,
  • 83:29 - 83:32
    o minciunã a fost impusã forþat tuturor civilizaþiilor.
  • 83:32 - 83:34
    Trebuie sã vã întrebaþi de ce imperiile puternice
  • 83:34 - 83:36
    au fost atât de ameninþate de pãgânism
  • 83:36 - 83:39
    încât sã pedepseascã cu moartea practicarea acestor religii.
  • 83:39 - 83:42
    Aceastã ameninþare nu s-a sfârºit în timpul existenþei Imperiului Roman.
  • 83:42 - 83:45
    Uitaþi-vã la modul cum fondatorii Americii, prin mandatul Marii Britanii,
  • 83:45 - 83:49
    au masacrat triburile americane bãºtinaºe, fãrã discriminare.
  • 83:49 - 83:52
    Marea Britanie a sãvârºit unele din cele mai brutale forme de genocid
  • 83:52 - 83:56
    ºi în Africa, India, Noua Zeelandã, Noua Guinee ºi în multe alte pãrþi
  • 83:56 - 84:00
    în care existau încã triburi pãgâne.
  • 84:00 - 84:04
    Timorul de Est a fost supus unuia din cele mai brutale genociduri din istorie
  • 84:04 - 84:07
    ºi a fost alimentat cu fonduri de Naþiunile Unite ºi de Statele Unite,
  • 84:07 - 84:09
    în timpul administraþiei Carter.
  • 84:09 - 84:13
    'Ford ºi Kissinger se aflau în vizitã în Jakarta. Cred cã era 5 decembrie.'
  • 84:13 - 84:17
    'ªtim cã ceruserã Indoneziei sã-ºi întârzie invazia în Timor'
  • 84:17 - 84:20
    'pânã dupã plecarea lor, pentru cã ar fi fost prea jenant pentru ei,'
  • 84:20 - 84:22
    'ºi cred cã la câteva ore dupã ce au plecat,'
  • 84:22 - 84:25
    'invazia a avut loc pe 7 decembrie.'
  • 84:25 - 84:31
    Ce s-a întâmplat pe 7 decembrie 1975 e, pur ºi simplu, una din cele mai mari...
  • 84:31 - 84:33
    una din cele mai mari crime din istorie.
  • 84:33 - 84:37
    Dimineaþa devreme, bombele au început sã cadã peste Dili.
  • 84:37 - 84:39
    Numãrul trupelor care au invadat Dili în ziua aceea
  • 84:39 - 84:43
    aproape îl depãºea pe cel al populaþiei oraºului.
  • 84:43 - 84:59
    ªi timp de 2 sau 3 sãptãmâni, n-au fãcut altceva decât sã omoare oameni.
  • 84:59 - 85:03
    Ca urmare, timorezii au fugit cu miile în junglã.
  • 85:03 - 85:08
    Pânã în 1977/1978, Indonezia a înfiinþat Centre de primire
  • 85:08 - 85:12
    pentru acei timorezi care ieºeau din junglã fluturând steaguri albe.
  • 85:12 - 85:16
    Cei pe care indonezienii îi credeau mai educaþi sau cei
  • 85:16 - 85:18
    pe care îi suspectau de colaborare cu Partidul Fretilin
  • 85:18 - 85:20
    sau cu alte partide din opoziþie, erau uciºi pe loc.
  • 85:20 - 85:25
    Au separat femeile ºi le-au dus cu elicoptere la Dili
  • 85:25 - 85:30
    pentru soldaþii indonezieni. Au ucis copii ºi sugari.
  • 85:30 - 85:37
    Dar în acele zile, strategia ºi arma lor principalã era înfometarea.
  • 85:37 - 85:40
    Pânã în 1978, numãrul morþilor se apropia
  • 85:40 - 85:42
    de nivelele reale ale unui genocid.
  • 85:42 - 85:44
    Biserica ºi alte surse au estimat
  • 85:44 - 85:47
    cã au fost uciºi în jur de 200,000 de oameni.
  • 85:47 - 85:50
    Statele Unite au sprijinit toate aceste crime tot timpul.
  • 85:50 - 85:52
    Statele Unite au furnizat 90% din arme.
  • 85:52 - 85:54
    Imediat dupã invazie, au crescut livrãrile de arme.
  • 85:54 - 85:59
    În 1978, când indonezienii au început sã rãmânã fãrã armament,
  • 85:59 - 86:03
    Administraþia Carter a intervenit ºi a mãrit vânzãrile de arme.
  • 86:03 - 86:05
    ªi alte state vestice au fãcut la fel.
  • 86:05 - 86:10
    Canada, Anglia, Olanda, oricine putea scoate un dolar, era acolo,
  • 86:10 - 86:14
    asigurându-se sã omoare cât mai mulþi timorezi.
  • 86:14 - 86:18
    Ultimul lucru pe care îl vor cei de la putere e un trib sau grup suveran
  • 86:18 - 86:21
    care sã fie un exemplu pozitiv pentru ceilalþi.
  • 86:21 - 86:25
    E important de menþionat cã nu toþi adepþii religiilor monoteiste sunt de criticat,
  • 86:25 - 86:29
    la fel cum nu toþi membrii masoneriei, ai agenþiilor de spionaj, Frãþiilor
  • 86:29 - 86:33
    sau organizaþiilor politice sunt parte a agendei secrete
  • 86:33 - 86:37
    care este adusã la îndeplinire în toate eºaloanele înalte ale societãþii.
  • 86:37 - 86:39
    ªi oamenilor le e greu sã înþeleagã cã pãgânismul
  • 86:39 - 86:43
    nu e mai periculos decât înþelegerea procedurilor chirurugicale.
  • 86:43 - 86:46
    Cunoaºterea poate fi foarte utilã când e aplicatã adecvat,
  • 86:46 - 86:48
    ºi totuºi poate sã aibã ºi efecte foarte negative
  • 86:48 - 86:51
    dacã e utilizatã greºit sau se abuzã de ea.
  • 86:51 - 86:53
    Trebuie sã înþelegeþi cã cele mai multe probleme
  • 86:53 - 86:55
    n-au apãrut din greºealã, ci din concepþie.
  • 86:55 - 86:57
    Majoritatea oamenilor nu înþeleg cum culorile,
  • 86:57 - 87:00
    formele, cuvintele, sloganurile ºi sincronizãrile biologice
  • 87:00 - 87:03
    sunt toate folosite ca talismane pentru a afecta
  • 87:03 - 87:06
    umanitatea la nivel emoþional ºi spiritual.
  • 87:06 - 87:10
    Culorile sunt folosite hipnotic de orice canal de ºtiri sau reclame corporatiste.
  • 87:10 - 87:12
    Lanþurile de fast-food folosesc tipic în restaurantele lor
  • 87:12 - 87:14
    nuanþe vibrante de alb, roºu, galben,
  • 87:14 - 87:17
    pentru a-i face pe consumatori sã se simtã zoriþi ºi neliniºtiþi.
  • 87:17 - 87:20
    Acest lucru ajutã la mãrirea numãrului consumatorilor
  • 87:20 - 87:22
    prin ieºirea lor din magazin ºi intrarea altora.
  • 87:22 - 87:26
    Restaurantele rafinate, pe de altã parte, folosesc culori naturale în nuanþe terestre
  • 87:26 - 87:29
    cum ar fi tonuri calmante de verde, albastru ºi maro,
  • 87:29 - 87:33
    pentru a calma simþurile ºi a contribui la savurarea unei mese lungi ºi liniºtite.
  • 87:33 - 87:36
    Aceeaºi e situaþia ºi în cazul muzicii cântate în aceste localuri.
  • 87:36 - 87:39
    Notele ºi progresiile muzicale specifice pot acþiona asupra trupului nostru,
  • 87:39 - 87:42
    ca niºte stimuli relaxanþi sau excitanþi, fãrã ºtirea noastrã.
  • 87:42 - 87:44
    Industria muzicalã merge chiar mai departe
  • 87:44 - 87:48
    ºi foloseºte bãtãile naturale ale inimii pentru reda tempoul melodiilor pop.
  • 87:48 - 87:53
    De aceea ritmul de 72 de bãtãi pe minut e folosit foarte frecvent în muzica pop.
  • 87:53 - 87:55
    Muzica nu este un produs cultural.
  • 87:55 - 87:58
    În 1986, Academia Naþionalã de ªtiinþã
  • 87:58 - 88:01
    a descoperit cã sugarii preferã sunetele armonioase,
  • 88:01 - 88:04
    ca gamele de 5 tonuri, în locul celor disonante.
  • 88:04 - 88:09
    Acesta e doar un exemplu minor al abilitãþii noastre naturale de a înþelege sunetele.
  • 88:09 - 88:10
    Deci, fiþi foarte atenþi când lãsaþi un copil
  • 88:10 - 88:13
    în faþa unui televizor sau lângã un casetofon.
  • 88:13 - 88:16
    Cei care cred cã cei mici nu pot înþelege violenþa de pe ecranul TV
  • 88:16 - 88:17
    sau agresiunea din muzicã,
  • 88:17 - 88:20
    gândesc strict cu emisfera stângã a creierului.
