Esoteric Agenda 480p (Subtitles in eng, ger, spa, est, heb, lav, pol, fre, por, hrv, cze, rum, srp)
-
0:05 - 0:11AGENDA ASCUNSÃ
-
0:11 - 0:20Traducerea ºi Adaptarea: Claudia75
-
0:20 - 0:23Cu cât umanitatea se îndepãrteazã mai mult de originile ei,
-
0:23 - 0:25cu cât îºi neagã legãturile cu natura,
-
0:25 - 0:30cu atât mai mult se îndepãrteazã de perfecþiune.
-
0:30 - 0:32Suntem singurele creaturi de pe planetã
-
0:32 - 0:35care utilizãm simboluri ºi referinþe pentru a exprima ceva.
-
0:35 - 0:39Folosim simboluri pentru absolut orice mintea umanã e capabilã sã nãscoceascã.
-
0:39 - 0:42Existã cel puþin un cuvânt, o imagine sau un gest
-
0:42 - 0:46pentru a exprima tot ceea ce detectãm cu cele 5 simþuri.
-
0:46 - 0:50Dar împreunã cu acest dar minunat, vine ºi un defect.
-
0:50 - 0:52Mulþi oameni nu doresc sã caute
-
0:52 - 0:55sau sã interpreteze ei înºiºi aceste simboluri.
-
0:55 - 0:59În schimb, acceptã definiþii ºi conotaþii preconcepute,
-
0:59 - 1:02provenite din surse necunoscute.
-
1:02 - 1:06Din aceastã cauzã, multe lucruri au fost prestabilite în înþelegerea vieþii
-
1:06 - 1:08fãrã ca noi sã ºtim.
-
1:08 - 1:11Cuvintele pot fi denaturate, folosite, mai degrabã,
-
1:11 - 1:13pentru a manipula decât pentru a informa.
-
1:13 - 1:16Simbolurile pot fi folosite, mai degrabã, pentru a segrega decât pentru a uni.
-
1:16 - 1:18Iar cei cãrora li s-a încredinþat responsabilitatea ºi autoritatea
-
1:18 - 1:21de a aduce informaþia la cunoºtinþa publicului
-
1:21 - 1:25posedã ºi capacitatea de a face ceea ce doresc.
-
1:25 - 1:51Ascultaþi cu atenþie!
-
1:51 - 1:54Profeþia de la 21 Decembrie 2012
-
1:54 - 1:56La fiecare 26.000 de ani, sistemul nostru solar
-
1:56 - 1:59trece prin cele 12 semne zodiacale.
-
1:59 - 2:04Civilizaþiile antice ca Hopi, Egiptenii, Cherokee, Apaºii ºi Maiaºii
-
2:04 - 2:06au cunoscut existenþa acestui mare ciclu
-
2:06 - 2:08ºi au elaborat calendare în conformitate cu el.
-
2:08 - 2:11Acest ciclu descinde din nenumãratele ºi diferitele evenimente din naturã,
-
2:11 - 2:15cum ar fi orbitarea Soarelui în jurul lui Alcion, steaua centralã a Pleiadelor,
-
2:15 - 2:19sau ciclul de 260 de zile al gestaþiei umane.
-
2:19 - 2:25Acest ciclu este împãrþit în 5 subcicluri de câte 5.125 de ani fiecare,
-
2:25 - 2:28despre care se crede cã au propria lor vârstã.
-
2:28 - 2:31Calendarul Aztec sau Piatra Soarelui Mezo-Americanã
-
2:31 - 2:35au descris fiecare ciclu ca fiind distrus de unul din cele 5 elemente fundamentale.
-
2:35 - 2:37Ciclul în care ne aflãm noi în prezent
-
2:37 - 2:43e Era celui de-al cincilea soare, între 3113 Î.C. ºi 2012 D.C.
-
2:43 - 2:49Mai precis, acest Mare Ciclu se va încheia în data de 21 Decembrie 2012.
-
2:49 - 2:52Cultura ºi civilizaþia maiaºã a fost conºtientã de aceastã datã de sfârºit,
-
2:52 - 2:56ºi chiar Nostradamus a profeþit-o.
-
2:56 - 2:59Pãmântul, pe care locuim noi acum,
-
2:59 - 3:03înseamnã ºi miºcare, schimbare, evoluþie ºi conºtiinþã.
-
3:03 - 3:06Astrologii Timpului din Maya cea Vie afirmã cã Pãmântul
-
3:06 - 3:09a trecut deja prin foc, pãmânt, aer ºi apã.
-
3:09 - 3:13Elementul final este 'etherul' sau centrul.
-
3:13 - 3:16Hopi cred cã la 21 decembrie 2012 se încheie a patra lume a distrugerii
-
3:16 - 3:21ºi începe a cincea lume a pãcii.
-
3:21 - 3:26Marele Ciclu e divizat în ceea ce Maiaºii numesc 13 Baktani.
-
3:26 - 3:29Pãmântul a intrat în al 13-lea Baktan în 1618,
-
3:29 - 3:32perioadã cunoscutã ºi ca triumful materialismului,
-
3:32 - 3:34ºi ca perioada marii uitãri,
-
3:34 - 3:37cu referire la predicþia cã umanitatea va pierde conºtiinþa
-
3:37 - 3:41adevãratei ei legãturi cu natura prin intermediul posesiunilor exterioare.
-
3:41 - 3:43Acum, sentimentul egoist ºi cel de a controla au devenit
-
3:43 - 3:46ambiþia predominantã a lumii civilizate.
-
3:46 - 3:49Nu mai e surprinzãtor faptul cã exact în aceastã perioadã de timp,
-
3:49 - 3:52coordonarea temporalã globalã pusã în practicã de Papa Gregorie al 13-lea
-
3:52 - 3:55a silit popoarele bãºtinaºe sã adopte calendarul de 12 luni
-
3:55 - 3:58ºi primul ceas mecanic.
-
3:58 - 4:01Acest fapt este cunoscut drept 'Eroarea în Timp'.
-
4:01 - 4:05Înainte ca Biserica Romano-Catolicã sã creeze aceste douã instrumente,
-
4:05 - 4:10fiecare an era divizat în 13 cicluri lunare de câte 28 de zile fiecare.
-
4:10 - 4:13Dar aspectul cel mai detrimental al acestor douã instrumente
-
4:13 - 4:15este insinuarea cã timpul e ceva exterior nouã,
-
4:15 - 4:19ceva anorganic ºi în afara trupului pe care îl vedem
-
4:19 - 4:21ºi cãruia trebuie sã ne supunem.
-
4:21 - 4:23Profetul Maiaº din secolul 7, Pacal Votan,
-
4:23 - 4:27a lãsat generaþiilor viitoare un mesaj puternic.
-
4:27 - 4:31'Dacã umanitatea doreºte sã se salveze de la distrugerea biosfericã,'
-
4:31 - 4:35'trebuie sã se reîntoarcã la traiul în mediul natural.'
-
4:35 - 4:38A prezis, de asemenea, ºi tehnologizarea acceleratã a societãþii noastre
-
4:38 - 4:42ºi consecinþele abdicãrii noastre colective de le legea naturii
-
4:42 - 4:45în schimbul valorilor materiale.
-
4:45 - 4:49Astrologia ºi studierea bolþii cereºti sunt la fel de vechi ca civilizaþia.
-
4:49 - 4:51De-a lungul ultimilor câteva mii de ani,
-
4:51 - 4:53noile religii nu au fãcut altceva
-
4:53 - 4:55decât sã înlocuiascã religiile din anii care le-au precedat.
-
4:55 - 4:58Omul a fost atât de profund fascinat de obiectele de pe bolta cereascã
-
4:58 - 5:03încât le-a integrat în constelaþii ºi le-a aplicat legende.
-
5:03 - 5:08În mitologia greacã, aºtrii cereºti erau personificaþi ca Zei.
-
5:08 - 5:11Observãm în structurile care rezistã încã ºi astãzi
-
5:11 - 5:15cã cea mai veche civilizaþie a investit în localizarea stelelor
-
5:15 - 5:20mai multã bogãþie, putere, timp ºi efort decât în orice altã practicã.
-
5:20 - 5:23Acest lucru a rãmas consemnat în istorie drept o simplã curiozitate.
-
5:23 - 5:25Dar adevãrul devine din ce în ce mai clar
-
5:25 - 5:30cu fiecare zi ce ne apropie de 'ziua zero', 21 Decembrie 2012.
-
5:30 - 5:35E o concepþie greºitã comunã cã religia pãgânã e rar practicatã astãzi.
-
5:35 - 5:37De fapt, pãgânismul, în evoluþia lui,
-
5:37 - 5:40e cea mai practicatã formã de religie la ora actualã.
-
5:40 - 5:43V-aþi putea întreba cum e oare posibil.
-
5:43 - 5:47Rãspunsul stã ascuns în aproape toate religiile noastre populare de azi.
-
5:47 - 5:49Dar cine ar avea puterea ºi dorinþa de a integra
-
5:49 - 5:54o religie presupus de mult-dispãrutã în popularele confesiuni total opuse?
-
5:54 - 6:01Originile Ordinului
-
6:01 - 6:05Dr. Adam Weishaupt s-a nãscut pe 6 februarie 1748,
-
6:05 - 6:09în Ingolstadt, oraºul Berna, Bavaria, Germania.
-
6:09 - 6:12Acest personaj interesant era fiul unui rabin
-
6:12 - 6:15ºi s-a convertit la catolicism dupã moartea tatãlui sãu.
-
6:15 - 6:18Dupã ce a studiat doctrinele unor filozofi francezi ca Voltaire,
-
6:18 - 6:22se presupune cã ar fi învãþat preceptele satanice la Curtea Regalã Francezã.
-
6:22 - 6:24Cel mai renumit bancher al lumii,
-
6:24 - 6:27Mayor Amschel Rothschild din dinastia Rothschild,
-
6:27 - 6:30a creat împreunã cu Weishaupt 'Convenþia Zorilor de Aur'
-
6:30 - 6:34care, pânã în ziua prezentã, este loja privatã a lui Rothschild.
-
6:34 - 6:36Ansell Rothschild, pentru cei care nu ºtiu,
-
6:36 - 6:38este instigatorul revoluþiei americane,
-
6:38 - 6:42presupusa eliberare a Americii de sub Britanici.
-
6:42 - 6:44Rothschild l-a sfãtuit pe Weishaupt
-
6:44 - 6:47sã înfiinþeze anticii iluminaþi 'Florile Bavariei'.
-
6:47 - 6:50Acesta e mai bine cunoscut drept 'Ordinul Illuminati'.
-
6:50 - 6:54În învãþãturile Luciferiene, numele semnificã Purtãtorul Luminii,
-
6:54 - 6:57cel iluminat sau cel instruit.
-
6:57 - 7:01Area Pajay sau Tribunalul era cercul interior al Ordinii Supreme
-
7:01 - 7:04ºi membrii lui erau singurii care luau parte la întâlnirile secrete.
-
7:04 - 7:09În cartea sa, 'Revoluþia Mondialã', Nesta Webster declara:
-
7:09 - 7:13'Arta iluminismului rezidã în înrolarea de neghiobi ºi de adepþi,
-
7:13 - 7:18prin încurajarea viselor vizionarilor oneºti ºi a intrigilor fanaticilor.
-
7:18 - 7:21Prin flatarea vanitãþilor egocentriºtilor ambiþioºi,
-
7:21 - 7:23acþionând asupra minþilor dezechilibrate
-
7:23 - 7:26sau profitând de vicii ca lãcomia ºi puterea
-
7:26 - 7:29pentru a-i face pe oameni sã urmãreascã þinte total opuse
-
7:29 - 7:31serveºte scopului secret al sectei.
-
7:31 - 7:35Oamenii cu bani erau bineveniþi dar erau þinuþi departe de secretele reale.
-
7:35 - 7:37Scopul îl constituie câºtigarea de putere ºi bogãþii,
-
7:37 - 7:39subminarea guvernãrii laice sau religioase
-
7:39 - 7:42ºi dobândirea titulaturii de 'stãpâni ai lumii'.
-
7:42 - 7:46Obiectivul Ordinului a fost ºi încã este izbãvirea, într-o bunã zi, a rasei umane
-
7:46 - 7:48de tot ce înseamnã religie.
-
7:48 - 7:52Avansarea în ierarhia politicã ºi religioasã era obþinutã prin ºantaj,
-
7:52 - 7:54sub forma coruperii celor aflaþi la conducere
-
7:54 - 7:56cu sex de la prostituatele locale.
-
7:56 - 7:59În secolele 16 ºi 17, oficialii de rang înalt
-
7:59 - 8:01ai organizaþiilor politice ºi religioase
-
8:01 - 8:05erau pasibili de a fi condamnaþi la moarte pentru asemenea fapte.
-
8:05 - 8:09În 1780, a fost recrutat baronul France Frederick Carnegie.
-
8:09 - 8:11El ºi-a adus cea mai importantã contribuþie
-
8:11 - 8:13la naºterea mariajului dintre masoni ºi Illuminati.
-
8:13 - 8:15Faptul a permis membrilor Illuminati
-
8:15 - 8:18sã se extindã rapid cu ajutorul lojelor masonice.
-
8:18 - 8:22Pe 29 august 1781, Congresul lui Wilhelm's Bad?
-
8:22 - 8:25a declarat alianþa ca oficialã.
-
8:25 - 8:27Cei care au participat la congres au depus jurãmântul
-
8:27 - 8:29ca niciodatã sã nu dezvãluie ce s-a petrecut la acea întâlnire.
-
8:29 - 8:33Contele de Viriue, un mason ce fãcea parte din Loja Martines din Lyon,
-
8:33 - 8:36a fost întrebat, la sosirea acasã, despre întâlnire.
-
8:36 - 8:37El a declarat urmãtoarele:
-
8:37 - 8:40'Nu vã pot spune decât cã totul e mult mai serios decât credeþi.
-
8:40 - 8:44Conspiraþia care se þese acum e atât de bine gânditã,
-
8:44 - 8:47încât Monarhiei ºi Bisericii le va fi,
-
8:47 - 8:49ca sã spun aºa, practic imposibil, sã scape.'
-
8:49 - 8:51Mai târziu, i-a denunþat pe Illuminati.
-
8:51 - 8:53Sir John Dee.
-
8:53 - 8:57John Dee a fost consilierul reginei Elizabeth Tudor din dinastia Tudorilor.
-
8:57 - 9:02John Dee a fost ºeful Serviciului Secret Britanic sau MI5.
-
9:02 - 9:04A fost cunoscut ºi pentru practicarea magiei negre
-
9:04 - 9:06în cadrul afilierii lui la ºtiinþele oculte.
-
9:06 - 9:09Dacã aceasta e prima datã când auziþi despre ocultism,
-
9:09 - 9:12sau nu aveþi nicio idee despre dominanþa lui în lume pânã în ziua de azi,
-
9:12 - 9:13atunci fiþi foarte atenþi.
-
9:13 - 9:16Simbolurile pãgâne, zeii pãgâni, ritualurile ºi doctrinele pãgâne
-
9:16 - 9:20sunt la baza tuturor formelor de religie din toatã lumea.
-
9:20 - 9:23Simbolul Creºtin sau Catolic al Crucii derivã din liniile de împãrþire
-
9:23 - 9:27ale solstiþiului ºi echinocþiului din zodiacul calendaristic.
-
9:27 - 9:31Cuvântul 'cer' e în strânsã legãturã cu ceea ce religiile pãgâne
-
9:31 - 9:34numesc 'ceruri' sau 'corpuri galactice'.
-
9:34 - 9:37Iar trecerea din zodia Peºtilor în cea a Vãrsãtorului
-
9:37 - 9:39se referã, de fapt, la constelaþii,
-
9:39 - 9:42care, destul de interesant, se întâmplã în exact acelaºi moment
-
9:42 - 9:47cu Marele Ciclu profeþit de Maiaºi, ca, de altfel, ºi de alte multe culturi.
-
9:47 - 9:50Cum am spus înainte, ritualurile panteiste
-
9:50 - 9:53prevaleazã în toate religiile monoteistice de azi.
-
9:53 - 9:56Circumcizia e un ritual pãgân prin care bãrbaþii
-
9:56 - 9:58erau însemnaþi în cadrul unei ceremonii solemne.
-
9:58 - 10:01Nunþile sunt pãgâne în esenþa lor prin purtarea inelului
-
10:01 - 10:04care simbolizeazã Inelul lui Saturn.
-
10:04 - 10:07Funeraliile urmeazã acelaºi ritual pãgân
-
10:07 - 10:10prin plasarea deasupra unui mormânt a unui pietre geometrice sacre
-
10:10 - 10:13pentru personificarea ºi imortalizarea spiritului.
-
10:13 - 10:16Botezul este un ritual de scufundare a copilului în apa sfântã
-
10:16 - 10:21ºi simbolizeazã reînnoirea vieþii, la fel cum ploaia revigoreazã pãmântul.
-
10:21 - 10:24Sfântul Graal umplut cu vin este o reprezentare a sângelui
-
10:24 - 10:27care se scurge prin canalul urinar în timpul menstruaþiei femeii,
-
10:27 - 10:29ºi nu sângele lui Christos.
-
10:29 - 10:33Acest ritual a fost preluat de societatea patriarhalã.
-
10:33 - 10:36Bãrbaþii nu pot da viaþã aºa cum fac femeile,
-
10:36 - 10:39aºa cã pentru a simboliza bãrbatul dând viaþã, trebuia sã i se ia sânge,
-
10:39 - 10:41ce nu se putea face decât prin rãnire.
-
10:41 - 10:49În Egiptul antic, Zeiþa Isis era personificarea înþelepciunii.
-
10:49 - 10:53Faraonul Akhenaton a dorit ca adorarea sã-i fie închinatã lui
-
10:53 - 10:57aºa cã s-a autoproclamat Amen-Ra, Zeul Soare.
-
10:57 - 11:02Cuvântul 'amen' de la sfârºitul rugãciunii provine din preþuirea adusã lui Amen-Ra.
-
11:02 - 11:05De acolo, evreii au pãrãsit Egiptul
-
11:05 - 11:09ºi au cãlãtorit spre nord, spre Orientul Mijlociu unde i-au întâlnit pe Cananiþi
-
11:09 - 11:12care îl adorau pe Zeul Saturn, El.
-
11:12 - 11:15Alãturarea acestor trei Zei a devenit denumirea teritoriului de astãzi,
-
11:15 - 11:21care este cunoscut ca Isis Ra El sau Israel.
-
11:21 - 11:2798% din iudaism se bazeazã pe adorarea lui Saturn
-
11:27 - 11:30ºi ziua sacrã de adorare este Sâmbãtã.
-
11:30 - 11:34Adorarea practicatã în ziua de Duminicã provine de la Egipteni
-
11:34 - 11:37care îl venereazã pe Zeul Soare.
-
11:37 - 11:39Cei mai mulþi oameni, pur ºi simplu, trec peste aceste lucruri
-
11:39 - 11:41ºi nu-ºi pun întrebãri asupra originilor lor.
-
11:41 - 11:45Acest lucru e doar suprafaþa influenþelor pãgâne asupra zilelor noastre.
-
11:45 - 11:47Nu se gãseºte doar în religii.
-
11:47 - 11:57Se gãseºte chiar aici, în propria noastrã curte.
-
11:57 - 11:59Lumea Nouã
-
11:59 - 12:03Pe 22 ianuarie 1783, congresul a ratificat un contract
-
12:03 - 12:06care stabilea cã toate scrisorile de credit neachitate,
-
12:06 - 12:08banii împrumutaþi ºi datoriile contractate
-
12:08 - 12:12de sau sub autoritatea Congresului, înainte de formarea Statelor Unite,
-
12:12 - 12:15ca urmare a prezentei confederaþii,
-
12:15 - 12:19vor fi considerate o acuzaþie împotriva Statelor Unite
-
12:19 - 12:21pentru achitarea datoriei avute,
-
12:21 - 12:26pentru care Statele Unite garanteazã solemn.
-
12:26 - 12:31Cui îi datoreazã Marea Britanie aceste împrumuturi? Regelui George.
-
12:31 - 12:34Sper cã asta vã portretizeazã imaginea modului în care Marea Britanie
-
12:34 - 12:37a finanþat ambele pãrþi ale revoluþiei.
-
12:37 - 12:40Pânã în ziua de azi, Marea Britanie colecteazã taxe
-
12:40 - 12:42de la Statele Unite prin IRS.
-
12:42 - 12:45IRS nu e nici mãcar o agenþie a Guvernului Statelor Unite.
-
12:45 - 12:52Dacã nu mã credeþi, cãutaþi în Publicaþia IRS 6209.
-
12:52 - 12:58FCC, CIA, FBI ºi NASA n-au fãcut niciodatã parte din guvernul Statelor Unite.
-
12:58 - 13:02Guvernul U.S. doar deþine acþiuni la diferite agenþii.
-
13:02 - 13:07Numerele de Securitate Socialã sunt ºi ele emise de Naþiunile Unite prin I.M.F.
-
13:07 - 13:12Rãzboiul Civil care a durat din 1861 pânã în 1865
-
13:12 - 13:14a fost, de asemenea, instigat de Amsell Rothschild
-
13:14 - 13:19pentru a divide U.S ºi a le forþa sã se îndatoreze la Banca Centralã.
-
13:19 - 13:23Þinta era readucerea Statelor Unite în mâinile Marii Britanii,
-
13:23 - 13:26prin contractarea de împrumuturi uriaºe în schimbul achiziþionãrii de armament.
-
13:26 - 13:28Pentru realizarea acestui lucru, era crucial
-
13:28 - 13:32sã fie pusã în aºteptare o chestiune controversatã ca sclavia,
-
13:32 - 13:35cunoscându-se faptul cã Declaraþia de Independenþã
-
13:35 - 13:37va crea o agitaþie fãrã precedent în Statele Sudiste
-
13:37 - 13:40care depindeau în totalitate de munca sclavilor.
-
13:40 - 13:43A fost semnatã la Philadelphia, Pennsylvania,
-
13:43 - 13:47de 35 de persoane, din care 33 erau masoni.
-
13:47 - 13:51John Brown a fost mason ºi rosicrucian, adus la putere
-
13:51 - 13:54de William Lloyd Garrison ºi de senatorul Charles Sumner,
-
13:54 - 13:58ambii descendenþi de sânge ai Illuminati.
-
13:58 - 14:01Cu ajutorul publicaþiei 'New York Times', lui John Brown i s-a creat
-
14:01 - 14:05imaginea de erou al miºcãrii anti-sclavie.
-
14:05 - 14:12Ulysses S. Grant, primul preºedinte, s-a nãscut Hiram Ulysses Grant.
-
14:12 - 14:17A fost botezat astfel de tatãl lui, Mare Maestru Mason Jesse Root Grant.
-
14:17 - 14:20Jesse Root Grant a lucrat pentru tatãl lui John Brown,
-
14:20 - 14:25ºi apoi pentru E.A. Collins, unul dintre cei 13 descendenþi Illuminati.
-
14:25 - 14:29Ulysses Grant a fost adus rapid la putere, cu ajutorul lui Collins.
-
14:29 - 14:34Din aprilie 1861 pânã în mai 1864,
-
14:34 - 14:36Grant a avansat de la rangul de soldat
-
14:36 - 14:39la cel de Comandant-ªef al întregii Armate Unioniste.
-
14:39 - 14:42Imediat dupã numirea lui Grant ca preºedinte,
-
14:42 - 14:44cabinetul lui era alcãtuit din 8 masoni,
-
14:44 - 14:48incluzându-l pe Alphonso Taft, tatãl lui William Taft,
-
14:48 - 14:51ºi, în acelaºi timp, un strãmoº al lui Bill Clinton.
-
14:51 - 14:55Jonas Mills Bundy fãcea parte, pe linie de sânge, din cei 13 Illuminati,
-
14:55 - 14:57fiind consilierul prezidenþial al lui Grant,
-
14:57 - 15:01ca ºi al celor doi preºedinþi ce au urmat.
-
15:01 - 15:06Iar membrul guvernului, Columbus Delano, era bunicul lui Franklyn Delano Roosevelt.
-
15:06 - 15:11În data de 21 noiembrie 1933, preºedintele Franklin Roosevelt scria:
-
15:11 - 15:14'Elementul real al problemei este, aºa cum ºtim cu toþii,
-
15:14 - 15:17existenþa în centrele de putere a unui element financiar
-
15:17 - 15:21care deþine guvernul încã de pe vremea lui Andrew Jackson.'
-
15:21 - 15:24Tatãl lui Abraham Lincoln a fost A.A. Springs
-
15:24 - 15:27ºi fãcea parte din dinastia Rothschild.
-
15:27 - 15:29Fratele vitreg al lui Lincoln a lucrat
-
15:29 - 15:32pentru Louis Pezer? din dinastia Merovingianã,
-
15:32 - 15:35care era descendent din cele 13 linii Illuminati.
-
15:35 - 15:37Pezer deþinea ºi Insula Jekyll
-
15:37 - 15:41unde a fost creatã Banca Rezervei Federale.
-
15:41 - 15:44La mijlocul lui 1800, Abraham Lincoln ºi partidul 'Wiggs' încercau cu disperare
-
15:44 - 15:46sã se opunã iniþiativei lui Andrew Jackson
-
15:46 - 15:49de a stabili standardul aurului numit 'Sistemul Trezorier Independent'.
-
15:49 - 15:53Lincoln ºi partidul sãu au luptat pentru a înfiinþa Banca Centralã,
-
15:53 - 15:55susþinând în discursuri publice cã:
-
15:55 - 15:58'Sub un standard al aurului ºi argintului, toþi vom pierde mai mult sau mai puþin,
-
15:58 - 16:02dar foarte mulþi vor pierde toate lucrurile pentru care meritã sã trãieºti.'
-
16:02 - 16:05Din declaraþie rãzbat elementele tactice de creare a panicii,
-
16:05 - 16:07atât în acest discurs cât ºi în altele,
-
16:07 - 16:09susþinute pe aceeaºi temã de Abraham Lincoln.
-
16:09 - 16:12Ele nu oferã nicio dovadã realã sau vreo explicaþie.
-
16:12 - 16:16La începutul lui 1900, dupã încercarea eºuatã a lui Woodrow Wilson de a pune bazele
-
16:16 - 16:20a ceea ce s-a numit Liga Naþiunilor, dupã Primul rãzboi Mondial,
-
16:20 - 16:22Wilson ºi consilierul sãu, colonelul Hauss,
-
16:22 - 16:25au înfiinþat Institutul Afacerilor Internaþionale.
-
16:25 - 16:28Acest institut avea douã filiale.
-
16:28 - 16:31Una în Anglia, numitã Institutul Regal al Afacerilor Internaþionale.
-
16:31 - 16:34Consiliul Relaþiilor Strãine era încorporat
-
16:34 - 16:39ca filialã americanã pe 29 iulie 1921, la New York.
-
16:39 - 16:41Printre membrii fondatori se numãrau Colonelul Hauss,
-
16:41 - 16:46J.P. Morgan, John D. Rockefeller ºi alþi câþiva.
-
16:46 - 16:51Impozitul naþional pe Venit a fost declarat neconstituþional în 1895 de Curtea Supremã,
-
16:51 - 16:53dar un amendament constituþional
-
16:53 - 16:56a fost propus în congres de senatorul Nelson Aldrick.
-
16:56 - 16:59Acest fapt capãtã mai mult sens dacã observaþi
-
16:59 - 17:02cã Nelson Aldrick era cunoscut ºi ca vocea autenticã a lui J.P. Morgan,
-
17:02 - 17:06iar mai târziu s-a însurat în familia Rockefeller.
-
17:06 - 17:11Astãzi, 27-35% din muncitorii americani plãtesc impozitul lui
-
17:11 - 17:16ºi aceºti bani merg la Banca Centralã, numitã ºi Rezerva Federalã sau F.E.D.
-
17:16 - 17:20Pentru cei dintre voi care nu ºtiu ce e Banca Rezervei Federale ºi de ce e capabilã,
-
17:20 - 17:22vã spun cã e o bancã privatã non-guvernamentalã
-
17:22 - 17:25care furnizeazã toatã moneda Statelor Unite.
-
17:25 - 17:28Controleazã rata inflaþiei prin masa monetarã pusã în circulaþie.
-
17:28 - 17:33Cel mai uimitor aspect al bãncii centrale e 'Suspendarea Plãþilor în Numerar'
-
17:33 - 17:36prin care Federalii pot refuza sã-ºi plãteascã obligaþiile,
-
17:36 - 17:38în condiþiile în care plãtitorii obiºnuiþi de taxe
-
17:38 - 17:40care nu ºi le achitã, suportã consecinþele.
-
17:40 - 17:44Cu alte cuvinte, 'Suspendarea Plãþilor în Numerar' e dreptul bãncii centrale
-
17:44 - 17:47de a încãlca orice contract, fãrã a fi supusã niciunei sancþiuni.
-
17:47 - 17:50În cuvinte ºi mai simple, se cheamã 'furt'.
-
17:50 - 17:53Cum e posibil cã Federalilor le e permis sã încalce orice contract vor,
-
17:53 - 17:57fãrã a fi deloc sancþionaþi de guvern? Rãspunsul e simplu.
-
17:57 - 18:01Banca Rezervei Federale se aflã PESTE guvern, nu SUB el.
-
18:01 - 18:04Carroll Quigley, mentorul lui Bill Clinton, în vremea când era
-
18:04 - 18:07profesor la Universitatea 'George Stanley', scria despre banca centralã:
-
18:07 - 18:09'...nu vor nici mai mult, nici mai puþin decât sã creeze
-
18:09 - 18:12un sistem mondial de control financiar în mâini private,
-
18:12 - 18:15capabil sã domine sistemul politic al oricãrei þãri
-
18:15 - 18:17ºi economia mondialã în întregul ei.
-
18:17 - 18:21Sã controleze într-o manierã feudalã bãncile centrale ale lumii,
-
18:21 - 18:24acþionând în tandem, prin acorduri secrete,
-
18:24 - 18:27parafate în frecvente întâlniri ºi conferinþe intime.'
-
18:27 - 18:30E important de ºtiut cã aproape toþi fondatorii Bãncii Rezervei Federale
-
18:30 - 18:34au fost implicaþi în conceperea Consiliului Afacerilor Externe.
-
18:34 - 18:37Din 1934 când a fost înfiinþatã F.E.D,
-
18:37 - 18:40aproape fiecare secretar de stat al Statelor Unite,
-
18:40 - 18:44toþi secretarii de rãzboi sau ai apãrãrii începând cu Henry L. Stimson,
-
18:44 - 18:47aproape fiecare ºef al CIA de la Alan Dulas încoace,
-
18:47 - 18:49aproape toþi candidaþii la preºedinþie,
-
18:49 - 18:55Dwight D. Eisenhower, JFK, Richard Nixon ºi Bill Clinton au fost membri ai C.F.R.
-
18:55 - 19:02George Bush Senior a fost Preºedinte al C.F.R. în perioada 1977-1979.
-
19:02 - 19:04Înþelegeþi cã toate aceste poziþii înalte în guvern
-
19:04 - 19:11au fost decise de organizaþii create de cartelul bancar internaþional.
-
19:11 - 19:14Peste tot au loc întâlniri secrete la care iau parte aceiaºi membri.
-
19:14 - 19:19Comisia Trilateralã, Grupul Bilderberg, Clubul de la Roma, Naþiunile Unite,
-
19:19 - 19:23ºi cele douã filiale ale Institutului Afacerilor Internaþionale.
-
19:23 - 19:25Aceste grupuri alcãtuiesc ceea ce se cunoaºte
-
19:25 - 19:28sub numele de Masa Rotundã, creatã de Cecil Rhodes.
-
19:28 - 19:31Alte ramificaþii sunt Grupul Bohemia
-
19:31 - 19:34ºi organizaþia 'Skull & Bones' a Universitãþii Yale,
-
19:34 - 19:36din care, dupã cum ºtim, au fãcut parte
-
19:36 - 19:40George W. Bush, George Bush Senior ºi John Kerry.
-
19:40 - 19:43La aproape fiecare întâlnire organizatã de aceste grupuri, iau parte
-
19:43 - 19:46cei mai puternici oficiali guvernamentali, lideri de corporaþii,
-
19:46 - 19:49moguli ai presei ºi familii regale din toatã lumea.
-
19:49 - 19:51Aceste întâlniri sunt þinute în secret
-
19:51 - 19:54ºi niciun cuvânt nu ajunge în media principalã.
-
19:54 - 19:56Cum e posibil ca atâþia oameni influenþi
-
19:56 - 19:58sã participe la întâlniri alãturi de oameni din presã
-
19:58 - 20:02ºi nicio menþiune despre ele sã nu ajungã la opinia publicã?
-
20:02 - 20:05Aceastã întrebare va cãpãta sens când veþi începe sã înþelegeþi
-
20:05 - 20:09cã cetãþenii obiºnuiþi nu trebuie sã ºtie ce se petrece în vârful piramidei.
-
20:09 - 20:12Nu sunteþi oare de acord cu faptul cã, în secolul nostru, ca sã câºtigi putere,
-
20:12 - 20:16e mai eficientã strategia ºi inteligenþa decât forþa brutã?
-
20:16 - 20:20Logica vã va spune cã în orice sport sau joc, ca sã obþii victoria,
-
20:20 - 20:23trebuie sã-þi þii secrete miºcãrile strategice.
-
20:23 - 20:35De ce ar fi diferit în politica globalã?
-
20:35 - 20:38Dacã aduc aici un maestru în ºah ºi îl întreb care sunt principiile
-
20:38 - 20:41de a învãþa sã câºtigi un joc de ºah, el îmi va spune:
-
20:41 - 20:44Sunt 4 lucruri. Ai nevoie mai întâi de rãbdare.
-
20:44 - 20:47Dacã nu ai rãbdare, nici mãcar nu încerca sã te apuci sã înveþi jocul.
-
20:47 - 20:49Mi-ar mai spune: Ai nevoie de simþ de sincronizare.
-
20:49 - 20:52Dacã nu ai simþ de sincronizare, nu deschide cartea.
-
20:52 - 20:55În al treilea rând, trebuie sã-þi cunoºti bine adversarul.
-
20:55 - 21:01ªi al patrulea principiu e cã trebuie sã ai voinþa de a face orice sacrificiu.
-
21:01 - 21:06Acum, d-nelor ºi d-lor, de ce câºtigã cei din partea întunecatã jocul?
-
21:06 - 21:08Pentru cã au o rãbdare infinitã.
-
21:08 - 21:11Adicã, lucreazã la un singur lucru de 50.000 de ani.
-
21:11 - 21:13Asta numesc eu 'rãbdare'.
-
21:13 - 21:15Au un simþ de sincronizare genial,
-
21:15 - 21:18pentru cã ºtiu totul despre astrologie ºi divinitate,
-
21:18 - 21:21lucruri de care noi am uitat, pe care strãmoºii noºtri agricultori le ºtiau.
-
21:21 - 21:25Calendarul Iulian, de pildã. Lucruri de care noi nu mai suntem interesaþi.
-
21:25 - 21:27Noi suntem sclavii ceasului.
-
21:27 - 21:30Dar nu ºtim nimic despre timpul cosmic, care ar trebui sã ne guverneze vieþile.
-
21:30 - 21:34Ei ºtiu uimitor de multe lucruri despre voi.
-
21:34 - 21:37Ne cunosc extraordinar de bine, duºmanii noºtri.
-
21:37 - 21:39ªi acest al patrulea principiu e punctul lor forte, nu-i aºa?
-
21:39 - 21:41Pentru cã ei sunt dispuºi sã facã orice sacrificiu,
-
21:41 - 21:47oricare ar fi acela ºi oricând e nevoie sã-l facã.
-
21:47 - 21:50Porcuºorul: 'Dar asta ar încãlca tratatul nostru.
-
21:50 - 21:54'Eºti un tip bun. Pentru cã urãºti rãzboiul'.
-
21:54 - 21:58'Nu þi-ai încãlca cuvântul dat.'
-
21:58 - 22:22Lupul: 'Glumeºti, nu? Ha, ha, ha, hah!'
-
22:22 - 22:26"Una dintre pedepsele pentru refuzul de a participa la politicã
-
22:26 - 22:29e cã sfârºeºti prin a fi guvernat de cei ce-þi sunt inferiori."
-
22:29 - 22:39Platon
-
22:39 - 22:43George W. Bush este urmaºul direct al lui Godfrey de Bouillon.
-
22:43 - 22:46Familia Bouillon a fost în slujba Papei Gregorie al 7-lea
-
22:46 - 22:49ºi a condus nobilimea europeanã în timpul Cruciadelor,
-
22:49 - 22:53cu scopul de a recuceri Ierusalimul de sub religia islamicã.
-
22:53 - 22:55Godfrey de Bouillon a devenit primul Rege al Ierusalimului
-
22:55 - 22:57ºi Duce al Lorenei de Jos,
-
22:57 - 23:02regiune centralã a liniei de sânge de origine a ordinului Illuminati.
-
23:02 - 23:05Bush este înrudit de aproape cu fiecare monarh european.
-
23:05 - 23:09Este al 13-lea vãr al reginei Elizabeta ºi al Prinþului Charles.
-
23:09 - 23:13E înrudit cu fiecare membru al familiei regale britanice
-
23:13 - 23:15din Casa de Windsor.
-
23:15 - 23:18Casa de Windsor e cunoscutã pentru faptul cã a renunþat la numele sãu german
-
23:18 - 23:22dupã primul rãzboi mondial, sub presiunea oprobriului public.
-
23:22 - 23:25Un fapt mai puþin cunoscut despre Casa de Windsor este finanþarea masivã
-
23:25 - 23:31pentru aducerea la putere a lui Adolf Hitler în zorii celui de-al doilea rãzboi mondial.
-
23:31 - 23:34Swastika e, în realitate, un simbol al soarelui,
-
23:34 - 23:38având legãturã cu Ordinul Soarelui din ocult.
-
23:38 - 23:42Cuvântul 'nazi' se traduce, de fapt, prin 'Anunnaki' (Marii Zei)
-
23:42 - 23:43care e numele unuia din cei 8 copii
-
23:43 - 23:46ai Zeiþei Mamã Ninhursag (Zeiþã sumerianã).
-
23:46 - 23:49Chiar ºi termenul 'holocaust' e, de fapt, cuvântul din dialectul Yiddish
-
23:49 - 23:52pentru 'sacrificiu prin ardere, adus ca ofrandã'.
-
23:52 - 23:55Heinrich Himler a fost comandantul SS
-
23:55 - 23:58ºi unul dintre cei mai influenþi oameni ai Germaniei Naziste.
-
23:58 - 24:00Himler a fost Ocultist de Raza a 7-a
-
24:00 - 24:03ºi a fost foarte influenþat de cartea 'Ostara' a lui George Lintz,
-
24:03 - 24:06care era un mistic austriac.
-
24:06 - 24:10Aceastã carte ocultistã schiþa un plan de purificare etnicã,
-
24:10 - 24:12de creare a unei rase unice
-
24:12 - 24:15ºi de reînviere a tradiþiei antice a Cavalerilor Templieri din Evul Mediu.
-
24:15 - 24:19Grupul cavalerilor templieri a fost masacrat în masã de monarhia francezã.
-
24:19 - 24:22Templierii supravieþuitori au înfiinþat multe Ordine Masonice
-
24:22 - 24:24ºi societãþi secrete în toatã Europa,
-
24:24 - 24:27în care se crede cã îºi au originea Illuminati.
-
24:27 - 24:28E important de observat ºi faptul
-
24:28 - 24:31cã strãmoºul familiei Bush, Godfriey de Bouillon,
-
24:31 - 24:34a fost el însuºi Cavaler templier.
-
24:34 - 24:38Pânã în ziua de azi, toþi preºedinþii americani, fãrã nicio excepþie,
-
24:38 - 24:41au o legãturã de rudenie de sânge directã cu monarhii Britanici.
-
24:41 - 24:45Pe 20 decembrie 1993, George Herbert Walker Bush
-
24:45 - 24:49a fost înnobilat de Regina Angliei drept Cavaler al Marii Crucii,
-
24:49 - 24:54cel mai Onorabil Ordin de Bath, pentru purtarea Rãzboiului din Golf.
-
24:54 - 24:57Nu vã sunã ciudat faptul cã preºedintele nostru, liderul nostru,
-
24:57 - 24:59a îngenuncheat în faþa Reginei Angliei,
-
24:59 - 25:03într-o ceremonie ce simbolizeazã supunerea?
-
25:03 - 25:05Deci ce înseamnã toate astea?
-
25:05 - 25:08Înseamnã, pur ºi simplu, cã de-a lungul fiecãrei civilizaþii majore,
-
25:08 - 25:12puterea politicã a rãmas apanajul doar câtorva descendenþe de sânge
-
25:12 - 25:15ºi în acelaºi mod, e, cu disperare, pãstratã ºi astãzi.
-
25:15 - 25:18Este oficial recunoscut opiniei publice cã toþi liderii din întreaga lume
-
25:18 - 25:23fac parte din ordine ºi frãþii secrete sau participã la întâlniri secrete,
-
25:23 - 25:27dar ceea ce nu se spune publicului este scopul acestor întâlniri.
-
25:27 - 25:29Deci daþi-mi voie sã vã traduc eu.
-
25:29 - 25:32"Liderii majori din întreaga lume sunt parte
-
25:32 - 25:35dintr-un efort unit de a rãmâne la putere veºnic.
-
25:35 - 25:40Pentru a reuºi acest lucru, oamenii sunt ademeniþi în plasa datoriei perpetue,
-
25:40 - 25:43care face imposibilã plata ei de cãtre aceºtia.
-
25:43 - 25:50În schimb, toate proprietãþile ºi bunurile vor trece în posesia creditorului."
-
25:50 - 25:53Pentru cei dintre voi care nu ºtiu ce înseamnã asta,
-
25:53 - 25:55atunci când un guvern deþine tot ce vã aparþine,
-
25:55 - 25:58asta se numeºte socialism.
-
25:58 - 26:02Totul face parte din scopul final al religiilor oculte,
-
26:02 - 26:06pãgânismul de care v-am tot vorbit pânã acum,
-
26:06 - 26:09dar religiile pãgâne cunoscute publicului de azi
-
26:09 - 26:12nu sunt nici pe departe implicate cât religia ocultã.
-
26:12 - 26:15Este mult mai confuz decât credeþi.
-
26:15 - 26:17Încercaþi sã vã imaginaþi aceastã practicã
-
26:17 - 26:20mai puþin ca o religie, ci mai mult ca o ambiþie.
-
26:20 - 26:23Ambiþia este atingerea cunoaºterii.
-
26:23 - 26:27Nu e nicio inteligenþã super-umanã sau fantezie implicatã în asta.
-
26:27 - 26:32Darurile Domnului sunt foarte simple.