  • 88:20 - 88:24
    Poate cã cel mic nu înþelege raþional cuvintele sau acþiunile de pe ecran,
  • 88:24 - 88:26
    dar partea dreaptã a creierului, chiar ºi la sugari,
  • 88:26 - 88:30
    poate înþelege absolut tot ce existã în mediul ei învecinat,
  • 88:30 - 88:34
    pentru cã transmite o frecvenþã care ne poate afecta la nivel sub-atomic.
  • 88:34 - 88:38
    ªtiinþa chiar a dovedit cã vibraþiile adecvate ale sunetelor
  • 88:38 - 88:40
    sunt esenþiale pentru sãnãtatea vegetaþiei noastre.
  • 88:40 - 88:42
    Studiile fãcute pe multe ecosisteme au arãtat
  • 88:42 - 88:46
    cã atunci când o anumitã specie dispare sau se strãmutã dintr-un areal,
  • 88:46 - 88:50
    altã specie va înlocui tiparul sunetelor emise de fosta specie
  • 88:50 - 88:52
    pentru a se integra în armonia de ansamblu a vibraþiilor
  • 88:52 - 88:54
    de care viaþa plantelor are nevoie ca sã se dezvolte.
  • 88:54 - 88:56
    Toate acestea sunt cunoscute drept talismane
  • 88:56 - 88:59
    ºi sunt folosite cu foarte multã grijã de corporaþii ºi de media.
  • 88:59 - 89:00
    Sloganurile sunt folosite, totodatã,
  • 89:00 - 89:03
    ºi pentru a trezi anumite emoþii ale psihicului.
  • 89:03 - 89:07
    Când persoana medie aude cuvinte ca teroare, bombã, împuºcãturi, crimã,
  • 89:07 - 89:10
    rãzboi, asasinare ºi altele de acest gen,
  • 89:10 - 89:15
    trupul ºi mintea rãspund cu o prudenþã ºi o alertã intensificate.
  • 89:15 - 89:17
    Iar când evenimente ca asasinarea unor lideri majori,
  • 89:17 - 89:21
    bombardamente, terorism sau rãzboi se produc pe scarã largã, în întreaga lume,
  • 89:21 - 89:24
    corpul rãspunde diferenþiat în momente diferite,
  • 89:24 - 89:27
    marcate biologic ºi astrologic.
  • 89:27 - 89:30
    Tragicele evenimente implicând membrii sectei Branºa Davidianã,
  • 89:30 - 89:32
    de la Waco ºi Atentatul din Oklahoma
  • 89:32 - 89:34
    au revendicat vieþi de bãrbaþi, femei ºi copii,
  • 89:34 - 89:37
    ce au sfârºit în flãcãri pe 19 aprilie.
  • 89:37 - 89:41
    Aceastã datã e o sãrbãtoare pãgânã când sacrificul uman se face prin foc.
  • 89:41 - 89:44
    Tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001
  • 89:44 - 89:47
    au avut loc, potrivit Calendarului Mayaº, pe data de 6 Emochs
  • 89:47 - 89:50
    care reprezintã o schimbare pe scarã largã.
  • 89:50 - 89:54
    Iar când Statele Unite au atacat Afganistanul pe 7 octombrie 2001,
  • 89:54 - 89:59
    potrivit Calendarului Mayaº, era data de 6K ce reprezintã echilibru.
  • 89:59 - 90:02
    Vã rog sã înþelegeþi cã acestea nu sunt profeþii sau predicþii.
  • 90:02 - 90:06
    Mayaºii au înþeles, pur ºi simplu, ciclurile naturale ale trupului uman.
  • 90:06 - 90:09
    Deci, aceste evenimnete nefericite nu au avut loc din întâmplare.
  • 90:09 - 90:11
    Nu trebuie decât sã vezi consecinþele
  • 90:11 - 90:13
    deciziilor politice majore ale Statelor Unite,
  • 90:13 - 90:18
    de la înfiinþarea Naþiunilor Unite, ca sã aveþi o idee asupra scopului ultim.
  • 90:18 - 90:20
    Orice rãzboi major, asasinat, atac terorist
  • 90:20 - 90:23
    ori slãbiciune de securitate, fãcute cunoscute,
  • 90:23 - 90:25
    au douã trãsãturi comune:
  • 90:25 - 90:28
    1) Tragicul eveniment devine o ºtire mondialã
  • 90:28 - 90:31
    ºi sperie sau înfurie opinia publicã.
  • 90:31 - 90:34
    2) Rezultatul, orice ar fi,
  • 90:34 - 90:36
    e întotdeauna extinderea puterilor Guvernului
  • 90:36 - 90:39
    ºi distrugerea Libertãþilor Constituþionale.
  • 90:39 - 90:42
    Nu are importanþã care e scuza sau explicaþia oferitã,
  • 90:42 - 90:45
    rezultatul spune întotdeauna adevãrul.
  • 90:45 - 90:46
    Un copil poate inventa cea mai bunã scuzã
  • 90:46 - 90:48
    de fiecare datã când nu vrea sã meargã la ºcoalã,
  • 90:48 - 90:51
    dar dacã asta se întâmplã mereu în ziua testului,
  • 90:51 - 90:53
    adevãrul e dezvãluit de rezultat.
  • 90:53 - 90:57
    Principalele cercuri media pot edita cãrþi în care sã dea orice explicaþii vor
  • 90:57 - 90:58
    despre motivele declarãrii rãzboiului,
  • 90:58 - 91:01
    producerii asasinatelor ºi atacurilor teroriste,
  • 91:01 - 91:03
    dar dacã toate au ca rezultat final expansiunea guvernului
  • 91:03 - 91:06
    ºi distrugerea Libertãþilor Constituþionale,
  • 91:06 - 91:08
    adevãrul e dezvãluit de rezultat.
  • 91:08 - 91:11
    ªi pentru cã marea majoritate a opiniei publice
  • 91:11 - 91:14
    e complet ignorantã în privinþa existenþei ciclurilor biologice ale omului,
  • 91:14 - 91:16
    e din ce în ce mai dificil pentru aceasta
  • 91:16 - 91:21
    sã accepte cã aceste evenimente nu sunt un accident.
  • 91:21 - 91:28
    Waco - Texas, 19 Aprilie 1993
  • 91:28 - 91:32
    'Mã rostogoleam pe podea încercând sã mã apãr de cãldura dogoritoare,
  • 91:32 - 91:35
    ºi nu puteam vedea pe nimeni pentru cã era întuneric beznã,
  • 91:35 - 91:38
    dar auzeam vocile celor care þipau în spatele meu.
  • 91:38 - 91:47
    M-a tulburat profund.
  • 91:47 - 91:53
    Mi-am dat seama cine erau. Le-am identificat vocile.'
  • 91:53 - 91:57
    (vocea unui copil din Secta Davidianã): O sã intri ºi o sã mã omori?
  • 91:57 - 92:06
    (vocea bãrbatului): Nu. Nu. N-o sã vinã nimeni.
  • 92:06 - 92:09
    În iulie 1995, douã comitete ale Casei Reprezentanþilor Statelor Unite
  • 92:09 - 92:12
    s-au reunit sã investigheze tragedia de la Waco.
  • 92:12 - 92:15
    Aceste comitete au aflat cã Davidienii puseserã focul pe 19 aprilie
  • 92:15 - 92:17
    ºi se sinuciseserã.
  • 92:17 - 92:20
    Rapoartele lor au fost clasate.
  • 92:20 - 92:25
    Nicio acþiune ulterioarã nu a fost întreprinsã.
  • 92:25 - 92:28
    Într-o declaraþie fãcutã de Procurorul General Janet Reno,
  • 92:28 - 92:33
    în timpul unui interviu de 60 de minute, definea un sectant drept:
  • 92:33 - 92:37
    "O persoanã cu credinþã puternicã în Biblie ºi în a doua venire a lui Christos,
  • 92:37 - 92:39
    participã frecvent la cursurile despre Biblie,
  • 92:39 - 92:43
    are un standard financiar ridicat din care face donaþii cauzei creºtine,
  • 92:43 - 92:45
    îºi trimite copiii la ºcoalã,
  • 92:45 - 92:46
    face stocuri de hranã pe termen lung
  • 92:46 - 92:49
    are o credinþã puternicã în al doilea amendament,
  • 92:49 - 92:54
    care nu crede în guvern."
  • 92:54 - 92:57
    Acesta e motivul pentru care oricui îi pasã de Libertatea Religiei Lui
  • 92:57 - 93:00
    ºi practicã Libertatea Drepturilor Civile
  • 93:00 - 93:02
    e catalogat drept ‘Sectant’ ºi trebuie considerat o ameninþare
  • 93:02 - 93:05
    la adresa modului de viaþã american.
  • 93:05 - 93:13
    Mai e cunoscut ºi ca Terorist.
  • 93:13 - 93:22
    Atentatul cu Bombã de la Oklahoma, 19 aprilie 1995
  • 93:22 - 93:24
    Autoritãþile Federale ne-au comunicat
  • 93:24 - 93:28
    cã a doua bombã a fost gãsitã în interiorul clãdirii federale din Oklahoma City.
  • 93:28 - 93:30
    A avut loc o explozie la 9:00 în dimineaþa asta
  • 93:30 - 93:33
    care a fãcut distrugerile pe care le vedeþi chiar acolo.
  • 93:33 - 93:36
    Mi-am aruncat din nou privirea în josul strãzii, cãtre clãdirea Murrah.
  • 93:36 - 93:38
    Am vãzut alt camion cu bombã,
  • 93:38 - 93:40
    deci se pare cã vor încerca sã scoatã acea a treia bombã
  • 93:40 - 93:42
    despre care se tot vorbeºte.
  • 93:42 - 93:44
    În momentul de faþã,
  • 93:44 - 93:46
    echipele medicale din centru nu pot intra printre dãrâmãturi
  • 93:46 - 93:53
    pentru a mai scoate dintre cei rãniþi din cauza prezenþei altor bombe în areal.
  • 93:53 - 93:55
    Cei de la Departamentul de Poliþie mi-au spus
  • 93:55 - 93:57
    cã îndatã ce aceste bombe vor fi dezamorsate,
  • 93:57 - 93:59
    vor permite accesul echipelor medicale.
  • 93:59 - 94:02
    Martorii întregii tragedii ne-au mai spus
  • 94:02 - 94:05
    ºi cã au auzit de la pompierii ce au ajuns primii la faþa locului
  • 94:05 - 94:09
    cã existã posibilitatea sã existe un al doilea dispozitiv exploziv,
  • 94:09 - 94:12
    în afarã de dispozitivul exploziv din maºina din faþa clãdirii
  • 94:12 - 94:16
    ºi cã acest al doilea dispozitiv ar putea fi amplasat lângã creºã.
  • 94:16 - 94:18
    De asemenea, ni s-a comunicat chiar acum
  • 94:18 - 94:21
    cã preºedintele Clinton a trimis aici unitãþi anti-tero
  • 94:21 - 94:25
    pentru a evalua situaþia, pentru a afla realmente ce s-a întâmplat
  • 94:25 - 94:28
    ºi ce alt pericol s-ar putea ivi dupã cel de la Oklahoma City.
  • 94:28 - 94:30
    Din nefericire, e un lucru la care trebuie sã ne gândim de data asta,
  • 94:30 - 94:32
    deoarece dupã cum v-am spus,
  • 94:32 - 94:35
    douã alte dispozitive explozive au fost gãsite, acestea nu au fost detonate
  • 94:35 - 94:38
    ºi sunt mai mari ca primul.
  • 94:38 - 94:42
    Din rapoartele primite, vã pot spune cã un dispozitiv a fost dezamorsat.
  • 94:42 - 94:44
    Se pare cã a existat un alt dispozitiv,
  • 94:44 - 94:47
    ºi orice a cauzat distrugerile din Clãdirea AP Murrah
  • 94:47 - 94:50
    a fost un dispozitiv exploziv foarte sofisticat.
  • 94:50 - 94:54
    Aºa cã preºedintele Clinton tocmai i-a telefonat guvernatorului Keating
  • 94:54 - 94:56
    care spune cã 3 echipe anti-teroriste ale FBI
  • 94:56 - 94:59
    se îndreaptã cãtre Oklahoma City chiar acum.
  • 94:59 - 95:03
    Spun cã e vorba de opera unui grup experimentat.
  • 95:03 - 95:06
    Acesta e un dispozitiv foarte sofisticat
  • 95:06 - 95:09
    ºi probabil cã a fost fãcut de un expert în explozivi,
  • 95:09 - 95:12
    evident în acest tip de explozivi.
  • 95:12 - 95:14
    Ministerul Justiþiei raporteazã cã
  • 95:14 - 95:17
    a fost gãsit un al doilea dispozitiv exploziv
  • 95:17 - 95:22
    în clãdirea AP Murrah din centrul oraºului Oklahoma.
  • 95:22 - 95:27
    Ar trebui sã aflãm foarte multe când bombele vor fi demontate.
  • 95:27 - 95:30
    Cred cã e vorba de o enormã dozã de noroc,
  • 95:30 - 95:34
    e greu de vorbit despre 'noroc' într-o zi ca cea de azi din Oklahoma City,
  • 95:34 - 95:39
    dar a fost o mare dozã de noroc cã am reuºit practic sã dezamorsãm bombele.
  • 95:39 - 95:41
    Materialul din care e fãcutã bomba
  • 95:41 - 95:45
    ne va oferi indicii cu privire la autorul acestei atrocitãþi.
  • 95:45 - 95:48
    Prima bombã care era în clãdirea federalã a explodat.
  • 95:48 - 95:50
    A cauzat distrugerile pe care le vedeþi aici.
  • 95:50 - 95:53
    Al doilea exploziv a fost gãsit ºi dezamorsat.
  • 95:53 - 95:55
    Al treilea dispozitiv ce a fost gãsit,
  • 95:55 - 95:58
    ºi înþeleg cã e dezamorsat chiar acum când noi vorbim,
  • 95:58 - 96:01
    al doilea ºi al treilea exploziv, dacã vã puteþi imagina,
  • 96:01 - 96:05
    erau mai mari ca primul.
  • 96:05 - 96:08
    Prima bombã ce a fost plasatã în clãdirea federalã e cea care a explodat.
  • 96:08 - 96:10
    A provocat distrugerile pe care le vedeþi chiar acolo.
  • 96:10 - 96:13
    Prima bombã ce a fost plasatã în clãdirea federalã e cea care a explodat.
  • 96:13 - 96:16
    A provocat distrugerile pe care le vedeþi chiar acolo.
  • 96:16 - 96:19
    Altã problemã, potrivit acestor grupuri,
  • 96:19 - 96:23
    e aceea cã Puterea Executivã vrea ca poliþia sã primeascã mai multã putere,
  • 96:23 - 96:25
    în mare parte pusã sub semnul întrebãrii
  • 96:25 - 96:27
    dupã urmãrile neplãcute ale Atentatului din Oklahoma City.
  • 96:27 - 96:31
    N-ar trebui sã fie cazul ca americanii sã se teamã
  • 96:31 - 96:33
    cã telefoanele le-ar putea fi puse sub urmãrire.
  • 96:33 - 96:35
    N-ar trebui sã fie cazul ca americanii sã se teamã
  • 96:35 - 96:40
    cã dosarele lor de credit ar putea deveni accesibile celor de la FBI
  • 96:40 - 96:44
    dacã ei nu sunt implicaþi în nicio activitate infracþionalã.
  • 96:44 - 96:47
    Primul proiect al Actului Anti-Terorism era atât de permisiv
  • 96:47 - 96:49
    încât permitea autoritãþilor sã defineascã
  • 96:49 - 96:52
    drept Act de Terorism, incriminat de Guvernul Federal,
  • 96:52 - 96:55
    totul, de la ameninþarea soþiei cu arma,
  • 96:55 - 96:57
    pânã la sabotarea unei clinici de avorturi.
  • 96:57 - 97:00
    În timp ce Actul Anti-Terorism cere puteri noi ºi extinse,
  • 97:00 - 97:03
    ACLU (Uniunea Libertãþilor Americane Civile) ºi alte organizaþii sunt îngrijorate
  • 97:03 - 97:06
    ºi de numeroasele Ordine Executive de care publicul nu ºtie mai nimic.
  • 97:06 - 97:10
    Aceste Ordine i-ar conferi preºedintelui, Agenþiilor Federale ºi Armatei,
  • 97:10 - 97:13
    puteri aproape dictatoriale.
  • 97:13 - 97:21
    'Schimbul de Focuri' din L.A Nordul Hollywood-ului, Februarie 1997
  • 97:21 - 97:24
    Dacã vorbeºti cu orice oficial din poliþie de aici,
  • 97:24 - 97:30
    curând va aduce în discuþie schimbul de focuri din februarie 1997.
  • 97:30 - 97:35
    Doi jefuitori de bancã echipaþi cu scuturi ºi trãgând cu arme automate AK47,
  • 97:35 - 97:39
    s-au confruntat cu poliþia pe strãzile din Nordul Hollywoodului, California.
  • 97:39 - 97:42
    Cel mai rãu coºmar al fiecãrui ofiþer devenit realitate.
  • 97:42 - 97:45
    Poliþiºtii depãºiþi ca armament de bãieþi rãi.
  • 97:45 - 97:50
    Gloanþele identificate puteau trece printr-o vestã anti-glonþ de la 150m.
  • 97:50 - 97:52
    Dupã cele întâmplate la L.A,
  • 97:52 - 97:56
    cererile pentru surplusul de arme automate a crescut dramatic.
  • 97:56 - 97:58
    Doar departamentul de poliþie din Los Angeles
  • 97:58 - 98:02
    a primit un surplus de 600 de M16.
  • 98:02 - 98:05
    Pe tot cuprinsul þãrii, numãrul de arme cerute s-a dublat anul acesta
  • 98:05 - 98:08
    iar multe departamente au decis sã le dea poliþiºtilor
  • 98:08 - 98:11
    din patrulele regulate pentru a-ºi face datoria de zi cu zi.
  • 98:11 - 98:16
    Toate acestea din cauza unui singur schimb de focuri într-un singur oraº.
  • 98:16 - 98:23
    Rãzboiul din Golf ºi Sancþiunile Naþiunilor Unite
  • 98:23 - 98:32
    1,5 milioane morþi
  • 98:32 - 98:38
    Acestui copil nu i s-a stabilit încã un diagnostic.
  • 98:38 - 98:48
    Suferã de febrã prelungitã ºi e pe moarte.