-
26:32 - 26:37Omniprezenþa - Puterea unei fiinþe sau a unei conºtiinþe
-
26:37 - 26:41de a se afla pretutindeni în acelaºi timp.
-
26:41 - 26:48Omniºtiinþa - Puterea de a cunoaºte tot ce poate fi cunoscut.
-
26:48 - 26:56ºi Omnipotenþa - a avea putere nelimitatã.
-
26:56 - 27:08Vedem toate aceste lucruri astãzi. Nu poate fi negat.
-
27:08 - 27:12Dacã tot nu credeþi cã religia misticã e prezentã astãzi,
-
27:12 - 27:14uitaþi-vã, pur ºi simplu, în jur.
-
27:14 - 27:16Existã, literalmente, mii de statui ºi embleme
-
27:16 - 27:20ale religiilor antice, pe orice aºezãmânt politic.
-
27:20 - 27:24Chiar ºi pe uniformele militare gãseºti aceste simboluri.
-
27:24 - 27:26Nu numai în þara noastrã.
-
27:26 - 27:30Aceleaºi embleme se gãsesc pe uniforma militarã a fiecãrei naþiuni.
-
27:30 - 27:32ªi de ce oare?
-
27:32 - 27:37Pentru cã o viaþã, luatã într-un moment, loc ales ºi într-un mod specific,
-
27:37 - 27:39devine un sacrificiu.
-
27:39 - 27:42ªi ca sã ilustrãm ºi mai departe acest lucru,
-
27:42 - 27:45pe 20 martie 2003, preºedintele Bush
-
27:45 - 27:48a lansat bombardarea Bagdadului, la ora localã 5.50.
-
27:48 - 27:51Bombardamentele au durat pânã pe 21 martie.
-
27:51 - 27:54Operaþiunea a fost numitã de media 'ªoc ºi Groazã'.
-
27:54 - 27:57Dar potrivit religiei mistice,
-
27:57 - 27:59aceastã datã e cunoscutã drept 'Ajunul lui Ostara',
-
27:59 - 28:03mai bine cunoscut ca echinocþiul de primãvarã.
-
28:03 - 28:07În aceastã zi, ocultiºtii o venereazã pe Zeiþa Pãmântului, Gaia.
-
28:07 - 28:14Druizii considerau aceastã zi drept Ziua Celebrãrii Fertilitãþii Primãverii.
-
28:14 - 28:17Rãzboiul s-a sfârºit brusc pe 1 mai 2003.
-
28:17 - 28:22Aceastã datã e cunoscutã în calendarul Druid ca Noaptea Mondialã a Mestecenilor.
-
28:22 - 28:27A fost numitã aºa dupã Sfânta Walburga care era Zeiþa Pãgânã a Fertilitãþii.
-
28:27 - 28:30Din 20 martie pânã pe 1 mai,
-
28:30 - 28:33ritualul pãgân cere sã oferi sânge pãmântului
-
28:33 - 28:36ºi sã reînnoieºti viaþa Zeiþei Fertilitãþii.
-
28:36 - 28:39Ce altã perioadã de timp e mai potrivitã pentru a începe un rãzboi sângeros
-
28:39 - 28:41decât exact în zilele sacrificiului ritualic
-
28:41 - 28:44ºi sã-l sfârºeºti când acesta se terminã?
-
28:44 - 28:46Paralele sunt stranii.
-
28:46 - 28:49Toate acestea sunt fapte consemnate în multe ºi diferite surse din toatã lumea
-
28:49 - 28:53ºi sunt disponibile pentru oricine doreºte sã cerceteze.
-
28:53 - 28:55Unirea punctelor cheie depinde numai de tine,
-
28:55 - 28:58ºi pe baza cercetãrilor tale, ia propriile tale decizi,
-
28:58 - 29:09nu adopta concluziile pe care þi le-au pus alþii în faþã.
-
29:09 - 29:12'Rãspunsurile corecte sunt cele pe care le decizi TU cã sunt corecte.
-
29:12 - 29:15Poate tot ce vã spun eu e greºit.
-
29:15 - 29:18Vã pot spune ceea ce mi se pare mie a fi mai mult sau mai puþin în ordine,
-
29:18 - 29:32dar acesta nu constituie un motiv sã luaþi de bun ce vã spun eu.'
-
29:32 - 29:37'Acum ºtiþi de ce sunt acolo sã vã distrugã.'
-
29:37 - 29:40Deschideþi Ochii Asupra Prezentului
-
29:40 - 29:43Astãzi e atâta confuzie în legãturã cu ce înseamnã creºtinãtatea
-
29:43 - 29:49pentru cã tot ce credeam a fi creºtinãtate s-a dovedit a nu fi deloc.
-
29:49 - 29:53Dacã asta continuã, va fi o rãsturnare a tuturor lucrurilor.
-
29:53 - 29:58Da, aceastã schimbare ºi rãsturnare sunt plãnuite intenþionat.
-
29:58 - 30:03Nimic nu se întâmplã astãzi în Statele Unite din întâmplare.
-
30:03 - 30:05Nimic.
-
30:05 - 30:07Nimic nu se întâmplã astãzi
-
30:07 - 30:12în sânul Bisericii Greco-Catolice din întâmplare.
-
30:12 - 30:18Acþioneazã în numele unei speranþe antice, care trebuie împlinitã.
-
30:18 - 30:21Dacã înþelegeþi toate astea bine, ºi ºtiu cã înþelegeþi,
-
30:21 - 30:23mai înþelegeþi ºi cã încearcã sã vã inducã în eroare,
-
30:23 - 30:25pentru ca oamenii obiºnuiþi ca voi sã nu înþeleagã.
-
30:25 - 30:28De. ex, iei o idee, pui începutul ºi apoi sfârºitul propoziþiei,
-
30:28 - 30:32ºi apoi interferezi tot felul de lucruri în mijloc
-
30:32 - 30:36pentru a induce în eroare oamenii obiºnuiþi ca voi.
-
30:36 - 30:41ªi totul merge pânã în vremurile antice, în strânsã legãturã cu religiile oculte.
-
30:41 - 30:45Astãzi, SUA se aflã sub controlul absolut al ocultismului,
-
30:45 - 30:47ºi de aceea ne aflãm în rãzboi cu Orientul Mijlociu.
-
30:47 - 30:49Ce înseamnã toate astea, de fapt?
-
30:49 - 30:52Totul face parte din planul neîntrerupt
-
30:52 - 30:55de declanºare al celui de-al treilea rãzboi mondial
-
30:55 - 31:00ºi de instaurare a Noii Ordini ºi a Noii Religii Mondiale.
-
31:00 - 31:05Aceastã informaþie e susþinutã de savanþi, profesori, filozofi, doctori,
-
31:05 - 31:10profesioniºti din toatã lumea, renumiþi în domeniul lor.
-
31:10 - 31:13Motivul pentru care majoritatea oamenilor n-au auzit de asta,
-
31:13 - 31:16este acela cã peste circa 80% din populaþie
-
31:16 - 31:20se informeazã strict din mijloacele principale de media.
-
31:20 - 31:22ªi dacã veþi urmãri structura ierarhicã
-
31:22 - 31:24a fiecãrui post major de televiziune pânã la cel mai înalt nivel,
-
31:24 - 31:27veþi gãsi aceiaºi oameni care deþin corporaþiile,
-
31:27 - 31:34care susþin fiecare oficial de rang înalt în postul ce-l ocupã.
-
31:34 - 31:40E un monopol media.
-
31:40 - 31:42Toatã media e controlatã de câteva corporaþii
-
31:42 - 31:51care primesc ordine de la FDC? Ei deþin reþele proprii.
-
31:51 - 31:54Le pot folosi ca sã spunã ce vor
-
31:54 - 31:58ºi sã minimalizeze pãrerile oricui nu e de acord cu ei.
-
31:58 - 32:02De unde vin iniþialele PCB?
-
32:02 - 32:06Vin de la centralele de curent electric construite de Westernhouse ºi G.E.
-
32:06 - 32:09Vã pot îmbolnãvi de multe tipuri de cancer care vã pot rãni.
-
32:09 - 32:12Dar marilor boºi de sus nu le pasã.
-
32:12 - 32:16Ei stau bine-mersi, mulþumitã reþelei corporatiste.
-
32:16 - 32:20Primesc subsidii de miliarde de la guvern
-
32:20 - 32:24cu care ar trebui sã creeze slujbe, dar nu aºa le cheltuiesc.
-
32:24 - 32:27Folosesc bilete de bancã ca sã susþina congresmeni,
-
32:27 - 32:31Ce vor continua aceste programe de 'binefacere' mereu ºi mereu
-
32:31 - 32:35ªi-i vor lãsa sã deverseze deºeuri toxice în locurile de joacã ale copiilor noºtri.
-
32:35 - 32:40Iar G.E. au fabricat gloanþele cu care-a fost împuºcat JFK.
-
32:40 - 32:54Intraþi în acest lanþ ori de câte ori cumpãraþi ceva.
-
32:54 - 33:04...VÃ RUGÃM, FIÞI PE RECEPÞIE, VÃ RUGÃM, FIÞI PE RECEPÞIE
-
33:04 - 33:06Iar pe cei care n-aþi auzit pânã acum nimic
-
33:06 - 33:09despre acest guvern mondial sau o religie mondialã,
-
33:09 - 33:12vã provoc sã daþi o cãutare pe internet despre Noua Ordine Mondialã.
-
33:12 - 33:17Veþi fi copleºiþi de numãrul de oameni care încearcã sã se adreseze maselor.
-
33:17 - 33:19Asta exemplificã descoperirea
-
33:19 - 33:22cã 87% din populaþie îºi formuleazã structurile încrederii lor
-
33:22 - 33:25pe ideile altor oameni.
-
33:25 - 33:27Numai un procent de 13% îºi structureazã propriile idei
-
33:27 - 33:29pe baza logicii ºi evaluãrii.
-
33:29 - 33:33ªi, e trist, dar doi dintre cei mai mari factori care conduc la ignoranþa oamenilor
-
33:33 - 33:59sunt urmãtorii.
-
33:59 - 34:01GROUP THINK.
-
34:01 - 34:10Constituþia voastrã? Hârtia mea igienicã.
-
34:10 - 34:13E un termen care se referã la un grup ce nu doreºte sã priveascã
-
34:13 - 34:15dincolo de consensul general al turmei.
-
34:15 - 34:19De multe ori, lipsa de putere sau de ambiþie ne face sã ne punem întrebãri noi
-
34:19 - 34:22pentru a ajunge la rãspunsuri reale.
-
34:22 - 34:25Dar mai importantã - ºi mai periculoasã - e o circumstanþã
-
34:25 - 34:33care izvorãºte din teama de a nu ne face de râs în faþa semenilor.
-
34:33 - 34:36ªi religia ºi politica sunt forme ale GROUP THINK.
-
34:36 - 34:40Cuvinte ca 'Patriotism' ºi 'Credinþã' sunt cuvinte imaginare
-
34:40 - 34:43care, în ultimã instanþã, înseamnã Supunere Oarbã.
-
34:43 - 34:46Se considerã erezie ºi nepatriosm
-
34:46 - 34:48sã pui la îndoialã cuvintele liderului tãu,
-
34:48 - 34:51deci, teama de a nu deranja marea putere superioarã
-
34:51 - 34:53a forþat turma sã punã bazele acestui GROUP THINK,
-
34:53 - 34:56fãrã sã ia în seamã consecinþele ce ar decurge de aici.
-
34:56 - 34:58ªi unul din exemplele cele mai bune ale GROUP THINK
-
34:58 - 35:04este stigmatul dat Teoriilor Conspiraþiei.
-
35:04 - 35:08Expresia 'Teoria Conspiraþiei' produce o impresie diferitã persoanei medii.
-
35:08 - 35:12Asasinarea lui JFK. Aria 51. Rosswell.
-
35:12 - 35:16Muºamalizãri guvernamentale. Dispariþii ciudate.
-
35:16 - 35:20Aceste subiecte sunã, probabil, un pic fantezist pentru omul de rând.
-
35:20 - 35:22ªi este destul de bine de înþeles.
-
35:22 - 35:24SUNT INTENÞIONAT FÃCUTE SÃ SUNE 'INVENTATE'.
-
35:24 - 35:27Prin interpretarea eronatã a timpului ºi înfrumuseþarea acestor poveºti,
-
35:27 - 35:30au fost adãugate sau omise fapte.
-
35:30 - 35:34Unele pot fi adevãrate iar altele pot fi false, însã un lucru e cert.
-
35:34 - 35:36Dacã secretele globale care trebuie ascunse,
-
35:36 - 35:39ajung, totuºi, la urechile publicului,
-
35:39 - 35:40cea mai bunã acoperire e sã se înfloreascã
-
35:40 - 35:43sau sã se modifice povestea pânã sunã grotescã.
-
35:43 - 35:46Deci, ce se întâmplã când secretul are legãturã cu guvernul?
-
35:46 - 35:49ªi guvernul are legãturi strânse cu media principalã?
-
35:49 - 35:53Iar MSM, cum am spus înainte, s-a dovedit cã influenþeazã
-
35:53 - 35:55pãrerea opiniei publice în proporþie de cel puþin 80%?
-
35:55 - 35:57Logica nu poate fi negatã.
-
35:57 - 36:01Media, în orice formã a ei, are rolul de a-i face pe oameni sã se simtã stupizi
-
36:01 - 36:04pânã ºi pentru faptul cã au o minte deschisã spre teoriile conspirative.
-
36:04 - 36:08Filmele, cãrþile, basmele ºi folclorul popular sunt ºi ele instrumente
-
36:08 - 36:10pentru a-l face pe omul obiºnuit sã se creadã nebun
-
36:10 - 36:12pentru cã susþine sau crede în conspiraþii.
-
36:12 - 36:14ªi de ce n-ar face-o?
-
36:14 - 36:16Liderii noºtri nu-ºi fac probleme de conºtiinþã când ne spun
-
36:16 - 36:19sã nu investigãm sau sã nu credem în aceste teorii.
-
36:19 - 36:23"Sã nu tolerãm niciodatã teorii conspirative nesãbuite
-
36:23 - 36:26cu privire la atacurile din 11 septembrie.
-
36:26 - 36:35Minciuni rãutãcioase, care încearcã sã abatã vina de la teroriºtii în cauzã."
-
36:35 - 36:39Practica pãgânã cea mai de bazã e controlul populaþiei umane,
-
36:39 - 36:43pentru a avea un echilibru perfect între om ºi naturã.
-
36:43 - 36:46Scopul este de a aduce populaþia la un numãr de 500.000.000,
-
36:46 - 36:52ceea ce înseamnã un procent de peste 90% reducere a umanitãþii.
-
36:52 - 36:55Acum, cã am abandonat tot ce am fost antrenaþi
-
36:55 - 36:57sã gândim anterior acestui moment,
-
36:57 - 36:58putem începe sã privim lumea AªA CUM ESTE,
-
36:58 - 37:01în loc de cum NI SE SPUNE CÃ ESTE.
-
37:01 - 37:04Deschideþi ochii astãzi ca ºi cum n-aþi mai fi vãzut lumea pânã acum
-
37:04 - 37:06ºi veþi începe sã observaþi
-
37:06 - 37:16cã reducerea globalã a populaþiei e peste tot în jurul vostru.
-
37:16 - 37:20Permiteþi-mi sã vã asigur cã absolut nimic din ceea ce vã voi spune
-
37:20 - 37:27nu este exagerat, intercalat sau imaginar.
-
37:27 - 37:36Tot ce vã voi spune este documentat.
-
37:36 - 37:40Cel care controleazã hrana, controleazã lumea.
-
37:40 - 37:45Ei bine, au spus în 1962:
-
37:45 - 37:50'Vom pune bazele unui proiect de implementare, la nivel global,
-
37:50 - 37:58a unui Codex Alimentar pânã pe 31 decembrie 2009.'
-
37:58 - 38:00Erau un fel de linii directoare.
-
38:00 - 38:02Comisia Codexului Alimentarius
-
38:02 - 38:06e administratã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii
-
38:06 - 38:09ºi de Organizaþia pentru Agriculturã ºi Hranã.
-
38:09 - 38:11Aceste douã organizaþii finanþeazã Codexul
-
38:11 - 38:13ºi îl pun în aplicare la cererea Naþiunilor Unite.
-
38:13 - 38:18Deci, ele sunt mãmica ºi tãticul Codexului Alimentar.
-
38:18 - 38:23În 1994, Codexul, fãrã a se anunþa în vreun fel aceastã þarã,
-
38:23 - 38:25a declarat nutrienþii,
-
38:25 - 38:27acum puneþi-vã centurile intelectuale de siguranþã,
-
38:27 - 38:33a declarat nutrienþii a fi toxine. Sunt otrãvuri.
-
38:33 - 38:38Potrivit Codexului, fiecare vacã de lapte de pe planetã
-
38:38 - 38:45TREBUIE tratatã cu hormonul de creºtere bovin recombitant Monsanto.
-
38:45 - 38:48Mai departe, potrivit Codexului,
-
38:48 - 38:53orice animal de pe planetã folosit în scopuri de hranã
-
38:53 - 38:58TREBUIE tratat cu antibiotice subclinice
-
38:58 - 39:05ºi TREBUIE sã fie tratat cu hormoni de creºtere exogeni.
-
39:05 - 39:10Dacã faceþi calculele, în proiecþiile WHO ºi FAO,
-
39:10 - 39:15proiecþiile epidemiologice, ºi ei estimeazã asta, nu eu,
-
39:15 - 39:20cã doar directivele referitoare la vitamine ºi minerale,
-
39:20 - 39:27când vor fi implementate global pe 31 decembrie 2009,
-
39:27 - 39:31vor avea ca rezultat minim 3 miliarde,
-
39:31 - 39:40adicã M, Moarte, Masiv, Miliarde de Morþi.
-
39:40 - 39:44Un miliard de oameni vor muri, pur ºi simplu, de foame.
-
39:44 - 39:50Aceºti oameni care mor nu au avut, succes, economiceºte vorbind,
-
39:50 - 39:53din punctul de vedere al corporaþiilor.
-
39:53 - 39:57Dar urmãtoarele 2 miliarde vor muri de boli
-
39:57 - 40:02ce puteau fi prevenite, cauzate de subnutriþie.
-
40:02 - 40:04Cine va trãi?
-
40:04 - 40:07Probabil acei oameni care sunt suficient de bogaþi ºi de puternici
-
40:07 - 40:12sã-ºi permitã propriile dispozitive de hranã sãnãtoasã ºi nutritivã.
-
40:12 - 40:15Deci avem nevoie de ajutorul vostru, pentru cã cei din fruntea U.S.
-
40:15 - 40:24ne vor 'salva', literalmente, de populaþia planetei.
-
40:24 - 40:26Naþiunile Unite au emis zeci de documente publice
-
40:26 - 40:30în care fac apel la acþiunea de reducere a populaþiei cu 80%.
-
40:30 - 40:32În fapt, la Conferinþa Femeilor de la Beijing
-
40:32 - 40:36din cadrul Conferinþei Mondiale din 1997,
-
40:36 - 40:38ªeful Programului de Hranã al Naþiunilor Unite a spus:
-
40:38 - 40:44"Vom folosi hrana ca armã împotriva oamenilor."
-
40:44 - 40:49FLORURA
-
40:49 - 40:5466% din apa potabilã a zonelor locuite din Statele Unite este floruratã.
-
40:54 - 40:56Este cunoscut faptul cã florura are consecinþe dezastruoase,
-
40:56 - 40:59cum ar fi cancer osos, deformãri ale articulaþiilor, slãbirea oaselor,
-
40:59 - 41:01nivele joase de estrogen ºi testosteron,
-
41:01 - 41:06iar florura dentarã îngãlbeneºte dinþii ºi cariazã smalþul.
-
41:06 - 41:10Nu ar fi mult mai raþional sã se punã în apa potabilã vitamine
-
41:10 - 41:13care sã fie ingerate pentru a promova sãnãtatea generalã a populaþiei,
-
41:13 - 41:15decât sã se introducã un element chimic atât de toxic în apa pe care o bem
-
41:15 - 41:21cu explicaþia fantezistã cã ne va îmbunãtãþi sãnãtatea dentarã?
-
41:21 - 41:26ªtim acum cã florura cauzeazã mai multe probleme dentare decât rezolvã.
-
41:26 - 41:29Ceva nu pare în regulã. Chiar credeþi sincer
-
41:29 - 41:32cã acestor companii le pasã atât de mult de soarta oamenilor
-
41:32 - 41:36încât sã cheltuie cantitãþi imense din proprii bani ca sã florureze apa potabilã,
-
41:36 - 41:39în condiþiile în care oamenii îºi pot cumpãra deja propria pastã de dinþi?
-
41:39 - 41:42Dar e o diferenþã între pasta de dinþi ºi apa potabilã.
-
41:42 - 41:45Nu înghiþim pastã de dinþi.
-
41:45 - 41:49Dacã vã duceþi la orice magazin ºi vã uitaþi pe eticheta oricãrui produs
-
41:49 - 41:53de otravã de ºobolani, veþi gãsi un singur ingredient. Florura de sodiu.
-
41:53 - 41:58E cea mai toxicã moleculã ionizatã, pe lângã dicromenul de potasiu.
-
41:58 - 42:00Acum, compania Danone împreunã cu alte companii
-
42:00 - 42:03au început sã florureze apa îmbuteliatã.
-
42:03 - 42:06Devine din ce în ce mai dificil sã scapi din plasa lor.