  • 98:48 - 98:51
    Am auzit cã jumãtate de milion de copii au murit.
  • 98:51 - 98:57
    Adicã, sunt mai mulþi copii decât au murit la Hiroshima.
  • 98:57 - 99:00
    Vreau sã vã întreb, meritã oare plãtit un asemenea preþ?
  • 99:00 - 99:03
    Cred cã e o alegere foarte dificilã.
  • 99:03 - 99:06
    Dar preþul... Credem cã preþul meritã...
  • 99:06 - 99:13
    Meritã? Pentru cã ea crede cã sancþiunile au efect.
  • 99:13 - 99:17
    În noiembrie 1997, fostul Procuror General american, Ramsey Clark,
  • 99:17 - 99:21
    a condus o delegaþie a centrului internaþional de acþiune
  • 99:21 - 99:23
    în a ºaptea lui cãlãtorie în Iraq, pentru a investiga
  • 99:23 - 99:27
    efectele continue ale sancþiunilor impuse de Naþiunile Unite asupra populaþiei.
  • 99:27 - 99:30
    Ceea ce am vãzut ne-a ºocat.
  • 99:30 - 99:34
    Absenþa totalã a medicamentelor ºi precaritatea echipamentelor medicale.
  • 99:34 - 99:37
    În pofida eforturilor eroice ale medicilor,
  • 99:37 - 99:43
    sugari, copii ºi bolnavii cronic au continuat sã moarã în numãr mare.
  • 99:43 - 99:46
    Guvernul Statelor Unite pretinde cã Saddam Hussein
  • 99:46 - 99:48
    poartã vina pentru aceastã crizã.
  • 99:48 - 99:52
    Care este cauza realã a suferinþelor? Sancþiunile.
  • 99:52 - 100:06
    Sunt o prelungire a rãzboiului din 1991 a Statelor Unite împotriva Iraqului.
  • 100:06 - 100:09
    Scopul îl reprezintã acela de a distruge infrastructura Iraqului
  • 100:09 - 100:12
    ºi de a face vieþile civililor de nesusþinut.
  • 100:12 - 100:20
    Am demonstrat capacitatea tehnologiei de a schilodi o þarã,
  • 100:20 - 100:24
    fãrã ca mãcar sã punem piciorul în Golful Persic.
  • 100:24 - 100:31
    E important sã recunoaºtem acest fapt pentru cã merge mânã în mânã cu sancþiunile.
  • 100:31 - 100:35
    Când spunem cã am strãbãtut cam 10.000 de areale în 42 de zile,
  • 100:35 - 100:39
    unul la fiecare 40 de secunde, asta în medie 24 ore pe zi.
  • 100:39 - 100:42
    ignorãm ce-am fãcut în realitate.
  • 100:42 - 100:46
    Oficialii au spus cã numãrul morþilor a ajuns la 288 dar se aºteaptã sã creascã.
  • 100:46 - 100:49
    Camioanele continuã sã se umple ºi pleacã de la locul tragediei,
  • 100:49 - 100:50
    trecând pe lângã rudele care ºtiu cã s-ar putea
  • 100:50 - 100:54
    sã nu mai identifice niciodatã trupurile celor dragi.
  • 100:54 - 100:57
    Comunitatea din Al-Ameriyah participã la prima din multele înmormântãri,
  • 100:57 - 100:59
    cu focuri de armã ºi þipete de durere, de furie
  • 100:59 - 101:05
    ºi de cuvinte mânioase adresate jurnaliºtilor strãini.
  • 101:05 - 101:08
    'Mama mea a murit!' þipã acest tânãr.
  • 101:08 - 101:10
    'De ce?
  • 101:10 - 101:17
    'Copii, fete, bãieþi, bãrbaþi, femei. De ce?'
  • 101:17 - 101:21
    Femeia aceasta întreabã: 'Toatã tehnologia voastrã'
  • 101:21 - 101:24
    'nu v-a putut spune cã sunt femei ºi copii aici?'
  • 101:24 - 101:30
    A transmis Bill Blackboy, ABC News, din districtul Al-Ameriyah, Bagdad
  • 101:30 - 101:36
    Am distrus fiecare siloz de cereale ºi depozit de hranã din þara asta.
  • 101:36 - 101:43
    Am distrus toate fabricile de procesare a cerealelor de pe tot cuprinsul þãrii.
  • 101:43 - 101:47
    Chiar ºi cel mai mare centru exportator de curmale,
  • 101:47 - 101:51
    faimosul centru de procesare ºi ambalare
  • 101:51 - 101:58
    a curmalelor din Baghdad, a fost distrus intenþionat.
  • 101:58 - 102:01
    Am dorit sã nu mai fie capabili sã-ºi asigure hrana pentru mult, mult timp.
  • 102:01 - 102:05
    Cu toþii cunoaºtem acea micã fabricã de lapte praf.
  • 102:05 - 102:15
    Guvernul U.S afirmã cã în aceastã fabricã se fabricau arme chimice.
  • 102:15 - 102:17
    - E adevãrat? - Nu, nu e adevãrat. Mint.
  • 102:17 - 102:24
    Acesta e lapte praf pentru copii.
  • 102:24 - 102:27
    Nimic altceva? Doar lapte praf se face în fabrica asta?
  • 102:27 - 102:29
    Nimic altceva. Vã puteþi convinge singur.
  • 102:29 - 102:32
    Cu singura fabricã din Orientul-Mijlociu,
  • 102:32 - 102:38
    asigurau 17% din necesarul de lapte-praf cerut pe piaþã.
  • 102:38 - 102:43
    Am distrus fabrica, le-am tãiat toate rezervele de lapte,
  • 102:43 - 102:46
    malnutriþia mamelor a pus automat
  • 102:46 - 102:50
    viaþa sugarilor în pericol.
  • 102:50 - 102:58
    Chiar ºi astãzi, 77% din femeile însãrcinate din Iraq suferã de anemie.
  • 102:58 - 103:00
    Rata mortalitãþii infantile a crescut dramatic
  • 103:00 - 103:04
    comparativ cu 1989, ultimul an înainte de sancþiuni.
  • 103:04 - 103:07
    Una din principalele cauze ale morþii copiilor din Iraq în prezent
  • 103:07 - 103:13
    este diareea ºi dizenteria, din cauza apei potabile nepurificate.
  • 103:13 - 103:15
    Uzinele de purificare a apei potabile din Iraq
  • 103:15 - 103:17
    au fost bombardate din greu în timpul razboiului,
  • 103:17 - 103:19
    iar multe din cele care au fost reparate s-au dãrâmat.
  • 103:19 - 103:21
    Naþiunile Unite au interzis importurile
  • 103:21 - 103:25
    de piese de schimb ºi de clorinã pentru purificarea apei.
  • 103:25 - 103:30
    Am vazut efectele acestei politici în spitale.
  • 103:30 - 103:34
    Acesta e a doua crizã de diaree acutã cu sânge
  • 103:34 - 103:37
    ºi dizenterie amoebicã.
  • 103:37 - 103:44
    Toate au drept cauzã apa contaminatã.
  • 103:44 - 103:48
    E malnutrit, anemic, sub greutatea normalã,
  • 103:48 - 103:50
    cu dezvoltare fizicã întârziatã.
  • 103:50 - 103:52
    Diaree ºi vomã.
  • 103:52 - 103:55
    - Curge apã potabilã la robinetul de acolo? - Nu.
  • 103:55 - 104:00
    Condiþiile în care trãiesc aceºti copii n-ar trebui sã existe nicãieri în lume.
  • 104:00 - 104:10
    Sunt cauzate de sancþiunile impuse de guvernul Statelor Unite.
  • 104:10 - 104:15
    'Într-o luptã aparent fãrã speranþã, soluþia tuturor acestor probleme e simplã.'
  • 104:15 - 104:18
    'Singura armã pe care o au împotriva noastrã
  • 104:18 - 104:27
    e sã ascundã de noi conºtiinþa adevãratei noastre naturi.'
  • 104:27 - 104:35
    Iluzie ºi Realitate
  • 104:35 - 104:37
    Viaþa cotidianã pe care noi o percepem
  • 104:37 - 104:39
    cu cele 5 simþuri ale noastre, nu e realitatea.
  • 104:39 - 104:44
    Fizica cuanticã a demonstrat cã spaþiul ºi timpul sunt iluzii ale percepþiei.
  • 104:44 - 104:46
    Deci, corpurile noastre nu sunt, cu adevãrat, o realitate
  • 104:46 - 104:48
    chiar dacã ocupã acest spaþiu.
  • 104:48 - 104:52
    Ernest Rutherford a executat un experiment în Manchester
  • 104:52 - 104:56
    care i-a dezvãluit interiorul unui atom.
  • 104:56 - 104:58
    Oamenii de ºtiinþã au fost ºocaþi sã descopere
  • 104:58 - 105:03
    cã atomul este aproape în totalitate spaþiu gol.
  • 105:03 - 105:05
    Atunci s-a pus întrebarea.
  • 105:05 - 105:07
    Cum e posibil ca acest atom gol sã alcãtuiascã
  • 105:07 - 105:13
    lumea solidã care ne înconjoarã?
  • 105:13 - 105:19
    Adevãrata noastrã conºtiinþã nu existã în creierele sau în trupurile noastre.