-
42:06 - 42:10ªi faptul cã florura e, de asemenea, prescrisã în multe reþete ca anti-depresiv,
-
42:10 - 42:14aratã cã are ca efect anihilarea agresivitatea ºi motivaþia oamenilor.
-
42:14 - 42:17Florura, din câte ºtiu eu, în calitate de medic,
-
42:17 - 42:21nu are absolut niciun efect biologic benefic.
-
42:21 - 42:28Unul dintre experimentele fãcute de ruºi pe prizonieri, în Gulag,
-
42:28 - 42:31era florurarea apei.
-
42:31 - 42:34De ce? Dacã pui florurã în apã,
-
42:34 - 42:37oamenii nu mai sunt la fel de agresivi ca înainte.
-
42:37 - 42:38Care este ingredientul activ din Prozac
-
42:38 - 42:42ce e distribuit astãzi pe scarã largã în America?
-
42:42 - 42:44Este compusul chimic de florurã.
-
42:44 - 42:47ªi acum descoperim cã apa potabilã a întregii naþiuni
-
42:47 - 42:51are în compoziþie arsenic, plumb, cadmiu ºi temoniu,
-
42:51 - 42:55care e o formã radioactivã a plumbului.
-
42:55 - 43:01Cancer, inhibare sexualã, naºteri cu malformaþii, sedare ºi leziuni cerebrale.
-
43:01 - 43:02Nu vi se pare a fi un drog minune
-
43:02 - 43:06pentru cei care au ca scop controlul populaþiei?
-
43:06 - 43:09E realmente nãucitor gradul
-
43:09 - 43:16în care medicilor nu li s-a spus nimic despre florurã.
-
43:16 - 43:19Oamenii au o încredere oarbã în propriul medic de familie
-
43:19 - 43:20sau în propriul dentist,
-
43:20 - 43:26ºi dacã poþi convinge doctorii ºi dentiºtii cã florura e sãnãtoasã ºi nu face rãu,
-
43:26 - 43:31atunci eºti capabil sã ajungi ºi la restul naþiunii
-
43:31 - 43:33care are încredere în proprii medici ºi stomatologi,
-
43:33 - 43:36fiind un mod de a promova florura pe scarã largã.
-
43:36 - 43:40Cu florura ucideai turmele de vite, distrugeai recoltele de grâne.
-
43:40 - 43:44Florura, datã ºobolanilor, a produs cancer osos ºi cancer hepatic,
-
43:44 - 43:48iar rezultatele au fost falsificate
-
43:48 - 43:53ca sã parã cã nu florura a fost cauza cancerului.
-
43:53 - 43:56Modelul tipic pe care l-am vãzut
-
43:56 - 43:59e ceea ce vedem la alþi agenþi neurotixici despre care cunoaºtem
-
43:59 - 44:03cã provoacã o hipo-activitate sau o problemã de memorie
-
44:03 - 44:06ori a coeficientului de inteligenþã.
-
44:06 - 44:10Când am prezentat prima oarã rezultatele acestor studii,
-
44:10 - 44:16unul dintre cei care stãteau ºi asculta expunerea mea, a spus:
-
44:16 - 44:18'D-voastrã aveþi idee ce spuneþi?'
-
44:18 - 44:23'Ne spuneþi cã reducem coeficientul de inteligenþã al copiilor.'
-
44:23 - 44:26ªi, în principiu, i-am rãspuns: 'Da, asta facem'.
-
44:26 - 44:29"Dupã câteva zile de acceptarea studiului ei pentru publicare,
-
44:29 - 44:31dr. Mullenix a fost concediatã de la Centrul Dentar 'Forsyth'.
-
44:31 - 44:34De atunci, n-a mai primit nicio bursã
-
44:34 - 44:37pentru a-ºi continua cercetãrile."
-
44:37 - 44:3866% din rezervele de apã ale U.S.
-
44:38 - 44:44sunt, în prezent, florurate cu reziduuri industriale.
-
44:44 - 44:4998% din þãrile Europei de Vest au respins procesul de florurare a apei
-
44:49 - 44:55ºi, totuºi, dinþii copiilor lor sunt la fel de sãnãtoºi ca ai copiilor americani.
-
44:55 - 44:59ASPARTAMUL
-
44:59 - 45:02Aspartamul, îndulcitorul artificial,
-
45:02 - 45:08gãsit în aproape orice produs fãrã sau cu conþinut redus de zahãr de pe piaþã.
-
45:08 - 45:10Mai întâi de toate, aspartamul are în conþinut trei compuºi.
-
45:10 - 45:13Metanol, care, bineînþeles, provoacã orbirea.
-
45:13 - 45:17Acid aspartic ºi Fenalanolina. Toate sunt otrãvuri.
-
45:17 - 45:20Acidul aspartic produce, desigur, leziuni cerebrale.
-
45:20 - 45:22Acest lucru se ºtie încã din anii '70.
-
45:22 - 45:24Metanolul cauzeazã orbire.
-
45:24 - 45:28Fenalanolinul e ceea ce vedeþi acum pe creier.
-
45:28 - 45:31ªi în dozaj mare produce traume.
-
45:31 - 45:33Nu inventãm absolut nimic.
-
45:33 - 45:38FDA a publicat în, cred cã în anii '80,
-
45:38 - 45:44ei au publicat 92 de posibile reacþii adverse ale aspartamului,
-
45:44 - 45:49iar aceste reacþii adverse sunt extrem de grave.
-
45:49 - 45:53Reacþii ca ameþeli, probleme de echilibru,
-
45:53 - 45:57dureri ºi crampe abdominale, tulburãri de vedere,
-
45:57 - 46:01crize, convulsii, etc., etc.
-
46:01 - 46:05Se pare cã sistemul nervos e cel mai afectat.
-
46:05 - 46:08Oamenii s-au plâns de dificultãþi de concentrare,
-
46:08 - 46:11având impresia cã se deplaseazã înconjuraþi de un nor sau de ceaþã.
-
46:11 - 46:14Totuºi, în ciuda tuturor acestor efecte nocive,
-
46:14 - 46:18Donald Rumsfeld a dat liber pe piaþã la peste 5000 de produse
-
46:18 - 46:31când era preºedinte executiv al 'Searle', compania producãtoare de aspartam.
-
46:31 - 46:36Agenda 21
-
46:36 - 46:43Scopul durabil e anihilarea clasei de mijloc a populaþiei.
-
46:43 - 46:48Lumea nu poate întreþine 6 miliarde de oameni.
-
46:48 - 46:51Planul din spatele Miºcãrii de Dezvoltare Durabilã
-
46:51 - 46:54include controlul populaþiei.
-
46:54 - 46:56Este un program de control teritorial,
-
46:56 - 46:59control educaþional ºi control al populaþiei.
-
46:59 - 47:02Liderii Miºcãrii de Dezvoltare Durabilã au spus
-
47:02 - 47:06cã populaþia lumii n-ar trebui sã depãºeascã 500 de milioane de oameni.
-
47:06 - 47:12Asta înseamnã 93% reducere din populaþia actualã.
-
47:12 - 47:16În 1992, în timp ce adevãrata conferinþã era în desfãºurare,
-
47:16 - 47:19George Bush, atunci preºedinte, era acolo.
-
47:19 - 47:22Era pe iahtul prinþului Charles, lângã þãrm,
-
47:22 - 47:28unde finaliza protocolul Agendei 21 din partea Statelor Unite,
-
47:28 - 47:30pe care apoi îl aducea la Washington DC.
-
47:30 - 47:36În mai puþin de un an, Bill Clinton, prin ordin prezidenþial,
-
47:36 - 47:41a pus bazele Consiliulului Prezidenþial pentru Dezvoltare Durabilã.
-
47:41 - 47:42În 1996, Bill Clinton a pus bazele
-
47:42 - 47:47Consiliului Prezidenþial de Dezvoltare Durabilã,
-
47:47 - 47:50iar una din directivele Agendei 21 era
-
47:50 - 47:54ca fiecare stat din lume sã înfiinþeze un astfel de Consiliu Naþional
-
47:54 - 47:58care sã monitorizeze implementarea Agendei 21.
-
47:58 - 48:01L-am auzit pe Mihail Gorbachiov explicând:
-
48:01 - 48:05Scriem un nou set de 10 sau 15 Porunci
-
48:05 - 48:08care sã le înlocuiascã pe cele 10 originale.
-
48:08 - 48:12Care din cele 10 credeþi cã nu le plac acestor tipi?
-
48:12 - 48:14Sã nu mintã?
-
48:14 - 48:16Sã nu fure?
-
48:16 - 48:17Sã nu râvneascã?
-
48:17 - 48:20Pentru cã vã spun eu. Aceºti oameni ne mint.
-
48:20 - 48:24La ora actualã, se aflã în plin proces de spoliere a resurselor naturale
-
48:24 - 48:35ale acestei naþiuni, ºi vor sã vã ia tot ce v-a mai rãmas.
-
48:35 - 48:36Sã vã explic harta.
-
48:36 - 48:41Arealele în roºu nu vor fi destinate a fi locuite de oameni.
-
48:41 - 48:45Dacã trãiþi acolo, n-o veþi mai face.
-
48:45 - 48:47Arealele în galben sunt destinate
-
48:47 - 48:51controlului major al întregii activitãþi umane.
-
48:51 - 48:57Dacã trãiþi acolo, n-o veþi mai face.
-
48:57 - 49:01Punctele în negru sunt aºa-numitele zone de dezvoltare controlatã
-
49:01 - 49:05în care fiinþele umane urmeazã sã fie puse grãmadã, la pachet,
-
49:05 - 49:09în mici unitãþi, de-a lungul liniilor de cale feratã.
-
49:09 - 49:14Programul de creºtere controlatã are slujbe special alocate
-
49:14 - 49:22iar copiii vor fi daþi în grija statului.
-
49:22 - 49:25Iar în conformitate cu Codexul Alimentar,
-
49:25 - 49:28hrana va fi limitatã iar consumul de apã va fi redus
-
49:28 - 49:31la aproximativ 40 de litri pe zi de persoanã.
-
49:31 - 49:33Asta înseamnã un procent de peste 90% reducere
-
49:33 - 49:36din consumul zilnic de apã al populaþiei,
-
49:36 - 49:39la care se adaugã resursele insuficiente de hranã.
-
49:39 - 49:42În plus, hrana furnizatã va fi manipulatã genetic
-
49:42 - 49:44ºi deficientã din p.d.v.d nutritiv.
-
49:44 - 49:48Manipularea geneticã a hranei cauzeazã complicaþii ale metabolismului
-
49:48 - 49:50ºi utilizeazã hrana ca energie.
-
49:50 - 49:55În ianuarie 2003, oamenii de ºtiinþã au raportat cã secvenþa geneticã
-
49:55 - 49:59a genelor inserate în recolte ºi-a schimbat ordinea.
-
49:59 - 50:03S-au reamestecat, deci inserãrile genetice nu sunt stabile.
-
50:03 - 50:05Alt laborator a confirmat acest fapt
-
50:05 - 50:08ºi a descoperit cã s-au produs variaþii diferite ale schimbãrilor,
-
50:08 - 50:11deci nu e vorba de o instabilitate doar în schimbare,
-
50:11 - 50:13dar nu existã nici mãcar uniformitate în modul cum se schimbã.
-
50:13 - 50:16Acesta e un fapt incredibil de periculos.
-
50:16 - 50:20Deficienþele nutritive, prin interzicerea de cãtre Codex a mineralelor ºi vitaminelor,
-
50:20 - 50:23vor cauza miliarde de boli care ar fi putut fi prevenite.
-
50:23 - 50:27Ambele vor duce, inevitabil, la miliarde de decese.
-
50:27 - 50:30Întrebarea e cum reuºesc asta.
-
50:30 - 50:34Cum vor implementa Agenda asta de la nivel internaþional
-
50:34 - 50:37pânã la nivel local?
-
50:37 - 50:40Ei bine, au un plan ºi pentru asta.
-
50:40 - 50:43Probabil cã au o multitudine de planuri,
-
50:43 - 50:49dar din p.d.v. al mediului, existã ºi o organizaþie, IUCN.
-
50:49 - 50:54Uniunea Internaþionalã de Conservare a Naturii.
-
50:54 - 50:58Nu e o organizaþie a Naþiunilor Unite.
-
50:58 - 51:02E un consilier ºtiinþific al lor.
-
51:02 - 51:06Dar prin intermediul IUCN, programe ca Administrarea Ecosistemelor,
-
51:06 - 51:09Fluviile - Moºtenire Americanã, Iniþiativa de Purificare a Apei,
-
51:09 - 51:19Actul de Protecþie a Speciilor ºi toate regulile ºi regulamentele...
-
51:19 - 51:22Se discutã ºi despre dreptul de proprietate în acest document.
-
51:22 - 51:28Se spune cã: "Dreptul de proprietate nu e absolut ºi de neschimbat,
-
51:28 - 51:31nu e inalienabil, cum e Constituþia noastrã,
-
51:31 - 51:35sau cum se spune în Declaraþia de Independenþã,
-
51:35 - 51:38dar e, mai degrabã, o relaþie complexã, dinamicã ºi în schimbare
-
51:38 - 51:43între douã sau mai multe pãrþi, în spaþiu ºi timp."
-
51:43 - 51:46"Într-o abordare biocentristã, drepturile naturii sunt apãrate
-
51:46 - 51:48cu prioritate ºi în principal, avându-se în vedere mai degrabã
-
51:48 - 51:49valoarea intrinsecã a animalelor,
-
51:49 - 51:51a plantelor, râurilor, munþilor ºi ecosistemelor
-
51:51 - 51:58decât valoarea lor utilitarã sau beneficã pentru oameni."
-
51:58 - 52:01Cu alte cuvinte, natura are întâietate.
-
52:01 - 52:04Nevoile naturii conteazã mai mult decât nevoile oamenilor.
-
52:04 - 52:08În abordare religioasã, asta se numeºte 'panteism'.
-
52:08 - 52:11Credinþa cã natura e Dumnezeu.
-
52:11 - 52:14ªi urmeazã ce-i mai rãu.
-
52:14 - 52:20"Oamenii vor fi membri ai comunitãþii de FIINÞE.
-
52:20 - 52:24Vii ºi Non-Vii."
-
52:24 - 52:28Deci acum o stâncã e ridicatã la statutul unei fiinþe umane,
-
52:28 - 52:31ambele având drepturi egale în ochii acestui sistem de gândire.
-
52:31 - 52:34Nu e greu de imaginat cã, dacã credeþi cã omul
-
52:34 - 52:36e principala cauzã a tuturor relelor de pe Pãmânt,
-
52:36 - 52:39intrã în discuþie suprapopularea.
-
52:39 - 52:42ªi vin cu douã soluþii. ªi numai douã.
-
52:42 - 52:44Pentru aceastã problemã.
-
52:44 - 52:48Prima: "Se estimeazã cã o 'lume agrarã'
-
52:48 - 52:50în care cei mai mulþi oameni sunt þãrani,
-
52:50 - 52:54ar trebui sã poatã suporta 5 pânã la 7 miliarde de oameni."
-
52:54 - 52:57Pãi, oameni buni, suntem 7 miliarde de oameni chiar acum.
-
52:57 - 53:00Asta înseamnã cã toþi care suntem în camera asta
-
53:00 - 53:04va trebui sã ne facem agricultori dacã vrem sã utilizãm soluþia asta.
-
53:04 - 53:07Mai spun cã "dimpotrivã, o estimare rezonabilã
-
53:07 - 53:10a societãþii mondiale industrializate la momentul actual
-
53:10 - 53:17ar determina cresterea numãrul de locuitori ai S.U.A la cca 1 miliard de locuitori."
-
53:17 - 53:20Deci, dacã ne menþinem cu toþii actualul standard de viaþã,
-
53:20 - 53:24va trebui sã reducem populaþia Americii cu aproximativ 70%.
-
53:24 - 53:31În 1970, la doar trei ani de la publicarea Raportului 'Muntele de Fier',
-
53:31 - 53:34care spunea cã 'dacã avem intenþia sã creãm un guvern mondial,
-
53:34 - 53:37nu mai putem folosi rãzboiul ca mecanism
-
53:37 - 53:40de cauzare a fricii în rândul populaþiei,
-
53:40 - 53:45deci care ne permite astfel sã controlãm prin fricã comportamentul populaþiei.'
-
53:45 - 53:47ªi au proclamat, în 1967,
-
53:47 - 53:50în publicaþia lor numitã Raportul 'Muntele de Fier',
-
53:50 - 53:53Holocaustul Ecologic.
-
53:53 - 53:56În 1970, la 3 ani dupã apariþia acestei publicaþii,
-
53:56 - 53:58Consiliul Afacerilor Externe a început sã publice
-
53:58 - 54:02o serie de articole care descriau holocaustul ecologic
-
54:02 - 54:06cu care se confruntã lumea. ªi în acest caz particular,
-
54:06 - 54:09prima problemã pusã de George Keenan
-
54:09 - 54:13era prevenirea unui dezastru mondial, ce însumeaza trei aspecte
-
54:13 - 54:17potrivit cãrora criza ecologicã reprezintã o ameninþare globalã atât de mare
-
54:17 - 54:23încât pune în pericol toatã viaþa de pe pãmânt.
-
54:23 - 54:28TE VA ZGUDUI PROFUND
-
54:28 - 54:29DACÃ VÃ IUBIÞI PLANETA
-
54:29 - 54:30DACÃ VÃ IUBIÞI COPIII
-
54:30 - 54:32TREBUIE SÃ VEDEÞI ACEST FILM
-
54:32 - 54:36Dacã vã uitaþi la cei mai fierbinþi 10 ani stabiliþi vreodatã prin mãsurãtori,
-
54:36 - 54:39aceºtia sunt cuprinºi în ultimii 14 ani,
-
54:39 - 54:43iar cel mai fierbinte dintre toþi a fost 2005.
-
54:43 - 54:46Noi cauzãm încãlzirea globalã.
-
54:46 - 54:51Nu e atât o problemã politicã, cât una moralã.
-
54:51 - 54:54Creºteri de temperaturã au loc peste tot în lume
-
54:54 - 54:58ºi acest lucru cauzeazã furtuni mai puternice.
-
54:58 - 54:59E posibil oare sã ne pregãtim
-
54:59 - 55:04ºi împotriva altor ameninþãri decât cea teroristã?
-
55:04 - 55:07Antarctica se topeºte într-un ritm accelerat.
-
55:07 - 55:09Dacã va continua,
-
55:09 - 55:12nivelul mãrilor ºi oceanelor la nivel planetar se va ridica cu 6 metri.
-
55:12 - 55:14Asta se va întâmpla în Florida.
-
55:14 - 55:17În Shanghai, leagãnul a 40 de milioane de oameni.
-
55:17 - 55:19Arealul din jurul oraºului Calcutta - 60 de milioane.
-
55:19 - 55:21Iatã Manhattan-ul.
-
55:21 - 55:24Memorialul World Trade Centre va fi sub apã.
-
55:24 - 55:27Gândiþi-vã la impactul pe care l-ar avea câteva mii de sinistraþi,
-
55:27 - 55:33ºi apoi imaginaþi-vã 100 de milioane.
-
55:33 - 55:37Cei care neagã existenþa încãlzirii globale se înºalã amarnic.
-
55:37 - 55:39Helen Goodman de la 'Boston Globe' scria:
-
55:39 - 55:41"Hai sã spunem cã detractorii încãlzirii globale
-
55:41 - 55:45sunt acum la egalitate cu cei care neagã holocaustul."
-
55:45 - 55:46Oamenii de ºtiinþã au fost reduºi la tãcere
-
55:46 - 55:50ca sã nu mai punã întrebãri privind ameninþarea încãlzirii globale.
-
55:50 - 55:52Am câþiva prieteni cãrora li s-a spus, practic,
-
55:52 - 55:54cã dacã vorbesc despre schimbarea climaticã,
-
55:54 - 55:57trebuie s-o facã în calitate de simpli cetãþeni.
-
55:57 - 56:01Dacã o fac în numele organizaþiei sau instituþiei unde lucreazã,
-
56:01 - 56:03vor fi, în esenþã, concediaþi.
-
56:03 - 56:06Odatã ce îþi dai seama câte gãuri sunt în soluþia de consens,
-
56:06 - 56:08ai putea începe sã-þi deschizi mintea
-
56:08 - 56:12ºi cãtre cealaltã parte a dezbaterii privind încãlzirea globalã în întregul ei.
-
56:12 - 56:17Singurul aspect de care sunt conºtient e cã, în ultimul secol, a fost mai cald.
-
56:17 - 56:19Se ignorã totalmente faptul
-
56:19 - 56:21cã existã aºa-numita 'Petiþie Oregon'
-
56:21 - 56:25semnatã de 19,000 de experþi ºi savanþi
-
56:25 - 56:29care nu sunt de acord cu ideea cã noi cauzãm schimbãrile climatice.
-
56:29 - 56:31Nici nu vã pot spune câte telefoane am primit de la pãrinþi
-
56:31 - 56:34ai cãror copii le-au spus cã acum le este proiectat filmul 'Un Adevãr Incomod',
-
56:34 - 56:37fãrã sã cearã asta, nu doar la ora de ºtiinþã,
-
56:37 - 56:40dar ºi la cele de artã sau matematicã.
-
56:40 - 56:42Trebuie sã afirm cu voce tare
-
56:42 - 56:45cã ºtiinþa de care dispunem în prezent este încã incompletã
-
56:45 - 56:51ºi cã ºtiinþa care ni se prezintã de cãtre IPCC e o ºtiinþã incorectã.
-
56:51 - 56:55În mod paradoxal, încãlzirea globalã provoacã
-
56:55 - 56:58nu doar mai multe inundaþii, dar ºi secetã mai multã.
-
56:58 - 57:00Uragane devastatoare, tornade, boli de temut,
-
57:00 - 57:03ca poliomielita, tuberculoza, virusul 'Nilului de Vest',
-
57:03 - 57:05gripa aviarã, sindromul respiratoriu acut,
-
57:05 - 57:07urºi polari care s-au înecat literalmente,
-
57:07 - 57:09þânþari, omizi, comunism,
-
57:09 - 57:14sclavie, încãlzire globalã, încãlzire globalã...
-
57:14 - 57:18Aurelio Peccei care e fondatorul de drept al Clubului de la Roma,
-
57:18 - 57:21ºi acesta e cercul cel mai interior al elitiºtilor globali,
-
57:21 - 57:25declara în 1991 cã 'în goana cãutãrii unui nou duºman care sã ne uneascã,'
-
57:25 - 57:27'am inventat ideea cã poluarea,'
-
57:27 - 57:31'ameninþarea încãlzirii globale ºi altele ar fi potrivite.'
-
57:31 - 57:34Toate aceste pericole au drept cauzã intervenþia umanã.
-
57:34 - 57:38Atunci, duºmanul real este însãºi omenirea.
-
57:38 - 57:40Sã vã vorbesc despre asta sincer.
-
57:40 - 57:43Încãlzirea globalã e o eroare totalã.
-
57:43 - 57:46Al Gore a primit un Grammy ºi premiul Nobel pentru pace
-
57:46 - 57:50pentru un film plin de hibe ºi neadevãruri.
-
57:50 - 57:53Mostre din miezurile de gheaþã colectate de la 2,000 de metri adâncime
-
57:53 - 57:56ne-au permis sã analizãm clima din ultimii 160,000 de ani.
-
57:56 - 57:59Avem motive sã credem cã în Groenlanda, în perioada Evului mediu,
-
57:59 - 58:04temperatura era mai ridicatã cu 1 grad ºi jumãtate decât azi.
-
58:04 - 58:08ªi, de asemenea, mostrele aratã temperaturi consistent mai calde cu mii de ani în urmã,
-
58:08 - 58:11înainte ca gazele de serã produse de om sã fi existat.
-
58:11 - 58:15Puteþi vedea cã în perioada cuprinsã între acum 4,000 de ani
-
58:15 - 58:19ºi pânã la 2,000 de ani în urmã,
-
58:19 - 58:21care, de fapt, e Perioada Romanã,
-
58:21 - 58:25temperaturile au scãzut în Groenlanda cu 2 grade ºi jumãtate.
-
58:25 - 58:27Lui Al Gore i s-a inventat o imagine revoluþionarã
-
58:27 - 58:30de salvator al planetei. Ceea ce e destul de adevãrat.
-
58:30 - 58:33Însã nu menþioneazã faptul cã salvarea planetei
-
58:33 - 58:35nu vã implicã ºi pe voi.
-
58:35 - 58:37Potrivit agendei lui, salvarea planetei va avea ca rezultat
-
58:37 - 58:39masive reîmproprietãriri ºi limitãri extreme de hranã ºi de apã,
-
58:39 - 58:43ca ºi de combustibili fosili pentru populaþie.
-
58:43 - 58:45ªi vã rog sã þineþi cont cã Al Gore
-
58:45 - 58:47e un susþinãtor fervent al dezvoltãrii durabile.
-
58:47 - 58:50Astãzi, încãlzirea globalã e o minciunã foarte popularã
-
58:50 - 58:53pentru cã se bucurã de atenþie absolutã din partea presei
-
58:53 - 58:57ºi are un scop atrãgãtor intitulat 'Salvarea planetei'.
-
58:57 - 59:01Dar cum se integreazã acest lucru în Agenda 21?
-
59:01 - 59:05Rezultatul Conferinþei Pãmântului de la Rio de Janeiro din 1992
-
59:05 - 59:08a fost Tratatul de la Kyoto.
-
59:08 - 59:09Tratatul de la Kyoto stipuleazã
-
59:09 - 59:12cã fiecare þarã trebuie sã reducã drastic folosirea combustibililor fosili,
-
59:12 - 59:15prin mandatul Naþiunilor Unite.
-
59:15 - 59:18Concentraþiile de gaze de serã în atmosferã
-
59:18 - 59:22sunt la cele mai ridicate nivele în mai mult de 200,000 de ani.
-
59:22 - 59:25Dacã tendinþa nu se schimbã, savanþii se aºteaptã
-
59:25 - 59:29ca nivelul mãrilor sã creascã cam cu 1 m în urmãtorul secol.
-
59:29 - 59:32Lanþuri de insule ca Maldivele vor dispãrea de pe hartã,
-
59:32 - 59:39dacã nu inversãm predicþiile. Vã mulþumesc foarte mult.
-
59:39 - 59:44Iar în Iunie 2007, 172 de state ºi alte entitãþi guvernamentale
-
59:44 - 59:48au ratificat Tratatul.
-
59:48 - 59:51ªi dacã vã întrebaþi ce legãturã existã între alegerea pãmântului ca prioritate
-
59:51 - 59:54în faþa supravieþuirii umanitãþii, în concordanþã cu credinþele pãgâne,
-
59:54 - 59:59fiecare termen-limitã de implementare a Agendei 21 ºi a Tratatului de la Kyoto
-
59:59 - 60:34este 2012.
-
60:34 - 60:36ªi dacã asta nu era destul,
-
60:36 - 60:38când Pentagonul a fost distrus parþial în atacurile de la 9/11,
-
60:38 - 60:46au fixat obiectivul de a avea un Pentagon nou ºi renovat pânã în decembrie 2012.
-
60:46 - 60:50Deci, Codexul Alimentar intrã în vigoare la sfârºitul lui 2009,
-
60:50 - 60:54lasand un rãstimp de 3 ani pentru aplicarea regulilor Codexului referitoare la hranã,
-
60:54 - 60:58în vederea creãrii a miliarde de boli ºi decese care puteau fi prevenite.
-
60:58 - 61:02Când cetãþenii fiecãrei naþiuni vor muri de foame ºi de boli,
-
61:02 - 61:06ºi se vor teme pentru vieþile lor din cauza încãlzirii globale ºi a catastrofelor,
-
61:06 - 61:11vor face ceea ce s-a dovedit deja cã fac oamenii când sunt în pericol.
-
61:11 - 61:15Vor cerºi guvernului lor sã punã piciorul în prag ºi sã facã ceva.
-
61:15 - 61:18Cum vã vor face sã vã alãturaþi noii economii?
-
61:18 - 61:20Vã vor spune: 'Noi avem soluþia.'
-
61:20 - 61:22Acesta e unul din trucurile Iluminaþilor.
-
61:22 - 61:24Creeazã problema ºi apoi tot ei vin cu soluþia
-
61:24 - 61:26când îi implori s-o facã.
-
61:26 - 61:28ªi, mã rog, ce vor sugera Naþiunile Unite
-
61:28 - 61:31pentru rezolvarea unei probleme globale?
-
61:31 - 61:34Vor cere un guvern mondial.
-
61:34 - 61:36O Nouã Ordine Mondialã.
-
61:36 - 61:42Exact ce au profeþit Maya, Hopi, Kalli Uga ºi multe alte civilizaþii pãgâne.
-
61:42 - 61:48Pânã în 2012, Tratatul de la Kyoto, Agenda 21, Codexul Alimentar
-
61:48 - 61:51ºi noul Pentagon vor funcþiona la capacitate maximã
-
61:51 - 61:54pentru a impune o Nouã Ordine Mondialã.
-
61:54 - 61:56Iar Noua Religie Mondialã e evidentã.
-
61:56 - 62:00Toþi vom venera Pãmântul, Gaia, zeiþa mamã,
-
62:00 - 62:03pe care am salvat-o de la dispariþie în faþa încãlzirii globale.
-
62:03 - 62:07Ni se va spune cã, pentru a nu mai repeta greºelile din trecut,
-
62:07 - 62:09trebuie sã punem pãmântul mai presus de oameni,
-
62:09 - 62:14aºa cum cer tradiþiile pãgâne.
-
62:14 - 62:16Acest lucru e prea evident pentru a putea fi ignorat.
-
62:16 - 62:20E chiar în faþa noastrã, ºi totuºi, refuzãm sã vedem.
-
62:20 - 62:24Vã garantez cã pânã în 2012 va fi un al Treilea Rãzboi Mondial,
-
62:24 - 62:28dar nu va fi între naþiuni. Va fi între noi ºi ei.
-
62:28 - 62:30Ei ºtiu asta.
-
62:30 - 62:32De ce credeþi cã Naþiunile Unite încearcã repetat
-
62:32 - 62:35sã interzicã armamentul populaþiei ºi naþiunilor?
-
62:35 - 62:38Nu vor sã fim capabili sã ripostãm.
-
62:38 - 62:41Dovada acestui fapt e filmul realizat de Naþiunile Unite,
-
62:41 - 62:43‘Înarmat pânã-n Dinþi',
-
62:43 - 62:46în care sunt înfieraþi deþinãtorii de arme.
-
62:46 - 62:53E, de asemenea, arãtat în politica initiata de JFK, 'Eliberarea de Rãzboi'.
-
62:53 - 62:58Preºedintele John Kennedy s-a dus la Naþiunile Unite în septembrie 1961
-
62:58 - 62:59unde, în timpul unui discurs, a prezentat
-
62:59 - 63:05Programul American de Dezarmare Generalã ºi Totalã într-o Lume Paºnicã,
-
63:05 - 63:09spunând cã acesta e programul oficial al Statelor Unite ale Americii.
-
63:09 - 63:11E un program de dezarmare
-
63:11 - 63:13prin care se cere Statelor Unite
-
63:13 - 63:17sã predea forþa lor militarã Naþiunilor Unite.
-
63:17 - 63:19Sã meditãm la asta o clipã.
-
63:19 - 63:24Se cere Statelor Unite sã predea forþa lor militarã Naþiunilor Unite.
-
63:24 - 63:26Conþinutul programului se încheie spunând
-
63:26 - 63:29cã dezarmarea controlatã progresiv va continua pânã la punctul
-
63:29 - 63:32în care niciun stat nu va avea puterea militarã
-
63:32 - 63:35sã provoace progresiv întãrita forþã de pace a Naþiunilor Unite.
-
63:35 - 63:39Naþiunile Unite vor avea toatã puterea militarã.
-
63:39 - 63:45Aceastã politicã contureazã niºte scenarii cam înfricoºãtoare dacã înþelegi ce citeºti.
-
63:45 - 63:48Se face apel la desfiinþarea tuturor forþelor armate naþionale
-
63:48 - 63:52ºi punerea sub interdicþie a restabilirii lor, în orice formã ar fi,
-
63:52 - 63:56altele decât cele necesare pentru a menþine ordinea internã
-
63:56 - 64:00ºi pentru a contribui la o Forþã de Pace a Naþiunilor Unite.
-
64:00 - 64:02Asta aratã clar cã Naþiunile Unite cer
-
64:02 - 64:06ca toatã puterea militarã sã fie sub controlul lor.
-
64:06 - 64:09Se va stabili atât prin inspecþii, cât ºi prin verificãri,
-
64:09 - 64:11cã naþiunile duc la îndeplinire limitãrile
-
64:11 - 64:13sau reducerile stabilite în termenele cuvenite,
-
64:13 - 64:16ºi cã nu reþin forþe armate ºi armament care sã depãºeascã
-
64:16 - 64:20limita permisã, la orice nivel al procesului de dezarmare.
-
64:20 - 64:23Furnizarea de vehicule strategice va fi redusã.
-
64:23 - 64:26Forþele armate ºi armele acestora vor fi reduse.
-
64:26 - 64:31Dar, în tot acest timp, puterea Naþiunilor Unite de menþinere a pãcii va fi întãritã.
-
64:31 - 64:34Un grup de monitorizare a pãcii din partea Naþiunilor Unite
-
64:34 - 64:36va fi creat sã investigheze orice situaþie
-
64:36 - 64:41care ar putea reprezenta o ameninþare sau o încãlcare a stãrii de pace.
-
64:41 - 64:42Punerea bazelor unei forþe internaþionale
-
64:42 - 64:45de pace permanente, în interiorul Naþiunilor Unite,
-
64:45 - 64:49în acord cu verdictele unei comisii proprii de experþi,
-
64:49 - 64:52oprirea producþiei de arme chimice, biologice ºi radiologice,
-
64:52 - 64:58reducerea stocurilor existente sau folosirea lor în scopuri paºnice.
-
64:58 - 65:03Folosire paºnicã a armelor chimice, biologice sau radiologice?
-
65:03 - 65:06Vedeþi cum pervertesc cuvântul ‘pace’
-
65:06 - 65:09ºi fac ca politica asta sã parã singura care e beneficã?
-
65:09 - 65:12Nu existã un alt mod de a citi aceastã publicaþie.
-
65:12 - 65:14Statueazã clar cã toate naþiunile
-
65:14 - 65:16vor preda toatã forþa lor armatã
-
65:16 - 65:28unei Forþe Militare Globale a Naþiunilor Unite.
-
65:28 - 65:34În Continuarea Agendei
-
65:34 - 65:38Populaþia Americii e, la ora actualã, cam în jur de 300 de milioane.
-
65:38 - 65:41Datoria naþionalã este, în prezent, în jurul sumei de 1 milion de milioane.
-
65:41 - 65:44Deci, cuantumul datoriei actuale, împãrþit la numãrul cetãþenilor americani,
-
65:44 - 65:47dã o sumã de aproximativ 33,000 $ de fiecare
-
65:47 - 65:54ºi creºte cu o ratã a dobânzii naþionalã de 1.46 de miliarde de dolari pe zi din 2006.
-
65:54 - 65:56În prezent, datoritã existenþei operaþiunilor bancare electronice,
-
65:56 - 65:58transferului datelor prin cablu ºi cardurilor de credit,
-
65:58 - 66:01oamenii au un control fizic din ce în ce mai redus asupra banilor lor.
-
66:01 - 66:04În acest moment, cantitatea monetarã aflatã în circulaþie
-
66:04 - 66:07nu e în mãsurã sã acopere datoria naþionalã.
-
66:07 - 66:08Acest lucru a fost plãnuit cu atenþie
-
66:08 - 66:12încã de la înfiinþarea Bãncii Rezervei Federale.
-
66:12 - 66:15Iar urmãtorul pas plãnuit de elitã e deja în desfãºurare.
-
66:15 - 66:20George Bush a semnat un Acord ce pune bazele Uniunii Nord-Americane.
-
66:20 - 66:21Preºedintele Bush a semnat un Acord Oficial
-
66:21 - 66:24care va pune capãt Statelor Unite aºa cum le ºtim.
-
66:24 - 66:28ªi a fãcut acest pas fãrã a avea nici aprobarea Congresului American,
-
66:28 - 66:31nici consimþãmântul cetãþenilor Statelor Unite.
-
66:31 - 66:33Cred cã oamenii care se bazeazã acum pe dolar
-
66:33 - 66:34trebuie sã-ºi concentreze atenþia pe acest Amero.
-
66:34 - 66:37E singurul lucru de care nimeni nu vorbeºte,
-
66:37 - 66:39dar cred cã introducerea acestei monede va avea
-
66:39 - 66:43un impact major asupra vieþii oricui din Canada, Statele Unite ºi Mexic.
-
66:43 - 66:47Amero este propus a fi noua monedã de schimb a Comunitãþii Nord-Americane,
-
66:47 - 66:51lucru ce are loc chiar acum între Canada, Statele Unite ºi Mexic,
-
66:51 - 66:54pentru a crea o comunitate fãrã graniþe, similarã Uniunii Europene,
-
66:54 - 66:57iar dolarul canadian, cel american ºi peso-ul mexican
-
66:57 - 67:00vor fi înlocuite de Amero.
-
67:00 - 67:04ªtiþi, dominarea guvernului de cãtre afaceri se numeºte fascism.
-
67:04 - 67:06ªi mã cam întreb câþi oameni ºtiu ce înseamnã NAFTA,
-
67:06 - 67:09Acordul American Naþional de Liber Schimb,
-
67:09 - 67:11pentru cã potrivit Capitolului 11 al Acordului NAFTA,
-
67:11 - 67:14Tribunalele NAFTA silesc toate Legile Statelor Unite
-
67:14 - 67:16sã nu vinã în conflict fie cu:
-
67:16 - 67:17a) Centrul Internaþional Bancar
-
67:17 - 67:20pentru Soluþionarea Litigiilor privind Investiþiile, sau
-
67:20 - 67:23b) Comisia Naþiunilor Unite de Drept Comercial Internaþional.
-
67:23 - 67:26Asta sunã destul de înspãimântãtor,
-
67:26 - 67:28dar când înþelegi realmente sensul,
-
67:28 - 67:29i se conferã ºi puterea de a încãlca
-
67:29 - 67:33primul ºi al doilea Amendament al Constituþiei.
-
67:33 - 67:37Cu alte cuvinte, îþi poþi lua 'la revedere' de la ea.
-
67:37 - 67:39Acest lucru va determina slãbirea suveranitãþii naþionale
-
67:39 - 67:41ºi devalorizarea dolarului pe care-l folosim acum.
-
67:41 - 67:43Dupã ce se va întâmpla acest lucru,
-
67:43 - 67:45Rezerva Federalã va cere plata tuturor datoriilor.
-
67:45 - 67:48Când nu vã veþi putea plãti datoriile,
-
67:48 - 67:50bunurile vã vor fi confiscate ºi, prin asta,
-
67:50 - 67:54mã refer la absolut tot ce aveþi, inclusiv proprietãþile voastre,
-
67:54 - 67:58casã, maºinã, mobilã ºi chiar ºi hainele de pe voi.
-
67:58 - 68:02Acest plan e deja în desfãºurare ºi când se va finaliza,
-
68:02 - 68:06veþi fi, literalmente, proprietatea Bãncii Rezervei Federale.
-
68:06 - 68:08În acest mod va fi implementatã Agenda 21.
-
68:08 - 68:10Zonele maritime vor fi redate naturii
-
68:10 - 68:19iar oamenii vor fi comasaþi în mega-oraºe de creºtere-controlatã.
-
68:19 - 68:21Deci ce-o sã facem?
-
68:21 - 68:25Existã o cantitate excesivã de informaþii pentru ca toatã lumea sã creadã
-
68:25 - 68:30cã lucrurile sunt fãrã speranþã ºi în afara controlului nostru.
-
68:30 - 68:33Dar, cu toatã sinceritatea, vã spun cã existã ºi mai multã informaþie
-
68:33 - 68:36despre cum sã ne protejãm pe noi înºine.
-
68:36 - 68:40Singura problemã cu care ne confruntãm e aceea cã cei mai mulþi dintre noi nu ºtim
-
68:40 - 68:42sã aplicãm aceastã informaþie propriilor noastre vieþi,
-
68:42 - 68:46ºi, foarte rar, cineva îºi ia din timp sã ne desluºeascã ºi nouã.
-
68:46 - 68:49Existã discipoli geniali peste tot.
-
68:49 - 68:52Discipoli care ºi-au dedicat vieþile lor protejãrii oamenilor
-
68:52 - 68:54care au nevoie cel mai mult sã fie protejaþi.
-
68:54 - 68:57Discipolul are rolul cel mai dificil în societatea noastrã
-
68:57 - 69:00pentru cã nimãnui nu-i place sã obþinã cunoaºterea adevãratã.
-
69:00 - 69:05Cunoaºterea adevãrului conþine toate aspectele existenþei, bune si rele.
-
69:05 - 69:08Multe alte tipuri de cunoastere, nu.
-
69:08 - 69:11Sã audã cunoaºterea adevãratã îi supãrã pe oameni
-
69:11 - 69:14pentru cã le aratã cã au greºit într-un anumit moment al vieþii lor.
-
69:14 - 69:17ªi alt defect de caracter e dorinþa noastrã de a aplica
-
69:17 - 69:22adevãrurile absolute la fundaþii instabile din viaþa noastrã.
-
69:22 - 69:24Când facem asta, clãdim o structurã
-
69:24 - 69:26care sperãm sã ne defineascã cel mai bine
-
69:26 - 69:29când ajungem la sfârºitul vieþii noastre pe pãmânt.
-
69:29 - 69:32Deci, orice credem cã suntem, creºtin, catolic, musulman, etc., etc,
-
69:32 - 69:34tot ce spunem celor din jurul nostru cã suntem,
-
69:34 - 69:37tot pe ce ne bazãm când luãm decizii în vieþile noastre,
-
69:37 - 69:42depinde de o fundaþie care se poate sfãrâma în orice clipã.
-
69:42 - 69:44ªi pentru cã toatã viaþa noastrã ni s-a spus
-
69:44 - 69:49cã pentru a fi o fiinþã umanã decentã, trebuie sã urmãm anumite ghiduri ºi reguli,
-
69:49 - 69:50negãm tot ce ar putea constitui
-
69:50 - 69:53o ameninþare la adresa fundaþiei noastre instabile.
-
69:53 - 69:57Acesta e motivul pentru care îi dispreþuim pe adevãraþii discipoli.
-
69:57 - 70:00Îngrãmãdim aceºti discipoli în aceeaºi categorie cu teroriºtii,
-
70:00 - 70:04ºi metodele de depistare, atât a acestor discipoli cât ºi a teroriºtilor,
-
70:04 - 70:05sunt la fel de frivole ºi de ridicole
-
70:05 - 70:09ca metodele folosite pentru descoperirea vrãjitoarelor.