  • 105:19 - 105:22
    Dar aceastã iluzie a trupurilor noastre individuale,
  • 105:22 - 105:24
    însoþitã de dezinformarea privind adevãratele noastre origini,
  • 105:24 - 105:28
    s-a manifestat prin ideea cã gândim independent unul de celãlalt.
  • 105:28 - 105:30
    Cu aceastã viziune distorsionatã a lucrurilor,
  • 105:30 - 105:34
    ar pãrea imposibil de explicat, ºtiinþific vorbind, telepatia, clarviziunea,
  • 105:34 - 105:36
    mediumurile spirituale ºi alte fenomene ce presupun
  • 105:36 - 105:41
    transferul informaþiei între surse, fãrã mijloace fizice de comunicare.
  • 105:41 - 105:43
    Dar când veþi înþelege
  • 105:43 - 105:46
    cã existã o legãturã spiritualã comunã între toate lucrurile din univers,
  • 105:46 - 105:49
    ºi cã noi suntem toþi parte a unei inteligenþe divine unice,
  • 105:49 - 105:51
    atunci niciun fenomen nu mai este inexplicabil.
  • 105:51 - 105:54
    Aceastã înþelegere simplã acoperã toate lipsurile religiilor moderne.
  • 105:54 - 105:57
    Explicã reîncarnarea, senzaþia de deja-vu, prezicerea viitorului,
  • 105:57 - 106:02
    ºi, literalmente, orice eveniment, incident sau anomalie trãitã vreodatã.
  • 106:02 - 106:06
    Materia vidã din blocurile de bazã ale existenþei palpabile
  • 106:06 - 106:09
    este maleabilã ºi poate fi modelatã prin intenþie.
  • 106:09 - 106:13
    Asta înseamnã cã propria noastrã conºtiinþã ne modeleazã realitatea.
  • 106:13 - 106:15
    Acest lucru pare dificil de acceptat pentru majoritatea din noi,
  • 106:15 - 106:17
    ºi este de înþeles.
  • 106:17 - 106:19
    În epoca modernã, suntem învãþaþi de la o vârstã fragedã
  • 106:19 - 106:21
    sã gândim raþional ºi tangibil.
  • 106:21 - 106:25
    E o metodã de educaþie bazatã în totalitate pe solicitarea pãrþii stângii a creierului
  • 106:25 - 106:28
    ºi are efecte negative mult mai grave decât se crede.
  • 106:28 - 106:30
    Creierul stâng gestioneazã logica, detaliile,
  • 106:30 - 106:36
    faptele, tiparele, aspectele practice, ºtiinþa ºi matematica.
  • 106:36 - 106:40
    Creierul drept gestioneazã sentimentele, intuiþia, simbolurile,
  • 106:40 - 106:45
    imaginile, asumarea de riscuri, filozofia ºi religia.
  • 106:45 - 106:49
    Cu un curriculum educativ impus deliberat ºi controlat de guvern,
  • 106:49 - 106:52
    fiecare generaþie tânãrã în parte este învãþatã
  • 106:52 - 106:55
    sã se concentreze doar pe fapte, figuri ºi numere.
  • 106:55 - 106:57
    Repetiþia e utilizatã pentru a antrena copiii
  • 106:57 - 107:00
    sã accepte, la nivelul subconºtientului, ceea ce învaþã.
  • 107:00 - 107:03
    Copiii care îºi pun întrebãri privind validitatea informaþiei pe care o primesc
  • 107:03 - 107:05
    nu sunt lãudaþi. Sunt ridiculizaþi.
  • 107:05 - 107:08
    Oricum, copiii care acceptã orbeºte veridicitatea informaþiei
  • 107:08 - 107:11
    ºi care îngurgiteazã, pur ºi simplu, informaþii la comandã,
  • 107:11 - 107:13
    când va veni vremea sã susþinã un test, acei copiii vor deveni cei
  • 107:13 - 107:17
    care vor lua decizii în guvernul nostru, în justiþie, medicinã, afaceri
  • 107:17 - 107:21
    ºi în orice alt domeniu prestigios ºi de renume.
  • 107:21 - 107:26
    Efectul cel mai detrimental al îndepãrtãrii de la gândirea holisticã cu tot creierul
  • 107:26 - 107:28
    ºi a obligãrii de a gândi strict cu partea stângã a lui,
  • 107:28 - 107:31
    e ceea ce se numeºte suprimarea femininului.
  • 107:31 - 107:34
    Fiecare bãrbat ºi femeie are atribute masculine ºi feminine.
  • 107:34 - 107:37
    Nu are nimic de-a face cu aspectele fizice ale femeii sau bãrbatului.
  • 107:37 - 107:40
    Aceste atribute sunt reprezentate de creierul drept ºi stâng.
  • 107:40 - 107:43
    Yin ºi Yang. Negru ºi Alb. Luminã ºi Întuneric.
  • 107:43 - 107:45
    ªi aproape orice altã dualitate.
  • 107:45 - 107:49
    Ambele sunt vitale pentru sãnãtatea noastrã fizicã ºi spiritualã.
  • 107:49 - 107:53
    În Egiptul Antic femeia era moºtenitoarea de drept a tronului.
  • 107:53 - 107:56
    Faraon devenea bãrbatul pe care ea îl alegea sã-i fie soþ.
  • 107:56 - 107:59
    Acest fapt zugrãveºte tradiþia Zeiþei, care a fost distrusã
  • 107:59 - 108:01
    ca sã facã loc unei societãþi patriarhale, dominatã de bãrbat
  • 108:01 - 108:05
    ºi impusã cu forþa în fiecare confesiune majorã.
  • 108:05 - 108:08
    Suprimând femininul din orice societate
  • 108:08 - 108:11
    ºi silind oamenii sã gândeascã strict cu emisferã stânga a creierului,
  • 108:11 - 108:13
    umanitatea ºi-a pierdut abilitatea naturalã
  • 108:13 - 108:16
    de a percepe energia pãmânteascã, cosmicã ºi personalã.
  • 108:16 - 108:18
    Tradiþiile, care au devenit apanajul ºamanilor,
  • 108:18 - 108:20
    al vrãjitoarelor, doctorilor, magicienilor,
  • 108:20 - 108:21
    mediumurilor ºi clarvãzãtorilor de toate felurile,
  • 108:21 - 108:23
    au fost scoase în afara legii, ridiculizate,
  • 108:23 - 108:27
    ºi li s-a aplicat stigmatul a ceva ieºit dintr-un film de la Hollywood.
  • 108:27 - 108:29
    Fiecare religie explicã cã suntem copiii Domnului
  • 108:29 - 108:31
    ºi cã îl purtãm pe Dumnezeu în noi.
  • 108:31 - 108:35
    Dacã radiezi Dumnezeul personificat ºi înþelegi cã Dumnezeu nu e altceva
  • 108:35 - 108:37
    decât reþeaua spiritualã care conecteazã toate lucrurile,
  • 108:37 - 108:41
    toate scripturile religioase încep sã capete sens.
  • 108:41 - 108:44
    Trupurile noastre sunt doar vase care conþin spiritul nostru,
  • 108:44 - 108:46
    pentru a acumula experienþã pentru mintea divinã.
  • 108:46 - 108:49
    Astfel este posibilã evoluþia.
  • 108:49 - 108:50
    Este dovedit ºtiinþific
  • 108:50 - 108:53
    cã toate speciile evolueazã în forme de viaþã mult mai complexe.
  • 108:53 - 108:56
    Cunoaºterea înnãscutã ºi memoria rasialã caracteristicã tuturor speciilor
  • 108:56 - 108:59
    înseamnã capacitatea nou-nãscuþilor tuturor speciilor
  • 108:59 - 109:01
    de a cunoaºte automat detalii ºi trãsãturi specifice
  • 109:01 - 109:04
    pe care mama nu mai trebuie sã-i înveþe.
  • 109:04 - 109:07
    Prin urmare, cunoaºterea înnãscutã ajutã în mod natural fiecare specie
  • 109:07 - 109:10
    sã evolueze cãtre organisme mult mai complexe.
  • 109:10 - 109:13
    Lyle Watson pretinde cã un savant japonez
  • 109:13 - 109:17
    a observat acest efect la maimuþã în 1952.
  • 109:17 - 109:19
    În aceastã observaþie, a descoperit
  • 109:19 - 109:23
    cã o parte din maimuþe a învãþat sau ºi-a dezvoltat o nouã trãsãturã.
  • 109:23 - 109:26
    La aceastã specie, cunoaºterea a devenit o abilitate înnãscutã.
  • 109:26 - 109:35
    Este încã o mãrturie a conºtiinþei colective a speciilor.
  • 109:35 - 109:38
    Totul în existenþã are o vibraþie naturalã proprie.
  • 109:38 - 109:41
    De la atomii din care suntem constituiþi pânã la imensitatea universului.
  • 109:41 - 109:44
    Pentru a arãta o simplã conexiune între pãmânt ºi corpurile noastre,
  • 109:44 - 109:46
    haideþi sã aruncãm o privire asupra armoniei
  • 109:46 - 109:49
    punctelor focale ale corpului nostru, mai bine cunoscute ca chakre.
  • 109:49 - 109:52
    Aºa cum existã puncte focale armonioase pe o coardã de chitarã,
  • 109:52 - 109:55
    ºi în corpul nostru existã locuri unde culmineazã vibraþiile noastre.
  • 109:55 - 109:58
    În filozofiile orientale, aceste 7 chakre
  • 109:58 - 109:59
    sunt folosite pentru a conferi sãnãtate
  • 109:59 - 110:02
    ºi echilibru corpului nostru fizic ºi spiritual.
  • 110:02 - 110:04
    Pãmântul nostru are tot 7 puncte chakra,
  • 110:04 - 110:07
    aflate în locaþii, egale ca distanþã una de cealaltã.
  • 110:07 - 110:10
    Existã câte un punct chakra pe fiecare continent.
  • 110:10 - 110:14
    Chakra Rãdãcinã se aflã pe Muntele Shasta din California.
  • 110:14 - 110:19
    Chakra Sexualã se aflã pe Insula Soarelui, Lacul Titicaca din America de Sud.
  • 110:19 - 110:24
    Chakra Plexului Solar este pe Uluro Kattjuta din Australia.
  • 110:24 - 110:28
    Chakra Inimii este în Glastonbury sau Shaftsbury, Anglia.
  • 110:28 - 110:33
    Chakra Laringelui se aflã în Egipt, unde sunt Marile Piramide de la Giza.
  • 110:33 - 110:35
    Chakra Frunþii sau al celui de-al Treilea Ochi
  • 110:35 - 110:37
    se aflã la Kuh-e Malek Siah din Iran.
  • 110:37 - 110:42
    Chakra Coroanei este pe Muntele Kailash din Tibet.
  • 110:42 - 110:45
    Acest lucru se explicã ºtiinþific
  • 110:45 - 110:48
    prin faptul cã miezul Pãmântului nostru e un cristal de fier topit
  • 110:48 - 110:50
    care rezoneazã cu o frecvenþã de aproximativ 7 Herþi.
  • 110:50 - 110:52
    Existã vortexuri de energie pe tot cuprinsul Pãmântului
  • 110:52 - 110:55
    care emanã energie electrico-magneticã.
  • 110:55 - 110:57
    Existã ºi vortexuri rele care înconjoarã ecuatorul
  • 110:57 - 110:58
    unde se petrec anomalii ciudate
  • 110:58 - 111:01
    ca defectarea aparatelor de radio ºi a busolelor
  • 111:01 - 111:04
    sau dispariþii de avioane ºi vase.
  • 111:04 - 111:09
    Probabil aþi auzit de câteva astfel de cazuri.
  • 111:09 - 111:12
    Deci pãrþile intangibile ale existenþei noastre, cum sunt emoþiile,
  • 111:12 - 111:15
    fac parte din realitatea adevãratã a unei conºtiinþe mai înalte.
  • 111:15 - 111:17
    Dacã emoþiile sunt o parte a unui tãrâm
  • 111:17 - 111:19
    pe care nu îl putem atinge cu cele 5 simþuri ale noastre,
  • 111:19 - 111:23
    cum le conºtientizãm atunci?
  • 111:23 - 111:25
    Ceea ce majoritatea oamenilor cred cã sunt emoþii,
  • 111:25 - 111:27
    nu sunt, de fapt, emoþiile în sine.
  • 111:27 - 111:31
    Ceea ce simþim noi e manifestarea fizicã a acestor emoþii.
  • 111:31 - 111:35
    Mânia provoacã o tulburare a psihicului ce se manifestã prin orgoliu.
  • 111:35 - 111:38
    Aceste manifestari determinã accelerarea ritmului cardiac,
  • 111:38 - 111:40
    creºterea temperaturii corporale
  • 111:40 - 111:44
    ºi naºte multe alte trãsãturi fizice ce semnificã furia.
  • 111:44 - 111:48
    La fel cum muzica de la radio e o manifestare fizicã a unui semnal intangibil,
  • 111:48 - 111:50
    la fel, trãirea unei emoþii
  • 111:50 - 111:55
    e manifestarea fizicã a unui semnal intangibil.
  • 111:55 - 111:59
    S-a arãtat cã emoþiile noastre au o frecvenþã vibrantã specificã.
  • 111:59 - 112:03
    Ca urmare, existã doar douã tipuri de emoþii pe care le omenirea le simte.
  • 112:03 - 112:05
    Frica ºi Iubirea.
  • 112:05 - 112:10
    Toate celelalte emoþii sunt ramificaþii directe sau indirecte ale celor douã.
  • 112:10 - 112:14
    Fricii îi este caracteristicã o vibraþie de frecvenþã lungã ºi lentã,
  • 112:14 - 112:17
    în vreme ce iubirii îi e specificã o frecvenþã foarte intensã ºi rapidã.
  • 112:17 - 112:20
    Ca sã demonstreze cã vibraþiile sunt înseºi temelia existenþei noastre,
  • 112:20 - 112:24
    Hans Jenny a inventat în 1940 ce e cunoscut azi sub denumirea de Cimaticã,
  • 112:24 - 112:27
    arãtând cã atunci când vibraþiile sunetului trec printr-o mijloc media,
  • 112:27 - 112:30
    ele urmeazã un model prestabilit.
  • 112:30 - 112:38
    Când frecvenþa e mãritã, media se dezvoltã într-un tipar ºi mai complex.
  • 112:38 - 112:42
    Exact acelaºi lucru se întâmplã ºi cu pãmântul nostru ºi cu umanitatea.
  • 112:42 - 112:47
    Existã 64 coduri posibile de aminoacizi în structura ADN-ului nostru,
  • 112:47 - 112:51
    compuse din 4 elemente – carbon, oxigen, hidrogen ºi nitrogen.
  • 112:51 - 112:54
    În mod logic, ar trebui sã avem activate
  • 112:54 - 112:57
    toate cele 64 de coduri ale structurii ADN-ului nostru.
  • 112:57 - 113:02
    Totuºi, în prezent, avem doar 20 de coduri active.
  • 113:02 - 113:05
    ªi din aceste 64 de posibilitãþi, se pare
  • 113:05 - 113:09
    cã doar 20 din aceste coduri sunt pornite acum pentru noi.
  • 113:09 - 113:11
    Cei 20 de aminoacizi.
  • 113:11 - 113:17
    Existã un întrerupãtor care închide ºi deschide aceste coduri
  • 113:17 - 113:23
    ºi când întrerupãtorul decide sã le închidã sau sã le deschidã,
  • 113:23 - 113:25
    are loc ceea ce noi numim 'emoþie'.
  • 113:25 - 113:29
    Aceasta e prima oarã când vedem tiparele emoþiei,
  • 113:29 - 113:33
    în legãturã fizicã directã cu materialul genetic uman.
  • 113:33 - 113:43
    Frica este un val lung ºi lent de emoþie,
  • 113:43 - 113:47
    ºi atinge relativ câteva locuri din acest ADN,
  • 113:47 - 113:50
    deci indivizii care trãiesc în fricã
  • 113:50 - 113:56
    sunt limitaþi la numãrul de antene valabile pentru ei.
  • 113:56 - 114:01
    În vreme ce indivizii ce trãiesc în tiparul iubirii,
  • 114:01 - 114:03
    aceasta e iubirea, ºi puteþi vedea
  • 114:03 - 114:07
    cã are un val mai scurt ºi de frecvenþã mai înaltã,
  • 114:07 - 114:10
    deci avem mult mai multe locuri disponibile
  • 114:10 - 114:13
    de-a lungul acestui tipar genetic.
  • 114:13 - 114:16
    Informaþia asta e extraordinarã.
  • 114:16 - 114:22
    E prima datã când avem o legãturã digitalã clarã între emoþii ºi geneticã.
  • 114:22 - 114:27
    E important sã înþelegem aceste lucruri. Un alt cercetãtor, Vladimir Pokenov?
  • 114:27 - 114:31
    a mãsurat particule minuscule de luminã, numite fotoni, în interiorul unui tub vidat.
  • 114:31 - 114:34
    Fotonii s-au dispersat, aºa cum era de aºteptat.
  • 114:34 - 114:37
    Apoi, în tubul vidat, a fost introdusã o mostra de ADN
  • 114:37 - 114:39
    ºi fotonii au fost mãsuraþi din nou.
  • 114:39 - 114:44
    S-a observat cã particulele de luminã s-au aliniat de-a lungul axelor de ADN.
  • 114:44 - 114:49
    Dupã ce au îndepãrtat mostra de ADN, fotonii au rãmas aliniaþi în aceeaºi formã,
  • 114:49 - 114:52
    deºi ADN-ul nu mai era prezent.
  • 114:52 - 114:55
    Acesta e cunoscut sub numele 'Efectul ADN fantomã'.
  • 114:55 - 115:00
    ªtiinþa a umplut un gol foarte important între fizic, celest ºi spiritual.
  • 115:00 - 115:04
    Emoþiile noastre afecteazã direct structura ADN-ului nostru
  • 115:04 - 115:08
    care modeleazã direct lumea fizicã în care trãim zi de zi.
  • 115:08 - 115:11
    Aºadar mesajele lãsate de antici pe care le-am explicat aici
  • 115:11 - 115:12
    sunt mai mult decât simple profeþii
  • 115:12 - 115:15
    despre Un Guvern Mondial sau O Nouã Ordine Mondialã.