-
70:09 - 70:11Secvenþã din filmul 'Viaþa lui Brian'
-
70:11 - 70:13Am gãsit o vrãjitoare. Putem s-o ardem?
-
70:13 - 70:16Ardeþi-o. Ardeþi-o. Ardeþi-o. Ardeþi-o.
-
70:16 - 70:20- De unde ºtiþi cã e vrãjitoare? - Aratã ca una.
-
70:20 - 70:23Aduceþi-o în faþã.
-
70:23 - 70:25Nu sunt vrãjitoare. Nu sunt vrãjitoare.
-
70:25 - 70:27Dar eºti îmbrãcatã ca o vrãjitoare.
-
70:27 - 70:29Ei m-au îmbrãcat aºa.
-
70:29 - 70:36Iar ãsta nu e nasul meu. E un nas fals.
-
70:36 - 70:39Ce aveþi de zis?
-
70:39 - 70:41Asta aºa e…Noi i-am pus nasul.
-
70:41 - 70:42Preotul: Nasul?
-
70:42 - 70:46ªi pãlãria. Dar e o vrãjitoare.
-
70:46 - 70:47Voi aþi îmbrãcat-o aºa?
-
70:47 - 70:55Nu. Nu. Nu…da, da, puþin... puþin... Are un neg.
-
70:55 - 70:57Ce vã face sã credeþi cã e vrãjitoare?
-
70:57 - 71:00Pãi, m-a transformat în salamandrã.
-
71:00 - 71:05În salamandrã?
-
71:05 - 71:07Dar mi-am revenit.
-
71:07 - 71:11Ardeþi-o, ardeþi-o, ardeþi-o.
-
71:11 - 71:16William Cooper, tatã ºi soþ iubitor, prieten al celor mulþi.
-
71:16 - 71:18Un simplu discipol, încercând sã facã lumea mai bunã
-
71:18 - 71:23ºi sã-ºi protejeze concetãþenii de pe întreg globul.
-
71:23 - 71:27S-au înconjurat de o aurã de mister
-
71:27 - 71:31ºi astfel a luat naºtere preoþimea.
-
71:31 - 71:34Niciun Rege nu a existat vreodatã fãrã acordul preoþimii.
-
71:34 - 71:38Regii n-au deþinut niciodatã puterea ºi n-o deþin nici în ziua de azi.
-
71:38 - 71:41Regii sunt la bunul plac al puterii reale
-
71:41 - 71:45care este preoþimea ce se aflã în spatele tronului.
-
71:45 - 71:51Existã o metodã de encodare a informaþiei printr-un sistem de matematici ºi numere.
-
71:51 - 71:56E cea mai anticã formã de cunoaºtere deþinutã vreodatã de om,
-
71:56 - 71:59fiind þinutã secretã ºi datã numai celor
-
71:59 - 72:07care s-au dovedit vrednici prin procesul de iniþiere.
-
72:07 - 72:10Nebunia lor are un scop precis,
-
72:10 - 72:13dar nebunia voastrã nu prea e orientatã cãtre ceva anume,
-
72:13 - 72:16pentru cã voi acþionaþi din poziþia de ignoranþi
-
72:16 - 72:18ºi pânã nu schimbaþi asta, vã veþi împletici de 'colo-colo,
-
72:18 - 72:21vã veþi lovi unul de altul, spunând ºi fãcând lucruri greºite,
-
72:21 - 72:23pentru cã nu înþelegeþi natura inamicului cu care vã luptaþi,
-
72:23 - 72:26ºi dacã nu înþelegeþi natura duºmanului vostru ºi armele pe care le foloseºte,
-
72:26 - 72:29nu puteþi lupta cu acel duºman, nu puteþi purta lupta.
-
72:29 - 72:32Nici mãcar n-ar trebui sã vã aflaþi pe câmpul de bãtãlie.
-
72:32 - 72:40Se presupune cã un reporter de la CNN l-a gãsit pe Osama Bin Laden,
-
72:40 - 72:45a luat cu el un cameraman,
-
72:45 - 72:49a intrat în ascunzãtoarea lui Osama Bin Laden,
-
72:49 - 72:54l-a intervievat, pe el ºi pe oamenii lui de încredere,
-
72:54 - 72:56dupã care a ieºit ºi a spus tuturor.
-
72:56 - 72:58În rãstimp de trei sãptãmâni,
-
72:58 - 73:03Osama Bin Laden urma sã atace Statele Unite ºi Israelul.
-
73:03 - 73:08Nu credeþi cã e puþin ciudat, fraþilor?
-
73:08 - 73:13ªi spun asta, pentru cã cel mai mare aparat informaþional din lume,
-
73:13 - 73:17cu cel mai mare buget din istoria lumii,
-
73:17 - 73:21îl cautã pe Osama Bin Laden de ani ºi ani ºi ani de zile
-
73:21 - 73:24ºi nu-l gãseºte.
-
73:24 - 73:29Un reporter amãrât împreunã cu un cameraman
-
73:29 - 73:33valseazã direct în ascunzãtoarea lui ºi îi ia un interviu.
-
73:33 - 73:38ªi vã spun, pregãtiþi-vã pentru un atac major.
-
73:38 - 73:41Dar nu va fi Osama Bin Laden.
-
73:41 - 73:45Vor fi cei din spatele noii ordini mondiale.
-
73:45 - 73:49Mã întreb care vor fi þintele lui Osama Bin Laden.
-
73:49 - 73:53ªi dacã acest atac nu va avea loc în urmãtoarele douã, trei sãptãmâni,
-
73:53 - 73:56pânã la urmã va avea loc,
-
73:56 - 74:01pentru cã încã n-au reuºit sã ia armele din mâinile poporului american,
-
74:01 - 74:05nici sã îi rãpeascã libertãþile.
-
74:05 - 74:07Deci vã spun cu certitudine,
-
74:07 - 74:13cã trebuie sã facã ceva îngrozitor ca sã opreascã aceastã adversitate
-
74:13 - 74:29ºi sã recâºtige simpatia maselor de oi de peste tot.
-
74:29 - 74:34Care este reala noastrã legãturã comunã?
-
74:34 - 74:37Libertatea! Libertatea!
-
74:37 - 74:39Fãrã libertate, nu poþi fi creºtin,
-
74:39 - 74:42indiferent de confesiunea cãreia aparþii.
-
74:42 - 74:45Nu poþi fi budist.
-
74:45 - 74:48Nu poþi fi proprietarul unei gogoºerii.
-
74:48 - 74:52Nu-þi poþi conduce maºina de aici pânã în Oregon.
-
74:52 - 74:55Nu poþi fi american pentru cã, despre asta e vorba, de fapt.
-
74:55 - 74:58E singurul lucru despre care e vorba.
-
74:58 - 75:04Despre nimic altceva. Despre nimic altceva.
-
75:04 - 75:07ªtiþi, trebuie sã înþelegeþi
-
75:07 - 75:11ce povarã teribilã e sã ºtii unele lucruri pe care le ºtiu eu,
-
75:11 - 75:14sã încerci sã-i trezeºti pe oameni, sã le împãrtãºeºti aceastã cunoaºtere
-
75:14 - 75:18ºi sã descoperi cã, pur ºi simplu, s-au înconjurat de ziduri.
-
75:18 - 75:22Vor sã fie sclavi.
-
75:22 - 75:26De aceea emisiunea mea îi sperie al dracului de rãu pe socialiºti.
-
75:26 - 75:30Pentru cã ce se întâmplã când transmiþi adevãrul?
-
75:30 - 75:32Îi calci pe toþi pe coadã.
-
75:32 - 75:34"Deºi relatarea oficialã a fost dubioasã,
-
75:34 - 75:38William Cooper a fost împuºcat mortal în afara casei sale,
-
75:38 - 75:43de cãtre Poliþia Comitatului Eager, în data de 5 noiembrie 2001,
-
75:43 - 75:46la nici douã luni dupã ce a prezis
-
75:46 - 76:14atacurile de la 11 septembrie.
-
76:14 - 76:20Falsa Rebeliune
-
76:20 - 76:25Reafirm cã singura salvare adevãratã de la opresiune sau înrobire
-
76:25 - 76:29este puterea, cunoaºterea, conºtiinþa de sine.
-
76:29 - 76:31Aceasta e adevãrata rebeliune.
-
76:31 - 76:35Nu te lãsa luat de valul celor 80% din oameni care îºi urmeazã liderul,
-
76:35 - 76:38oameni care au impresia cã sunt rebeli pentru cã denunþã autoritãþile
-
76:38 - 76:41doar pentru cã asta e ultima modã.
-
76:41 - 76:44Nu mãrºãlui pe strãzi pretinzând cã eºti informat,
-
76:44 - 76:46doar pentru cã ai citit o carte sau ai vãzut un film
-
76:46 - 76:48ce-þi oferã o privire fugarã a unei cunoaºteri neobiºnuite.
-
76:48 - 76:54Nu þipa într-un megafon fraze împrumutate din cercetãrile altei persoane.
-
76:54 - 76:57ªi nu te proclama un gânditor original doar pentru cã faci parte
-
76:57 - 77:00dintr-un grup ce reprezintã o credinþã nepopularã.
-
77:00 - 77:04Toate acestea sunt exemple ale celeilalte pãrþi a monedei GROUP THINK,
-
77:04 - 77:08ce conduce o rebeliune falsã.
-
77:08 - 77:10Falsa rebeliune e periculoasã pentru cã îþi dã iluzia
-
77:10 - 77:13cã eºti liber în fapte ºi în gândire.
-
77:13 - 77:16O rebeliune adevãratã, o revoluþie adevãratã, începe atunci
-
77:16 - 77:19când renunþi sã mai urmezi ºi începi sã îndrumi.
-
77:19 - 77:23Iar pe cei care sfârºesc prin a te urma trebuie sã-i înveþi
-
77:23 - 77:27sã renunþe a te mai urma ºi sã înceapã a îndruma la rândul lor.
-
77:27 - 77:29ªi singura cale de a conduce cu succes
-
77:29 - 77:31e sã-þi înþelegi pe deplin propriile drepturi
-
77:31 - 77:35ca fiinþã umanã pe aceastã planetã.
-
77:35 - 77:37Avem de partea noastrã instrumente foarte puternice,
-
77:37 - 77:40ºi anume Declaraþia Drepturilor Omului ºi Constituþia.
-
77:40 - 77:42Aceste acte statueazã cã niciun guvern
-
77:42 - 77:45nu ne poate depriva de Drepturile noastre Naturale.
-
77:45 - 77:47Deci cum se întâmplã asta?
-
77:47 - 77:50Trebuie sã înþelegeþi cã grupul de elitã care ne controleazã guvernul,
-
77:50 - 77:53sistemul de învãþãmânt, agricultura ºi media
-
77:53 - 77:56controleazã ºi libera noastrã iniþiativã.
-
77:56 - 77:58Iniþiativa liberã e sistemul nostru economic
-
77:58 - 78:02sau mijloacele noastre de producþie.
-
78:02 - 78:05Deþinutã de persoanã ºi acþionând în beneficiul persoanei.
-
78:05 - 78:10Libera iniþiativã nu poate fi impozitatã decât dacã se oferã voluntar.
-
78:10 - 78:13Motivul pentru care impozitul pe venit pare inevitabil
-
78:13 - 78:15e dat de faptul cã fiecare slujbã de pe planetã
-
78:15 - 78:17îþi cere sã semnezi un numãr de documente,
-
78:17 - 78:21care afirmã cu cuvinte plãsmuite cã eºti de acord sã fii reprezentantul
-
78:21 - 78:24unei corporaþii sau entitãþi.
-
78:24 - 78:26Toate astea înseamnã, pur ºi simplu,
-
78:26 - 78:28cã atunci când semnezi actele de angajare
-
78:28 - 78:31care sunt cerute de aproape orice angajator la care aplici,
-
78:31 - 78:34renunþi la drepturile tale ca Persoanã Naturalã,
-
78:34 - 78:36protejate prin Constituþie,
-
78:36 - 78:39ºi accepþi sã reprezinþi o Persoanã Artificialã
-
78:39 - 78:42care nu se aflã sub protecþia Constituþiei.
-
78:42 - 78:44E dificil de evitat acest lucru
-
78:44 - 78:46pentru cã dacã nu semnezi documentul renunþând la drepturile tale,
-
78:46 - 78:48nu eºti angajat.
-
78:48 - 78:51Deci, de ce orice angajator plãteºte impozite voluntar,
-
78:51 - 78:54fapt ce conduce la solicitarea acestor documente?
-
78:54 - 78:56Pentru cã dacã nu face aºa,
-
78:56 - 78:59afacerea lui pierde toate Beneficiile Statale ºi Federale,
-
78:59 - 79:02oferite Afacerilor Private sau Comerciale.
-
79:02 - 79:05În plus, cei mai mulþi oameni acceptã, pur ºi simplu, neadevãrul
-
79:05 - 79:10cã impozitul pe venit e cerut de lege, fãrã a investiga acest aspect.
-
79:10 - 79:13Când numele tãu apare pe un act având prima literã a numelui
-
79:13 - 79:16ºi a prenumelui tãu scrise cu Majusculã,
-
79:16 - 79:19acest lucru reprezintã Capitus Diminutio Minima,
-
79:19 - 79:23ce semnificã cã au fost schimbate doar relatiile familiale ale persoanei.
-
79:23 - 79:26E vorba de o pierdere minimalã a drepturilor.
-
79:26 - 79:28Când doar numele apare scris cu Majuscule,
-
79:28 - 79:31asta reprezintã Capitus Diminutio Media,
-
79:31 - 79:34care înseamnã cã omul îºi pierde dreptul de cetãþenie,
-
79:34 - 79:37dar nu dreptul la libertate.
-
79:37 - 79:39Cu alte cuvinte, înseamnã cã poþi fi amendat sau penalizat,
-
79:39 - 79:42dar nu înrobit sau arestat.
-
79:42 - 79:45Însã când tot numele e scris cu Majuscule pe orice document,
-
79:45 - 79:48asta înseamnã Capitus Diminutio Maxima,
-
79:48 - 79:53ce stabileºte cã starea unui om trece de la libertate la sclavie.
-
79:53 - 79:56Are loc o predare cãtre Stat a tuturor drepturilor sociale ºi civile.
-
79:56 - 79:58Înseamnã cã poþi fi amendat,
-
79:58 - 80:01arestat ºi înrobit în orice limitã,
-
80:01 - 80:06pentru orice perioadã de timp dupã bunul-plac al Statului.
-
80:06 - 80:08Însã ceea ce e important de menþionat este
-
80:08 - 80:11cã dacã nu îþi asumi nicio obligaþie prin aceste documente
-
80:11 - 80:14prin care declari cã renunþi la Drepturile tale ºi reprezinþi o corporaþie,
-
80:14 - 80:20nu eºti obligat, în niciun fel, sã te prezinþi în faþa niciunui tribunal.
-
80:20 - 80:24Dupã cum am spus, existã douã tipuri de Legi pe pãmânt.
-
80:24 - 80:28Una este Legea Civilã care e legea pãmântului.
-
80:28 - 80:33Iar cealaltã e Amiralitatea Maritimã care este legea apei.
-
80:33 - 80:37Amiralitatea Maritima este legea bancarã.
-
80:37 - 80:41Ca urmare, o corporaþie, guvernul sau oameni care vor sã te controleze,
-
80:41 - 80:46creeazã un ‘al doilea tu’, ºi acest ‘al doilea tu’ pe care ei îl controleazã,
-
80:46 - 80:51pe care ei l-au creat, e în întregime scris cu Litere Majuscule.
-
80:51 - 80:52Verificaþi.
-
80:52 - 80:54De fiecare datã când primiþi o notã de platã,
-
80:54 - 80:56o chemare în judecatã, o amendã, un bilet,
-
80:56 - 80:59când vã trimit acasã factura de la Departamentul Apei sau al Energiei,
-
80:59 - 81:00verificaþi.
-
81:00 - 81:04La fel, pe permisul de conducere, Cardul de Asigurare Socialã,
-
81:04 - 81:06Cardul de Asigurare de Sãnãtate.
-
81:06 - 81:09Pe tot ce are legãturã cu afacerile,
-
81:09 - 81:13numele vostru va apãrea întotdeauna cu Majuscule
-
81:13 - 81:20pentru cã bãncile ºi guvernele nu lucreazã decât cu Majuscule.
-
81:20 - 81:21Trebuie sã vã treziþi ºi sã vã daþi seama
-
81:21 - 81:24cum funcþioneazã realmente chestia asta.
-
81:24 - 81:29Pentru cã odatã ce înþelegi asta, nu mai trebuie sã te supui ca american,
-
81:29 - 81:35unei Instituþii Comerciale Britanice, numitã ‘tribunal’.
-
81:35 - 81:38Eºti american. Nu eºti obligat sã te prezinþi la tribunal.
-
81:38 - 81:43Mergi la tribunal doar pentru cã tu eºti de acord s-o faci.
-
81:43 - 81:47Când îþi trimit o citaþie la tribunal sau o chemare în instanþã,
-
81:47 - 81:50când îþi trimit orice, te uiþi ºi spui:
-
81:50 - 81:52‘Hei, Jack (America)! Asta nu-s eu.'
-
81:52 - 81:54'Scrie doar cu Majuscule aici.'
-
81:54 - 81:57'Când e scris cu Majuscule, e vorba de o corporaþie.'
-
81:57 - 82:00Cei care sunt acuzaþi de aceste tribunale ale Amiralitãþii Maritime,
-
82:00 - 82:06nu înþeleg, de regulã, cã sunt amendaþi sau arestaþi cu voia lor.
-
82:06 - 82:10Când un judecãtor îþi strigã numele ºi te întreabã dacã numele acela esti tu,
-
82:10 - 82:12cei care rãspund ‘da’ sunt de acord, verbal,
-
82:12 - 82:16sã reprezinte Persoana Artificialã reprezentatã de acel nume.
-
82:16 - 82:23Procedând astfel, renunþi voluntar la drepturile tale garantate de Constituþie.
-
82:23 - 82:25Drepturile tale absolute ca Persoanã Naturalã
-
82:25 - 82:28sunt dreptul la viaþã, la siguranþã ºi la proprietate.
-
82:28 - 82:31ªi toate aceste drepturi sunt foarte importante.
-
82:31 - 82:34Amintiþi-vã cã nu puteþi fi niciodatã privat de aceste drepturi,
-
82:34 - 82:37decât dacã renunþaþi de bunãvoie la ele.
-
82:37 - 82:41Dar trebuie sã vã înþelegeþi drepturile dacã vreþi sã vã fie apãrate.
-
82:41 - 82:42Când cei de la Dezvoltarea Durabilã
-
82:42 - 82:45îþi vor bate la uºã pentru dreptul la proprietatea ta,
-
82:45 - 82:48trebuie sã înþelegi dreptul tãu moºtenit la proprietatea ta
-
82:48 - 82:52care se întinde de la suprafaþa vizibilã pânã în centrul pãmântului.
-
82:52 - 82:56Dar vã rog sã observaþi cã aceºti paºi sunt începutul.
-
82:56 - 83:00Se trateaza simptomele, în loc sã se atace rãdãcinile rãului.
-
83:00 - 83:03Ca sã înþelegeþi pe deplin cum sã vã apãraþi,
-
83:03 - 83:12trebuie sã vã înþelegeþi originile.
-
83:12 - 83:18Agenda de Azi
-
83:18 - 83:21Adevãrata istorie a planetei noastre e trunchiatã încã de la începuturi.
-
83:21 - 83:22De la crearea monoteismului
-
83:22 - 83:25ºi ridiculizarea ca ºi eliminarea din culturile specifice
-
83:25 - 83:29a tuturor practicilor ºi religiilor pãgâne,
-
83:29 - 83:32o minciunã a fost impusã forþat tuturor civilizaþiilor.
-
83:32 - 83:34Trebuie sã vã întrebaþi de ce imperiile puternice
-
83:34 - 83:36au fost atât de ameninþate de pãgânism
-
83:36 - 83:39încât sã pedepseascã cu moartea practicarea acestor religii.
-
83:39 - 83:42Aceastã ameninþare nu s-a sfârºit în timpul existenþei Imperiului Roman.
-
83:42 - 83:45Uitaþi-vã la modul cum fondatorii Americii, prin mandatul Marii Britanii,
-
83:45 - 83:49au masacrat triburile americane bãºtinaºe, fãrã discriminare.
-
83:49 - 83:52Marea Britanie a sãvârºit unele din cele mai brutale forme de genocid
-
83:52 - 83:56ºi în Africa, India, Noua Zeelandã, Noua Guinee ºi în multe alte pãrþi
-
83:56 - 84:00în care existau încã triburi pãgâne.
-
84:00 - 84:04Timorul de Est a fost supus unuia din cele mai brutale genociduri din istorie
-
84:04 - 84:07ºi a fost alimentat cu fonduri de Naþiunile Unite ºi de Statele Unite,
-
84:07 - 84:09în timpul administraþiei Carter.
-
84:09 - 84:13'Ford ºi Kissinger se aflau în vizitã în Jakarta. Cred cã era 5 decembrie.'
-
84:13 - 84:17'ªtim cã ceruserã Indoneziei sã-ºi întârzie invazia în Timor'
-
84:17 - 84:20'pânã dupã plecarea lor, pentru cã ar fi fost prea jenant pentru ei,'
-
84:20 - 84:22'ºi cred cã la câteva ore dupã ce au plecat,'
-
84:22 - 84:25'invazia a avut loc pe 7 decembrie.'