  • 115:15 - 115:19
    Acum înþelegem de ce studierea corpurilor cereºti e atât de importantã.
  • 115:19 - 115:22
    Rotaþia ºi orbitarea tuturor aºtrilor ce alcãtuiesc universul nostru
  • 115:22 - 115:25
    serveºte drept ceas pentru a înfãþiºa un plan al schimbãrilor ºi tranziþiilor.
  • 115:25 - 115:27
    Acest lucru i-a ajutat pe savanþi sã înþeleagã
  • 115:27 - 115:31
    cã schimbãrile corpurilor cereºti sunt o oglindã a schimbãrilor întregii existenþe.
  • 115:31 - 115:33
    21 Decembrie 2012 e, pur ºi simplu,
  • 115:33 - 115:37
    o tranziþie naturalã de la o formã de energie la urmãtoarea.
  • 115:37 - 115:40
    Evoluþia transcendentalã a omului.
  • 115:40 - 115:43
    Aceastã datã e cunoscutã ca fiind 'Punctul zero'.
  • 115:43 - 115:46
    Soarele nostru, la fel ca ºi planeta noastrã Pãmânt, îºi pierde câmpul magnetic,
  • 115:46 - 115:49
    pe mãsurã ce Pãmântul îºi încetineºte viteza de rotaþie.
  • 115:49 - 115:51
    În acelaºi timp, frecvenþa rezonantã de bazã a lui,
  • 115:51 - 115:53
    numitã ºi rezonantã cavitantã Schumann,
  • 115:53 - 115:58
    creºte în concordanþã cu secvenþa anticipatã a teoriei lui Fibonacci.
  • 115:58 - 116:02
    La nivel celular, corpurile noastre rãspund unui puls electromagnetic.
  • 116:02 - 116:05
    Anticii numeau asta 'circuitul sacru'.
  • 116:05 - 116:07
    Celulele primesc acest puls de la creier,
  • 116:07 - 116:09
    care îl primeºte, la rândul lui, de la inimã,
  • 116:09 - 116:12
    care primeºte pulsul de la Pãmânt.
  • 116:12 - 116:16
    Acest puls provine de la Sistemul Solar care vine ºi el de la Galaxie,
  • 116:16 - 116:19
    care, în ultima instanþã, vine de la întregul nostru Univers.
  • 116:19 - 116:22
    Împãrþim literalmente pulsul cu tot ce existã.
  • 116:22 - 116:26
    Încã un exemplu a toate fiind una.
  • 116:26 - 116:29
    De când oamenii de ºtiinþã înregistreazã pulsul Pãmântului,
  • 116:29 - 116:33
    a rãmas mereu la aproximativ 7.8 cicluri pe secundã.
  • 116:33 - 116:38
    Acesta a fost un numãr fix constant pânã în 1986/1987.
  • 116:38 - 116:43
    A început sã creascã rapid la circa 9 cicluri pe secundã pânã în 1996.
  • 116:43 - 116:47
    Deci, într-o singurã decadã, a crescut cam cu 2 cicluri pe secundã.
  • 116:47 - 116:51
    Pânã în 2012 acest puls va fi cam în jur de 13 cicluri pe secundã,
  • 116:51 - 116:54
    exact cum indicã teoria lui Fibonacci.
  • 116:54 - 116:57
    Ce înseamnã acest lucru pentru umanitate?
  • 116:57 - 116:59
    La fel cum cimatica a arãtat cã frecvenþele mai înalte
  • 116:59 - 117:01
    dau naºtere unor tipare mai complexe,
  • 117:01 - 117:07
    aºa ºi noi trãim începutul unei schimbãri majore la nivel fizic ºi spiritual.
  • 117:07 - 117:11
    E dificil de înþeles ce se va întâmpla exact cu trupurile noastre fizice,
  • 117:11 - 117:14
    dar scripturile antice, religiile pãgâne ºi monoteistice,
  • 117:14 - 117:17
    ºcolile de ocultism ºi frãþiile secrete
  • 117:17 - 117:24
    au oferit toate indicaþii despre cum va fi aceastã experienþã.
  • 117:24 - 117:27
    'Omul se aflã într-un proces de transformare cãtre forme de luminã
  • 117:27 - 117:30
    care nu aparþin acestei lumi.'
  • 117:30 - 117:33
    Cartea Mormonilor: 'Nu veþi îndura niciodatã durerile morþii,
  • 117:33 - 117:35
    când voi apãrea în gloria mea,
  • 117:35 - 117:38
    veþi trece, într-o clipire de ochi, de la mortalitate la imortalitate.'
  • 117:38 - 117:41
    'În trupurile noastre îi vom vedea pe creatorii noºtri.'
  • 117:41 - 117:43
    Aceasta va fi schimbarea vremurilor,
  • 117:43 - 117:46
    perioada transcendentalã a unei schimbãri monumentale a umanitãþii.
  • 117:46 - 117:49
    Cei nepregãtiþi pentru aceastã tranziþie, foarte probabil, nu vor putea
  • 117:49 - 117:52
    sã facã faþã schimbãrilor rapide ale psihicului.
  • 117:52 - 117:55
    Singurul mod de a ne pregãti pentru ce va fi sã vinã
  • 117:55 - 117:57
    e sã cãutãm ceea ce cãutãm în tot cursul vieþilor noastre.
  • 117:57 - 117:59
    Adevãrul.
  • 117:59 - 118:04
    Nu adevãrul despre guverne, comerþ, religii, terorism sau orice altceva extern,
  • 118:04 - 118:08
    ci adevãrul din noi înºine, din psihicul nostru ºi din însãºi umbra noastrã.
  • 118:08 - 118:11
    În special în culturile occidentale, suntem învãþaþi
  • 118:11 - 118:14
    cã a fi normal înseamnã a fi doar fericit, niciodatã trist.
  • 118:14 - 118:16
    Doar iubitor, niciodatã furios.
  • 118:16 - 118:18
    Doar iertãtor, niciodatã invidios.
  • 118:18 - 118:21
    Sunã plauzibil dar nu este aºa.
  • 118:21 - 118:23
    Nu trebuie sã ne reprimãm orice emoþie negativã
  • 118:23 - 118:26
    deoarece asta cauzeazã dezechilibru.
  • 118:26 - 118:30
    Pentru a ne învinge emoþiile, trebuie sã le acceptãm, nu sã luptãm contra lor.
  • 118:30 - 118:33
    Trebuie sã ne cunoaºtem emoþiile ºi sã le permitem sã serveascã scopului
  • 118:33 - 118:36
    pe care-l au pe mãsurã ce învãþãm despre ele.
  • 118:36 - 118:39
    Antica civilizaþie Assene ne-a lãsat învãþãturi ce dateazã de acum 6000 de ani.
  • 118:39 - 118:42
    Ne învaþã cã relaþiile noastre unul cu altul,
  • 118:42 - 118:45
    cu Universul ºi cu întâmplãrile ºi evenimentele, oglindesc pãrþi
  • 118:45 - 118:48
    ale psihicului nostru care au nevoie sã fie curãþate.
  • 118:48 - 118:53
    Autorul Gregg Braden a explicat pe larg acest lucru în opera lui.
  • 118:53 - 118:57
    Munca lui susþinutã în înþelegerea acestor cauze a contribuit în mare mãsurã
  • 118:57 - 119:00
    la uniunea dintre ºtiinþã ºi spiritualitate.
  • 119:00 - 119:03
    E foarte important sã înþelegem cã atunci când te temi de o pierdere,
  • 119:03 - 119:06
    când te temi de moarte, de rãzboi, de terorism, de schimbare,
  • 119:06 - 119:09
    le oferi celorlalþi posibilitatea de a te controla
  • 119:09 - 119:11
    pe baza acestor temeri ale tale.
  • 119:11 - 119:14
    Când lupþi împotriva sãrãciei sau împotriva rasismului,
  • 119:14 - 119:17
    când lupþi pentru a-þi clãdi niºte relaþii sau pentru libertate,
  • 119:17 - 119:20
    încerci sã reprimi ceea ce vine din afarã,
  • 119:20 - 119:23
    înainte de a-þi fi cucerit sinele.
  • 119:23 - 119:26
    Aceste situaþii sunt oglinzi ale fricilor noastre.
  • 119:26 - 119:30
    De aceea este important sã iubeºti ºi doar sã iubeºti.
  • 119:30 - 119:33
    Sã-i iubeºti pe cei care sunt de partea ta, dar în special pe cei ce sunt împotrivã-þi.
  • 119:33 - 119:36
    Nu-þi privi temerile ca pe o ameninþare.
  • 119:36 - 119:40
    Mai degrabã, înþelege cã aceastã lume materialã e doar o manifestare fizicã
  • 119:40 - 119:43
    a iubirii sau a fricii din conºtiinþa noastrã.
  • 119:43 - 119:45
    E la fel de clar ca ziua.
  • 119:45 - 119:48
    Tot ce ai nevoie sã cucereºti în viaþã se aflã în faþa ta.
  • 119:48 - 119:51
    Dacã vrei sã înþelegi care îþi sunt adevãratele frici înnãscute,
  • 119:51 - 119:54
    analizeazã-þi ambiþiile ºi inhibiþiile.
  • 119:54 - 119:57
    Tot ce a fost explicat aici despre agenda ascunsã a câtorva
  • 119:57 - 120:00
    ce fac parte din elita de vârf, nu trebuie sã vã sperie.
  • 120:00 - 120:04
    Ei îºi pun în aplicare, pe ascuns, planul de manipulare a umanitãþii
  • 120:04 - 120:08
    de mii de ani, plan care le-a mers. Pânã acum.
  • 120:08 - 120:11
    Este foarte uºor pentru orice sistem de gândire,
  • 120:11 - 120:14
    religios sau de alta facturã, care se perindã prin istorie...
  • 120:14 - 120:17
    Le e foarte uºor sã joace aceastã carte, sã se joace cu insecuritãþile noastre.
  • 120:17 - 120:19
    Sã ne asigure cã totul e bine.
  • 120:19 - 120:22
    Cã vor avea grijã de noi. Ca suntem tinuti in poala.
  • 120:22 - 120:26
    Deci nu învinuiþi religia. Învinuiþi propria voastrã nesiguranþã,
  • 120:26 - 120:28
    care a îngãduit religiei sã prospere
  • 120:28 - 120:32
    ºi care a permis atâtor sisteme de gândire spoliatoare de putere
  • 120:32 - 120:35
    sã înfloreascã de-a lungul întregii istorii a umanitãþii.
  • 120:35 - 120:38
    De aceea nu putem scãpa din asta.
  • 120:38 - 120:40
    Ron Sedgley, Presedintele Catedrei de Chimie
  • 120:40 - 120:42
    de la Universitatea din California, Berkley,
  • 120:42 - 120:47
    a arãtat cã ADN-ul acþioneazã ca o antenã de orientare celularã,
  • 120:47 - 120:51
    funcþia de bazã pe care o învãþãm când vine vorba despre ADN.
  • 120:51 - 120:56
    E un receptor ºi un transmiþãtor de fotoni (luminã), ºi fononi (sunet).
  • 120:56 - 120:59
    Pentru ce? Regularizarea celularã.
  • 120:59 - 121:02
    Care înseamnã, deci, cã moleculele de apã,
  • 121:02 - 121:05
    puterea piramidalã din jurul firelor energetice
  • 121:05 - 121:07
    în formã de spiralã ale ADN-ului
  • 121:07 - 121:11
    primeºte energia spiritualã a vibraþiilor iubirii
  • 121:11 - 121:14
    pe care apoi o rãspândeºte cu repeziciune
  • 121:14 - 121:19
    într-un câmp de particule, materia fizicã a corpurilor.
  • 121:19 - 121:22
    Acestea sunt frecvenþe herþiene sau cicluri pe secundã
  • 121:22 - 121:28
    pe care muzicienii îºi pot reacorda instrumentele pentru a cânta.
  • 121:28 - 121:32
    De ce? Din nou, acestea alcãtuiesc gama muzicalã a Creatorului,
  • 121:32 - 121:36
    Solfegiul Original, îngropat timp de 3000 de ani în Biblie.
  • 121:36 - 121:41
    Aºadar, preoþii din antichitate ºtiau cum sã leviteze uriaºele pietre
  • 121:41 - 121:43
    pentru construirea piramidelor
  • 121:43 - 121:47
    ºi aveau cunoaºterea Masonicã ce precede Egiptul antic.
  • 121:47 - 121:50
    Aceste informaþii,
  • 121:50 - 121:54
    aceste frecvenþe serveau funcþia creaþiei, a distrugerii ºi a miracolelor,
  • 121:54 - 122:00
    în numele celor împuterniciþi care aveau acces la aceastã cunoaºtere.
  • 122:00 - 122:08
    Spun asta din cauza acestei metafore.
  • 122:08 - 122:14
    Aceasta e diferenþa dintre puterea Creatorului
  • 122:14 - 122:20
    ºi orice altã putere, în speþã diavoleascã.
  • 122:20 - 122:25
    Poþi intra într-o camerã întunecatã ca smoala,
  • 122:25 - 122:30
    plinã de rãu, plinã de întuneric, poþi aprinde o micã lumânare
  • 122:30 - 122:35
    ºi, instantaneu, întunecimea aceea se evaporã.
  • 122:35 - 122:38
    Dar nu poþi face contrariul.
  • 122:38 - 122:42
    Nu poþi intra într-o camerã luminatã, abundând de adevãr ºi înþelepciune,
  • 122:42 - 122:50
    dreptate ºi bucurie, sãnãtate ºi în armonie cu puterea universalã.
  • 122:50 - 122:55
    Poþi aduce în acea camerã luminatã câtã întunecime vrei
  • 122:55 - 123:00
    ºi nu are nici cel mai mic efect.
  • 123:00 - 123:04
    Aceasta e metafora pe care o am în minte frecvent
  • 123:04 - 123:09
    când mã gândesc cã nu sunt împuternicit.
  • 123:09 - 123:13
    Pentru mine cea mai importantã lecþie de ºtiut, ºi cred cã ºi pentru ceilalþi,
  • 123:13 - 123:19
    e cã noi ne aflãm de partea câºtigãtoare, ºi cã pânã la urmã vom câºtiga.
  • 123:19 - 123:21
    În timp ce vizionaþi acest documentar,
  • 123:21 - 123:24
    trebuie sã înþelegeþi cã nu existã o luptã de luptat.
  • 123:24 - 123:26
    Nu e un rãzboi de purtat.
  • 123:26 - 123:30
    Nu trebuie sã puneþi mâna pe arme. Nu trebuie sã ridicaþi un deget.
  • 123:30 - 123:32
    Cei mai mulþi oameni se întreabã
  • 123:32 - 123:34
    cum ar putea o singurã persoanã sã schimbe ceva.
  • 123:34 - 123:36
    Se întreabã de ce, dacã totul e atât de simplu
  • 123:36 - 123:38
    ºi informaþiile astea sunt disponibile,
  • 123:38 - 123:43
    de ce cineva nu îºi învinge temerile ºi nu schimbã lumea pentru toþi ceilalþi.
  • 123:43 - 123:47
    Aceasta e cea mai dificilã ºi mai frumoasã ghicitoare de dezlegat.
  • 123:47 - 123:50
    Realitatea ta te afecteazã pe tine ºi doar pe tine.
  • 123:50 - 123:54
    Curiozitatea ta te-a condus spre acest gen de informaþie,
  • 123:54 - 123:57
    care sã serveascã unui scop foarte specific din viaþa ta.
  • 123:57 - 123:59
    Pentru a înþelege din p.d.v vizual faptul cã
  • 123:59 - 124:01
    Universul e, cu adevãrat, o hologramã,
  • 124:01 - 124:04
    un profesor de matematicã de la Universitatea Yale a conceput o formulã
  • 124:04 - 124:06
    care a fost integratã într-un program pe calculator.
  • 124:06 - 124:08
    Purtând numele profesorului,
  • 124:08 - 124:11
    Manobret Set? aratã un model aparent dezorganizat
  • 124:11 - 124:14
    dar indiferent cât de departe am mãri în profunzimea modelului,
  • 124:14 - 124:17
    vom gãsi mereu acelaºi model în interiorul întregului.
  • 124:17 - 124:22
    Fiecare fractal divizat la infinit va reflecta întotdeauna întregul.
  • 124:22 - 124:25
    Când un fractal îºi schimbã tiparul,
  • 124:25 - 124:28
    suma totalã a întregului tipar se schimbã odatã cu el.
  • 124:28 - 124:32
    Acesta e un exemplu cã nu e nevoie sã ne trezim cu toþii.
  • 124:32 - 124:34
    Nu existã o cursã în a comunica acest mesaj
  • 124:34 - 124:36
    celor 6 miliarde de oameni ai planetei.
  • 124:36 - 124:40
    Important e doar ca tu personal sã înveþi sã-þi învingi
  • 124:40 - 124:43
    cele mai profunde frici ale tale ºi sã înveþi sã iubeºti.
  • 124:43 - 124:47
    Când îþi vei cunoaºte temerile aºa cum sunt ele ºi îþi vei stãpâni emoþiile,
  • 124:47 - 124:52
    atunci, ºi doar atunci, vei fi liber cu adevãrat.
  • 124:52 -
    Ce Vei Face Tu?
Title:
Esoteric Agenda 480p (Subtitles in eng, ger, spa, est, heb, lav, pol, fre, por, hrv, cze, rum, srp)
Description:

Best quality of Esoteric Agenda on Youtube

There is an Esoteric Agenda behind every facet of life that was once believed to be disconnected. There is an Elite faction guiding most every Political, Economic, Social, Corporate, some Non-Governmental or even Anti-Establishment Organizations. This film uses the hard work and research of professionals in every field helping to expose this agenda put the future of this planet back into the hands of the people.

EN: Part of the "Get the truth out in high quality" project at http://peace.hux.de
DE: Teil des "Verbreite die Wahrheit in high quality" Projects auf http://peace.hux.de

Subtitles in: Bulgarian, Czech, German, English (United States), Estonian, French, Croatian, Hebrew, Latvian, Polish, Portuguese (Brazil), Romanian, Serbian

The DVD is available on his website at http://talismanicidols.org/ or http://esotericagenda.net/

more » « less
Video Language:
English
Duration:
02:06:26
Amara Bot added a translation

Romanian subtitles

Revisions