-
84:25 - 84:31Ce s-a întâmplat pe 7 decembrie 1975 e, pur ºi simplu, una din cele mai mari...
-
84:31 - 84:33una din cele mai mari crime din istorie.
-
84:33 - 84:37Dimineaþa devreme, bombele au început sã cadã peste Dili.
-
84:37 - 84:39Numãrul trupelor care au invadat Dili în ziua aceea
-
84:39 - 84:43aproape îl depãºea pe cel al populaþiei oraºului.
-
84:43 - 84:59ªi timp de 2 sau 3 sãptãmâni, n-au fãcut altceva decât sã omoare oameni.
-
84:59 - 85:03Ca urmare, timorezii au fugit cu miile în junglã.
-
85:03 - 85:08Pânã în 1977/1978, Indonezia a înfiinþat Centre de primire
-
85:08 - 85:12pentru acei timorezi care ieºeau din junglã fluturând steaguri albe.
-
85:12 - 85:16Cei pe care indonezienii îi credeau mai educaþi sau cei
-
85:16 - 85:18pe care îi suspectau de colaborare cu Partidul Fretilin
-
85:18 - 85:20sau cu alte partide din opoziþie, erau uciºi pe loc.
-
85:20 - 85:25Au separat femeile ºi le-au dus cu elicoptere la Dili
-
85:25 - 85:30pentru soldaþii indonezieni. Au ucis copii ºi sugari.
-
85:30 - 85:37Dar în acele zile, strategia ºi arma lor principalã era înfometarea.
-
85:37 - 85:40Pânã în 1978, numãrul morþilor se apropia
-
85:40 - 85:42de nivelele reale ale unui genocid.
-
85:42 - 85:44Biserica ºi alte surse au estimat
-
85:44 - 85:47cã au fost uciºi în jur de 200,000 de oameni.
-
85:47 - 85:50Statele Unite au sprijinit toate aceste crime tot timpul.
-
85:50 - 85:52Statele Unite au furnizat 90% din arme.
-
85:52 - 85:54Imediat dupã invazie, au crescut livrãrile de arme.
-
85:54 - 85:59În 1978, când indonezienii au început sã rãmânã fãrã armament,
-
85:59 - 86:03Administraþia Carter a intervenit ºi a mãrit vânzãrile de arme.
-
86:03 - 86:05ªi alte state vestice au fãcut la fel.
-
86:05 - 86:10Canada, Anglia, Olanda, oricine putea scoate un dolar, era acolo,
-
86:10 - 86:14asigurându-se sã omoare cât mai mulþi timorezi.
-
86:14 - 86:18Ultimul lucru pe care îl vor cei de la putere e un trib sau grup suveran
-
86:18 - 86:21care sã fie un exemplu pozitiv pentru ceilalþi.
-
86:21 - 86:25E important de menþionat cã nu toþi adepþii religiilor monoteiste sunt de criticat,
-
86:25 - 86:29la fel cum nu toþi membrii masoneriei, ai agenþiilor de spionaj, Frãþiilor
-
86:29 - 86:33sau organizaþiilor politice sunt parte a agendei secrete
-
86:33 - 86:37care este adusã la îndeplinire în toate eºaloanele înalte ale societãþii.
-
86:37 - 86:39ªi oamenilor le e greu sã înþeleagã cã pãgânismul
-
86:39 - 86:43nu e mai periculos decât înþelegerea procedurilor chirurugicale.
-
86:43 - 86:46Cunoaºterea poate fi foarte utilã când e aplicatã adecvat,
-
86:46 - 86:48ºi totuºi poate sã aibã ºi efecte foarte negative
-
86:48 - 86:51dacã e utilizatã greºit sau se abuzã de ea.
-
86:51 - 86:53Trebuie sã înþelegeþi cã cele mai multe probleme
-
86:53 - 86:55n-au apãrut din greºealã, ci din concepþie.
-
86:55 - 86:57Majoritatea oamenilor nu înþeleg cum culorile,
-
86:57 - 87:00formele, cuvintele, sloganurile ºi sincronizãrile biologice
-
87:00 - 87:03sunt toate folosite ca talismane pentru a afecta
-
87:03 - 87:06umanitatea la nivel emoþional ºi spiritual.
-
87:06 - 87:10Culorile sunt folosite hipnotic de orice canal de ºtiri sau reclame corporatiste.
-
87:10 - 87:12Lanþurile de fast-food folosesc tipic în restaurantele lor
-
87:12 - 87:14nuanþe vibrante de alb, roºu, galben,
-
87:14 - 87:17pentru a-i face pe consumatori sã se simtã zoriþi ºi neliniºtiþi.
-
87:17 - 87:20Acest lucru ajutã la mãrirea numãrului consumatorilor
-
87:20 - 87:22prin ieºirea lor din magazin ºi intrarea altora.
-
87:22 - 87:26Restaurantele rafinate, pe de altã parte, folosesc culori naturale în nuanþe terestre
-
87:26 - 87:29cum ar fi tonuri calmante de verde, albastru ºi maro,
-
87:29 - 87:33pentru a calma simþurile ºi a contribui la savurarea unei mese lungi ºi liniºtite.
-
87:33 - 87:36Aceeaºi e situaþia ºi în cazul muzicii cântate în aceste localuri.
-
87:36 - 87:39Notele ºi progresiile muzicale specifice pot acþiona asupra trupului nostru,
-
87:39 - 87:42ca niºte stimuli relaxanþi sau excitanþi, fãrã ºtirea noastrã.
-
87:42 - 87:44Industria muzicalã merge chiar mai departe
-
87:44 - 87:48ºi foloseºte bãtãile naturale ale inimii pentru reda tempoul melodiilor pop.
-
87:48 - 87:53De aceea ritmul de 72 de bãtãi pe minut e folosit foarte frecvent în muzica pop.
-
87:53 - 87:55Muzica nu este un produs cultural.
-
87:55 - 87:58În 1986, Academia Naþionalã de ªtiinþã
-
87:58 - 88:01a descoperit cã sugarii preferã sunetele armonioase,
-
88:01 - 88:04ca gamele de 5 tonuri, în locul celor disonante.
-
88:04 - 88:09Acesta e doar un exemplu minor al abilitãþii noastre naturale de a înþelege sunetele.
-
88:09 - 88:10Deci, fiþi foarte atenþi când lãsaþi un copil
-
88:10 - 88:13în faþa unui televizor sau lângã un casetofon.
-
88:13 - 88:16Cei care cred cã cei mici nu pot înþelege violenþa de pe ecranul TV
-
88:16 - 88:17sau agresiunea din muzicã,
-
88:17 - 88:20gândesc strict cu emisfera stângã a creierului.
-
88:20 - 88:24Poate cã cel mic nu înþelege raþional cuvintele sau acþiunile de pe ecran,
-
88:24 - 88:26dar partea dreaptã a creierului, chiar ºi la sugari,
-
88:26 - 88:30poate înþelege absolut tot ce existã în mediul ei învecinat,
-
88:30 - 88:34pentru cã transmite o frecvenþã care ne poate afecta la nivel sub-atomic.
-
88:34 - 88:38ªtiinþa chiar a dovedit cã vibraþiile adecvate ale sunetelor
-
88:38 - 88:40sunt esenþiale pentru sãnãtatea vegetaþiei noastre.
-
88:40 - 88:42Studiile fãcute pe multe ecosisteme au arãtat
-
88:42 - 88:46cã atunci când o anumitã specie dispare sau se strãmutã dintr-un areal,
-
88:46 - 88:50altã specie va înlocui tiparul sunetelor emise de fosta specie
-
88:50 - 88:52pentru a se integra în armonia de ansamblu a vibraþiilor
-
88:52 - 88:54de care viaþa plantelor are nevoie ca sã se dezvolte.
-
88:54 - 88:56Toate acestea sunt cunoscute drept talismane
-
88:56 - 88:59ºi sunt folosite cu foarte multã grijã de corporaþii ºi de media.
-
88:59 - 89:00Sloganurile sunt folosite, totodatã,
-
89:00 - 89:03ºi pentru a trezi anumite emoþii ale psihicului.
-
89:03 - 89:07Când persoana medie aude cuvinte ca teroare, bombã, împuºcãturi, crimã,
-
89:07 - 89:10rãzboi, asasinare ºi altele de acest gen,
-
89:10 - 89:15trupul ºi mintea rãspund cu o prudenþã ºi o alertã intensificate.
-
89:15 - 89:17Iar când evenimente ca asasinarea unor lideri majori,
-
89:17 - 89:21bombardamente, terorism sau rãzboi se produc pe scarã largã, în întreaga lume,
-
89:21 - 89:24corpul rãspunde diferenþiat în momente diferite,
-
89:24 - 89:27marcate biologic ºi astrologic.
-
89:27 - 89:30Tragicele evenimente implicând membrii sectei Branºa Davidianã,
-
89:30 - 89:32de la Waco ºi Atentatul din Oklahoma
-
89:32 - 89:34au revendicat vieþi de bãrbaþi, femei ºi copii,
-
89:34 - 89:37ce au sfârºit în flãcãri pe 19 aprilie.
-
89:37 - 89:41Aceastã datã e o sãrbãtoare pãgânã când sacrificul uman se face prin foc.
-
89:41 - 89:44Tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001
-
89:44 - 89:47au avut loc, potrivit Calendarului Mayaº, pe data de 6 Emochs
-
89:47 - 89:50care reprezintã o schimbare pe scarã largã.
-
89:50 - 89:54Iar când Statele Unite au atacat Afganistanul pe 7 octombrie 2001,
-
89:54 - 89:59potrivit Calendarului Mayaº, era data de 6K ce reprezintã echilibru.
-
89:59 - 90:02Vã rog sã înþelegeþi cã acestea nu sunt profeþii sau predicþii.
-
90:02 - 90:06Mayaºii au înþeles, pur ºi simplu, ciclurile naturale ale trupului uman.
-
90:06 - 90:09Deci, aceste evenimnete nefericite nu au avut loc din întâmplare.
-
90:09 - 90:11Nu trebuie decât sã vezi consecinþele
-
90:11 - 90:13deciziilor politice majore ale Statelor Unite,
-
90:13 - 90:18de la înfiinþarea Naþiunilor Unite, ca sã aveþi o idee asupra scopului ultim.
-
90:18 - 90:20Orice rãzboi major, asasinat, atac terorist
-
90:20 - 90:23ori slãbiciune de securitate, fãcute cunoscute,
-
90:23 - 90:25au douã trãsãturi comune:
-
90:25 - 90:281) Tragicul eveniment devine o ºtire mondialã
-
90:28 - 90:31ºi sperie sau înfurie opinia publicã.
-
90:31 - 90:342) Rezultatul, orice ar fi,
-
90:34 - 90:36e întotdeauna extinderea puterilor Guvernului
-
90:36 - 90:39ºi distrugerea Libertãþilor Constituþionale.
-
90:39 - 90:42Nu are importanþã care e scuza sau explicaþia oferitã,
-
90:42 - 90:45rezultatul spune întotdeauna adevãrul.
-
90:45 - 90:46Un copil poate inventa cea mai bunã scuzã
-
90:46 - 90:48de fiecare datã când nu vrea sã meargã la ºcoalã,
-
90:48 - 90:51dar dacã asta se întâmplã mereu în ziua testului,
-
90:51 - 90:53adevãrul e dezvãluit de rezultat.
-
90:53 - 90:57Principalele cercuri media pot edita cãrþi în care sã dea orice explicaþii vor
-
90:57 - 90:58despre motivele declarãrii rãzboiului,
-
90:58 - 91:01producerii asasinatelor ºi atacurilor teroriste,
-
91:01 - 91:03dar dacã toate au ca rezultat final expansiunea guvernului
-
91:03 - 91:06ºi distrugerea Libertãþilor Constituþionale,
-
91:06 - 91:08adevãrul e dezvãluit de rezultat.
-
91:08 - 91:11ªi pentru cã marea majoritate a opiniei publice
-
91:11 - 91:14e complet ignorantã în privinþa existenþei ciclurilor biologice ale omului,
-
91:14 - 91:16e din ce în ce mai dificil pentru aceasta
-
91:16 - 91:21sã accepte cã aceste evenimente nu sunt un accident.
-
91:21 - 91:28Waco - Texas, 19 Aprilie 1993
-
91:28 - 91:32'Mã rostogoleam pe podea încercând sã mã apãr de cãldura dogoritoare,
-
91:32 - 91:35ºi nu puteam vedea pe nimeni pentru cã era întuneric beznã,
-
91:35 - 91:38dar auzeam vocile celor care þipau în spatele meu.
-
91:38 - 91:47M-a tulburat profund.
-
91:47 - 91:53Mi-am dat seama cine erau. Le-am identificat vocile.'
-
91:53 - 91:57(vocea unui copil din Secta Davidianã): O sã intri ºi o sã mã omori?
-
91:57 - 92:06(vocea bãrbatului): Nu. Nu. N-o sã vinã nimeni.
-
92:06 - 92:09În iulie 1995, douã comitete ale Casei Reprezentanþilor Statelor Unite
-
92:09 - 92:12s-au reunit sã investigheze tragedia de la Waco.
-
92:12 - 92:15Aceste comitete au aflat cã Davidienii puseserã focul pe 19 aprilie
-
92:15 - 92:17ºi se sinuciseserã.
-
92:17 - 92:20Rapoartele lor au fost clasate.
-
92:20 - 92:25Nicio acþiune ulterioarã nu a fost întreprinsã.
-
92:25 - 92:28Într-o declaraþie fãcutã de Procurorul General Janet Reno,
-
92:28 - 92:33în timpul unui interviu de 60 de minute, definea un sectant drept:
-
92:33 - 92:37"O persoanã cu credinþã puternicã în Biblie ºi în a doua venire a lui Christos,
-
92:37 - 92:39participã frecvent la cursurile despre Biblie,
-
92:39 - 92:43are un standard financiar ridicat din care face donaþii cauzei creºtine,
-
92:43 - 92:45îºi trimite copiii la ºcoalã,
-
92:45 - 92:46face stocuri de hranã pe termen lung
-
92:46 - 92:49are o credinþã puternicã în al doilea amendament,
-
92:49 - 92:54care nu crede în guvern."
-
92:54 - 92:57Acesta e motivul pentru care oricui îi pasã de Libertatea Religiei Lui
-
92:57 - 93:00ºi practicã Libertatea Drepturilor Civile
-
93:00 - 93:02e catalogat drept ‘Sectant’ ºi trebuie considerat o ameninþare
-
93:02 - 93:05la adresa modului de viaþã american.
-
93:05 - 93:13Mai e cunoscut ºi ca Terorist.
-
93:13 - 93:22Atentatul cu Bombã de la Oklahoma, 19 aprilie 1995
-
93:22 - 93:24Autoritãþile Federale ne-au comunicat
-
93:24 - 93:28cã a doua bombã a fost gãsitã în interiorul clãdirii federale din Oklahoma City.
-
93:28 - 93:30A avut loc o explozie la 9:00 în dimineaþa asta
-
93:30 - 93:33care a fãcut distrugerile pe care le vedeþi chiar acolo.
-
93:33 - 93:36Mi-am aruncat din nou privirea în josul strãzii, cãtre clãdirea Murrah.
-
93:36 - 93:38Am vãzut alt camion cu bombã,
-
93:38 - 93:40deci se pare cã vor încerca sã scoatã acea a treia bombã
-
93:40 - 93:42despre care se tot vorbeºte.
-
93:42 - 93:44În momentul de faþã,
-
93:44 - 93:46echipele medicale din centru nu pot intra printre dãrâmãturi
-
93:46 - 93:53pentru a mai scoate dintre cei rãniþi din cauza prezenþei altor bombe în areal.
-
93:53 - 93:55Cei de la Departamentul de Poliþie mi-au spus
-
93:55 - 93:57cã îndatã ce aceste bombe vor fi dezamorsate,
-
93:57 - 93:59vor permite accesul echipelor medicale.
-
93:59 - 94:02Martorii întregii tragedii ne-au mai spus
-
94:02 - 94:05ºi cã au auzit de la pompierii ce au ajuns primii la faþa locului
-
94:05 - 94:09cã existã posibilitatea sã existe un al doilea dispozitiv exploziv,
-
94:09 - 94:12în afarã de dispozitivul exploziv din maºina din faþa clãdirii
-
94:12 - 94:16ºi cã acest al doilea dispozitiv ar putea fi amplasat lângã creºã.
-
94:16 - 94:18De asemenea, ni s-a comunicat chiar acum
-
94:18 - 94:21cã preºedintele Clinton a trimis aici unitãþi anti-tero
-
94:21 - 94:25pentru a evalua situaþia, pentru a afla realmente ce s-a întâmplat
-
94:25 - 94:28ºi ce alt pericol s-ar putea ivi dupã cel de la Oklahoma City.
-
94:28 - 94:30Din nefericire, e un lucru la care trebuie sã ne gândim de data asta,
-
94:30 - 94:32deoarece dupã cum v-am spus,
-
94:32 - 94:35douã alte dispozitive explozive au fost gãsite, acestea nu au fost detonate
-
94:35 - 94:38ºi sunt mai mari ca primul.
-
94:38 - 94:42Din rapoartele primite, vã pot spune cã un dispozitiv a fost dezamorsat.
-
94:42 - 94:44Se pare cã a existat un alt dispozitiv,
-
94:44 - 94:47ºi orice a cauzat distrugerile din Clãdirea AP Murrah
-
94:47 - 94:50a fost un dispozitiv exploziv foarte sofisticat.
-
94:50 - 94:54Aºa cã preºedintele Clinton tocmai i-a telefonat guvernatorului Keating
-
94:54 - 94:56care spune cã 3 echipe anti-teroriste ale FBI
-
94:56 - 94:59se îndreaptã cãtre Oklahoma City chiar acum.
-
94:59 - 95:03Spun cã e vorba de opera unui grup experimentat.
-
95:03 - 95:06Acesta e un dispozitiv foarte sofisticat
-
95:06 - 95:09ºi probabil cã a fost fãcut de un expert în explozivi,
-
95:09 - 95:12evident în acest tip de explozivi.
-
95:12 - 95:14Ministerul Justiþiei raporteazã cã
-
95:14 - 95:17a fost gãsit un al doilea dispozitiv exploziv
-
95:17 - 95:22în clãdirea AP Murrah din centrul oraºului Oklahoma.
-
95:22 - 95:27Ar trebui sã aflãm foarte multe când bombele vor fi demontate.
-
95:27 - 95:30Cred cã e vorba de o enormã dozã de noroc,
-
95:30 - 95:34e greu de vorbit despre 'noroc' într-o zi ca cea de azi din Oklahoma City,
-
95:34 - 95:39dar a fost o mare dozã de noroc cã am reuºit practic sã dezamorsãm bombele.
-
95:39 - 95:41Materialul din care e fãcutã bomba
-
95:41 - 95:45ne va oferi indicii cu privire la autorul acestei atrocitãþi.
-
95:45 - 95:48Prima bombã care era în clãdirea federalã a explodat.
-
95:48 - 95:50A cauzat distrugerile pe care le vedeþi aici.
-
95:50 - 95:53Al doilea exploziv a fost gãsit ºi dezamorsat.
-
95:53 - 95:55Al treilea dispozitiv ce a fost gãsit,
-
95:55 - 95:58ºi înþeleg cã e dezamorsat chiar acum când noi vorbim,
-
95:58 - 96:01al doilea ºi al treilea exploziv, dacã vã puteþi imagina,
-
96:01 - 96:05erau mai mari ca primul.
-
96:05 - 96:08Prima bombã ce a fost plasatã în clãdirea federalã e cea care a explodat.
-
96:08 - 96:10A provocat distrugerile pe care le vedeþi chiar acolo.
-
96:10 - 96:13Prima bombã ce a fost plasatã în clãdirea federalã e cea care a explodat.
-
96:13 - 96:16A provocat distrugerile pe care le vedeþi chiar acolo.
-
96:16 - 96:19Altã problemã, potrivit acestor grupuri,
-
96:19 - 96:23e aceea cã Puterea Executivã vrea ca poliþia sã primeascã mai multã putere,
-
96:23 - 96:25în mare parte pusã sub semnul întrebãrii
-
96:25 - 96:27dupã urmãrile neplãcute ale Atentatului din Oklahoma City.
-
96:27 - 96:31N-ar trebui sã fie cazul ca americanii sã se teamã
-
96:31 - 96:33cã telefoanele le-ar putea fi puse sub urmãrire.
-
96:33 - 96:35N-ar trebui sã fie cazul ca americanii sã se teamã
-
96:35 - 96:40cã dosarele lor de credit ar putea deveni accesibile celor de la FBI
-
96:40 - 96:44dacã ei nu sunt implicaþi în nicio activitate infracþionalã.
-
96:44 - 96:47Primul proiect al Actului Anti-Terorism era atât de permisiv
-
96:47 - 96:49încât permitea autoritãþilor sã defineascã
-
96:49 - 96:52drept Act de Terorism, incriminat de Guvernul Federal,
-
96:52 - 96:55totul, de la ameninþarea soþiei cu arma,
-
96:55 - 96:57pânã la sabotarea unei clinici de avorturi.
-
96:57 - 97:00În timp ce Actul Anti-Terorism cere puteri noi ºi extinse,
-
97:00 - 97:03ACLU (Uniunea Libertãþilor Americane Civile) ºi alte organizaþii sunt îngrijorate
-
97:03 - 97:06ºi de numeroasele Ordine Executive de care publicul nu ºtie mai nimic.
-
97:06 - 97:10Aceste Ordine i-ar conferi preºedintelui, Agenþiilor Federale ºi Armatei,
-
97:10 - 97:13puteri aproape dictatoriale.
-
97:13 - 97:21'Schimbul de Focuri' din L.A Nordul Hollywood-ului, Februarie 1997
-
97:21 - 97:24Dacã vorbeºti cu orice oficial din poliþie de aici,
-
97:24 - 97:30curând va aduce în discuþie schimbul de focuri din februarie 1997.
-
97:30 - 97:35Doi jefuitori de bancã echipaþi cu scuturi ºi trãgând cu arme automate AK47,
-
97:35 - 97:39s-au confruntat cu poliþia pe strãzile din Nordul Hollywoodului, California.
-
97:39 - 97:42Cel mai rãu coºmar al fiecãrui ofiþer devenit realitate.
-
97:42 - 97:45Poliþiºtii depãºiþi ca armament de bãieþi rãi.
-
97:45 - 97:50Gloanþele identificate puteau trece printr-o vestã anti-glonþ de la 150m.
-
97:50 - 97:52Dupã cele întâmplate la L.A,
-
97:52 - 97:56cererile pentru surplusul de arme automate a crescut dramatic.
-
97:56 - 97:58Doar departamentul de poliþie din Los Angeles
-
97:58 - 98:02a primit un surplus de 600 de M16.
-
98:02 - 98:05Pe tot cuprinsul þãrii, numãrul de arme cerute s-a dublat anul acesta
-
98:05 - 98:08iar multe departamente au decis sã le dea poliþiºtilor
-
98:08 - 98:11din patrulele regulate pentru a-ºi face datoria de zi cu zi.
-
98:11 - 98:16Toate acestea din cauza unui singur schimb de focuri într-un singur oraº.
-
98:16 - 98:23Rãzboiul din Golf ºi Sancþiunile Naþiunilor Unite
-
98:23 - 98:321,5 milioane morþi
-
98:32 - 98:38Acestui copil nu i s-a stabilit încã un diagnostic.
-
98:38 - 98:48Suferã de febrã prelungitã ºi e pe moarte.
-
98:48 - 98:51Am auzit cã jumãtate de milion de copii au murit.
-
98:51 - 98:57Adicã, sunt mai mulþi copii decât au murit la Hiroshima.
-
98:57 - 99:00Vreau sã vã întreb, meritã oare plãtit un asemenea preþ?
-
99:00 - 99:03Cred cã e o alegere foarte dificilã.
-
99:03 - 99:06Dar preþul... Credem cã preþul meritã...
-
99:06 - 99:13Meritã? Pentru cã ea crede cã sancþiunile au efect.
-
99:13 - 99:17În noiembrie 1997, fostul Procuror General american, Ramsey Clark,
-
99:17 - 99:21a condus o delegaþie a centrului internaþional de acþiune
-
99:21 - 99:23în a ºaptea lui cãlãtorie în Iraq, pentru a investiga
-
99:23 - 99:27efectele continue ale sancþiunilor impuse de Naþiunile Unite asupra populaþiei.
-
99:27 - 99:30Ceea ce am vãzut ne-a ºocat.
-
99:30 - 99:34Absenþa totalã a medicamentelor ºi precaritatea echipamentelor medicale.
-
99:34 - 99:37În pofida eforturilor eroice ale medicilor,
-
99:37 - 99:43sugari, copii ºi bolnavii cronic au continuat sã moarã în numãr mare.
-
99:43 - 99:46Guvernul Statelor Unite pretinde cã Saddam Hussein
-
99:46 - 99:48poartã vina pentru aceastã crizã.
-
99:48 - 99:52Care este cauza realã a suferinþelor? Sancþiunile.
-
99:52 - 100:06Sunt o prelungire a rãzboiului din 1991 a Statelor Unite împotriva Iraqului.
-
100:06 - 100:09Scopul îl reprezintã acela de a distruge infrastructura Iraqului
-
100:09 - 100:12ºi de a face vieþile civililor de nesusþinut.
-
100:12 - 100:20Am demonstrat capacitatea tehnologiei de a schilodi o þarã,
-
100:20 - 100:24fãrã ca mãcar sã punem piciorul în Golful Persic.
-
100:24 - 100:31E important sã recunoaºtem acest fapt pentru cã merge mânã în mânã cu sancþiunile.
-
100:31 - 100:35Când spunem cã am strãbãtut cam 10.000 de areale în 42 de zile,
-
100:35 - 100:39unul la fiecare 40 de secunde, asta în medie 24 ore pe zi.
-
100:39 - 100:42ignorãm ce-am fãcut în realitate.
-
100:42 - 100:46Oficialii au spus cã numãrul morþilor a ajuns la 288 dar se aºteaptã sã creascã.
-
100:46 - 100:49Camioanele continuã sã se umple ºi pleacã de la locul tragediei,
-
100:49 - 100:50trecând pe lângã rudele care ºtiu cã s-ar putea
-
100:50 - 100:54sã nu mai identifice niciodatã trupurile celor dragi.
-
100:54 - 100:57Comunitatea din Al-Ameriyah participã la prima din multele înmormântãri,
-
100:57 - 100:59cu focuri de armã ºi þipete de durere, de furie
-
100:59 - 101:05ºi de cuvinte mânioase adresate jurnaliºtilor strãini.
-
101:05 - 101:08'Mama mea a murit!' þipã acest tânãr.
-
101:08 - 101:10'De ce?
-
101:10 - 101:17'Copii, fete, bãieþi, bãrbaþi, femei. De ce?'
-
101:17 - 101:21Femeia aceasta întreabã: 'Toatã tehnologia voastrã'
-
101:21 - 101:24'nu v-a putut spune cã sunt femei ºi copii aici?'
-
101:24 - 101:30A transmis Bill Blackboy, ABC News, din districtul Al-Ameriyah, Bagdad
-
101:30 - 101:36Am distrus fiecare siloz de cereale ºi depozit de hranã din þara asta.
-
101:36 - 101:43Am distrus toate fabricile de procesare a cerealelor de pe tot cuprinsul þãrii.
-
101:43 - 101:47Chiar ºi cel mai mare centru exportator de curmale,
-
101:47 - 101:51faimosul centru de procesare ºi ambalare
-
101:51 - 101:58a curmalelor din Baghdad, a fost distrus intenþionat.
-
101:58 - 102:01Am dorit sã nu mai fie capabili sã-ºi asigure hrana pentru mult, mult timp.
-
102:01 - 102:05Cu toþii cunoaºtem acea micã fabricã de lapte praf.
-
102:05 - 102:15Guvernul U.S afirmã cã în aceastã fabricã se fabricau arme chimice.
-
102:15 - 102:17- E adevãrat? - Nu, nu e adevãrat. Mint.
-
102:17 - 102:24Acesta e lapte praf pentru copii.
-
102:24 - 102:27Nimic altceva? Doar lapte praf se face în fabrica asta?
-
102:27 - 102:29Nimic altceva. Vã puteþi convinge singur.
-
102:29 - 102:32Cu singura fabricã din Orientul-Mijlociu,
-
102:32 - 102:38asigurau 17% din necesarul de lapte-praf cerut pe piaþã.
-
102:38 - 102:43Am distrus fabrica, le-am tãiat toate rezervele de lapte,
-
102:43 - 102:46malnutriþia mamelor a pus automat
-
102:46 - 102:50viaþa sugarilor în pericol.
-
102:50 - 102:58Chiar ºi astãzi, 77% din femeile însãrcinate din Iraq suferã de anemie.
-
102:58 - 103:00Rata mortalitãþii infantile a crescut dramatic
-
103:00 - 103:04comparativ cu 1989, ultimul an înainte de sancþiuni.
-
103:04 - 103:07Una din principalele cauze ale morþii copiilor din Iraq în prezent
-
103:07 - 103:13este diareea ºi dizenteria, din cauza apei potabile nepurificate.
-
103:13 - 103:15Uzinele de purificare a apei potabile din Iraq
-
103:15 - 103:17au fost bombardate din greu în timpul razboiului,
-
103:17 - 103:19iar multe din cele care au fost reparate s-au dãrâmat.
-
103:19 - 103:21Naþiunile Unite au interzis importurile
-
103:21 - 103:25de piese de schimb ºi de clorinã pentru purificarea apei.
-
103:25 - 103:30Am vazut efectele acestei politici în spitale.
-
103:30 - 103:34Acesta e a doua crizã de diaree acutã cu sânge
-
103:34 - 103:37ºi dizenterie amoebicã.
-
103:37 - 103:44Toate au drept cauzã apa contaminatã.
-
103:44 - 103:48E malnutrit, anemic, sub greutatea normalã,
-
103:48 - 103:50cu dezvoltare fizicã întârziatã.
-
103:50 - 103:52Diaree ºi vomã.
-
103:52 - 103:55- Curge apã potabilã la robinetul de acolo? - Nu.
-
103:55 - 104:00Condiþiile în care trãiesc aceºti copii n-ar trebui sã existe nicãieri în lume.
-
104:00 - 104:10Sunt cauzate de sancþiunile impuse de guvernul Statelor Unite.
-
104:10 - 104:15'Într-o luptã aparent fãrã speranþã, soluþia tuturor acestor probleme e simplã.'
-
104:15 - 104:18'Singura armã pe care o au împotriva noastrã
-
104:18 - 104:27e sã ascundã de noi conºtiinþa adevãratei noastre naturi.'
-
104:27 - 104:35Iluzie ºi Realitate
-
104:35 - 104:37Viaþa cotidianã pe care noi o percepem
-
104:37 - 104:39cu cele 5 simþuri ale noastre, nu e realitatea.
-
104:39 - 104:44Fizica cuanticã a demonstrat cã spaþiul ºi timpul sunt iluzii ale percepþiei.
-
104:44 - 104:46Deci, corpurile noastre nu sunt, cu adevãrat, o realitate
-
104:46 - 104:48chiar dacã ocupã acest spaþiu.
-
104:48 - 104:52Ernest Rutherford a executat un experiment în Manchester
-
104:52 - 104:56care i-a dezvãluit interiorul unui atom.
-
104:56 - 104:58Oamenii de ºtiinþã au fost ºocaþi sã descopere
-
104:58 - 105:03cã atomul este aproape în totalitate spaþiu gol.
-
105:03 - 105:05Atunci s-a pus întrebarea.
-
105:05 - 105:07Cum e posibil ca acest atom gol sã alcãtuiascã
-
105:07 - 105:13lumea solidã care ne înconjoarã?
-
105:13 - 105:19Adevãrata noastrã conºtiinþã nu existã în creierele sau în trupurile noastre.
-
105:19 - 105:22Dar aceastã iluzie a trupurilor noastre individuale,
-
105:22 - 105:24însoþitã de dezinformarea privind adevãratele noastre origini,
-
105:24 - 105:28s-a manifestat prin ideea cã gândim independent unul de celãlalt.
-
105:28 - 105:30Cu aceastã viziune distorsionatã a lucrurilor,
-
105:30 - 105:34ar pãrea imposibil de explicat, ºtiinþific vorbind, telepatia, clarviziunea,
-
105:34 - 105:36mediumurile spirituale ºi alte fenomene ce presupun
-
105:36 - 105:41transferul informaþiei între surse, fãrã mijloace fizice de comunicare.
-
105:41 - 105:43Dar când veþi înþelege
-
105:43 - 105:46cã existã o legãturã spiritualã comunã între toate lucrurile din univers,
-
105:46 - 105:49ºi cã noi suntem toþi parte a unei inteligenþe divine unice,
-
105:49 - 105:51atunci niciun fenomen nu mai este inexplicabil.
-
105:51 - 105:54Aceastã înþelegere simplã acoperã toate lipsurile religiilor moderne.
-
105:54 - 105:57Explicã reîncarnarea, senzaþia de deja-vu, prezicerea viitorului,
-
105:57 - 106:02ºi, literalmente, orice eveniment, incident sau anomalie trãitã vreodatã.
-
106:02 - 106:06Materia vidã din blocurile de bazã ale existenþei palpabile
-
106:06 - 106:09este maleabilã ºi poate fi modelatã prin intenþie.
-
106:09 - 106:13Asta înseamnã cã propria noastrã conºtiinþã ne modeleazã realitatea.
-
106:13 - 106:15Acest lucru pare dificil de acceptat pentru majoritatea din noi,
-
106:15 - 106:17ºi este de înþeles.
-
106:17 - 106:19În epoca modernã, suntem învãþaþi de la o vârstã fragedã
-
106:19 - 106:21sã gândim raþional ºi tangibil.
-
106:21 - 106:25E o metodã de educaþie bazatã în totalitate pe solicitarea pãrþii stângii a creierului
-
106:25 - 106:28ºi are efecte negative mult mai grave decât se crede.
-
106:28 - 106:30Creierul stâng gestioneazã logica, detaliile,
-
106:30 - 106:36faptele, tiparele, aspectele practice, ºtiinþa ºi matematica.
-
106:36 - 106:40Creierul drept gestioneazã sentimentele, intuiþia, simbolurile,
-
106:40 - 106:45imaginile, asumarea de riscuri, filozofia ºi religia.
-
106:45 - 106:49Cu un curriculum educativ impus deliberat ºi controlat de guvern,
-
106:49 - 106:52fiecare generaþie tânãrã în parte este învãþatã
-
106:52 - 106:55sã se concentreze doar pe fapte, figuri ºi numere.
-
106:55 - 106:57Repetiþia e utilizatã pentru a antrena copiii
-
106:57 - 107:00sã accepte, la nivelul subconºtientului, ceea ce învaþã.
-
107:00 - 107:03Copiii care îºi pun întrebãri privind validitatea informaþiei pe care o primesc
-
107:03 - 107:05nu sunt lãudaþi. Sunt ridiculizaþi.
-
107:05 - 107:08Oricum, copiii care acceptã orbeºte veridicitatea informaþiei
-
107:08 - 107:11ºi care îngurgiteazã, pur ºi simplu, informaþii la comandã,
-
107:11 - 107:13când va veni vremea sã susþinã un test, acei copiii vor deveni cei
-
107:13 - 107:17care vor lua decizii în guvernul nostru, în justiþie, medicinã, afaceri
-
107:17 - 107:21ºi în orice alt domeniu prestigios ºi de renume.
-
107:21 - 107:26Efectul cel mai detrimental al îndepãrtãrii de la gândirea holisticã cu tot creierul
-
107:26 - 107:28ºi a obligãrii de a gândi strict cu partea stângã a lui,
-
107:28 - 107:31e ceea ce se numeºte suprimarea femininului.
-
107:31 - 107:34Fiecare bãrbat ºi femeie are atribute masculine ºi feminine.
-
107:34 - 107:37Nu are nimic de-a face cu aspectele fizice ale femeii sau bãrbatului.
-
107:37 - 107:40Aceste atribute sunt reprezentate de creierul drept ºi stâng.
-
107:40 - 107:43Yin ºi Yang. Negru ºi Alb. Luminã ºi Întuneric.
-
107:43 - 107:45ªi aproape orice altã dualitate.
-
107:45 - 107:49Ambele sunt vitale pentru sãnãtatea noastrã fizicã ºi spiritualã.
-
107:49 - 107:53În Egiptul Antic femeia era moºtenitoarea de drept a tronului.
-
107:53 - 107:56Faraon devenea bãrbatul pe care ea îl alegea sã-i fie soþ.
-
107:56 - 107:59Acest fapt zugrãveºte tradiþia Zeiþei, care a fost distrusã
-
107:59 - 108:01ca sã facã loc unei societãþi patriarhale, dominatã de bãrbat
-
108:01 - 108:05ºi impusã cu forþa în fiecare confesiune majorã.
-
108:05 - 108:08Suprimând femininul din orice societate
-
108:08 - 108:11ºi silind oamenii sã gândeascã strict cu emisferã stânga a creierului,
-
108:11 - 108:13umanitatea ºi-a pierdut abilitatea naturalã
-
108:13 - 108:16de a percepe energia pãmânteascã, cosmicã ºi personalã.
-
108:16 - 108:18Tradiþiile, care au devenit apanajul ºamanilor,
-
108:18 - 108:20al vrãjitoarelor, doctorilor, magicienilor,
-
108:20 - 108:21mediumurilor ºi clarvãzãtorilor de toate felurile,
-
108:21 - 108:23au fost scoase în afara legii, ridiculizate,
-
108:23 - 108:27ºi li s-a aplicat stigmatul a ceva ieºit dintr-un film de la Hollywood.
-
108:27 - 108:29Fiecare religie explicã cã suntem copiii Domnului
-
108:29 - 108:31ºi cã îl purtãm pe Dumnezeu în noi.
-
108:31 - 108:35Dacã radiezi Dumnezeul personificat ºi înþelegi cã Dumnezeu nu e altceva
-
108:35 - 108:37decât reþeaua spiritualã care conecteazã toate lucrurile,
-
108:37 - 108:41toate scripturile religioase încep sã capete sens.
-
108:41 - 108:44Trupurile noastre sunt doar vase care conþin spiritul nostru,
-
108:44 - 108:46pentru a acumula experienþã pentru mintea divinã.
-
108:46 - 108:49Astfel este posibilã evoluþia.
-
108:49 - 108:50Este dovedit ºtiinþific
-
108:50 - 108:53cã toate speciile evolueazã în forme de viaþã mult mai complexe.
-
108:53 - 108:56Cunoaºterea înnãscutã ºi memoria rasialã caracteristicã tuturor speciilor
-
108:56 - 108:59înseamnã capacitatea nou-nãscuþilor tuturor speciilor
-
108:59 - 109:01de a cunoaºte automat detalii ºi trãsãturi specifice
-
109:01 - 109:04pe care mama nu mai trebuie sã-i înveþe.
-
109:04 - 109:07Prin urmare, cunoaºterea înnãscutã ajutã în mod natural fiecare specie
-
109:07 - 109:10sã evolueze cãtre organisme mult mai complexe.
-
109:10 - 109:13Lyle Watson pretinde cã un savant japonez
-
109:13 - 109:17a observat acest efect la maimuþã în 1952.
-
109:17 - 109:19În aceastã observaþie, a descoperit
-
109:19 - 109:23cã o parte din maimuþe a învãþat sau ºi-a dezvoltat o nouã trãsãturã.
-
109:23 - 109:26La aceastã specie, cunoaºterea a devenit o abilitate înnãscutã.
-
109:26 - 109:35Este încã o mãrturie a conºtiinþei colective a speciilor.
-
109:35 - 109:38Totul în existenþã are o vibraþie naturalã proprie.
-
109:38 - 109:41De la atomii din care suntem constituiþi pânã la imensitatea universului.
-
109:41 - 109:44Pentru a arãta o simplã conexiune între pãmânt ºi corpurile noastre,
-
109:44 - 109:46haideþi sã aruncãm o privire asupra armoniei
-
109:46 - 109:49punctelor focale ale corpului nostru, mai bine cunoscute ca chakre.
-
109:49 - 109:52Aºa cum existã puncte focale armonioase pe o coardã de chitarã,
-
109:52 - 109:55ºi în corpul nostru existã locuri unde culmineazã vibraþiile noastre.
-
109:55 - 109:58În filozofiile orientale, aceste 7 chakre
-
109:58 - 109:59sunt folosite pentru a conferi sãnãtate
-
109:59 - 110:02ºi echilibru corpului nostru fizic ºi spiritual.
-
110:02 - 110:04Pãmântul nostru are tot 7 puncte chakra,
-
110:04 - 110:07aflate în locaþii, egale ca distanþã una de cealaltã.
-
110:07 - 110:10Existã câte un punct chakra pe fiecare continent.
-
110:10 - 110:14Chakra Rãdãcinã se aflã pe Muntele Shasta din California.
-
110:14 - 110:19Chakra Sexualã se aflã pe Insula Soarelui, Lacul Titicaca din America de Sud.
-
110:19 - 110:24Chakra Plexului Solar este pe Uluro Kattjuta din Australia.
-
110:24 - 110:28Chakra Inimii este în Glastonbury sau Shaftsbury, Anglia.
-
110:28 - 110:33Chakra Laringelui se aflã în Egipt, unde sunt Marile Piramide de la Giza.
-
110:33 - 110:35Chakra Frunþii sau al celui de-al Treilea Ochi
-
110:35 - 110:37se aflã la Kuh-e Malek Siah din Iran.
-
110:37 - 110:42Chakra Coroanei este pe Muntele Kailash din Tibet.
-
110:42 - 110:45Acest lucru se explicã ºtiinþific
-
110:45 - 110:48prin faptul cã miezul Pãmântului nostru e un cristal de fier topit
-
110:48 - 110:50care rezoneazã cu o frecvenþã de aproximativ 7 Herþi.
-
110:50 - 110:52Existã vortexuri de energie pe tot cuprinsul Pãmântului
-
110:52 - 110:55care emanã energie electrico-magneticã.
-
110:55 - 110:57Existã ºi vortexuri rele care înconjoarã ecuatorul
-
110:57 - 110:58unde se petrec anomalii ciudate
-
110:58 - 111:01ca defectarea aparatelor de radio ºi a busolelor
-
111:01 - 111:04sau dispariþii de avioane ºi vase.
-
111:04 - 111:09Probabil aþi auzit de câteva astfel de cazuri.
-
111:09 - 111:12Deci pãrþile intangibile ale existenþei noastre, cum sunt emoþiile,
-
111:12 - 111:15fac parte din realitatea adevãratã a unei conºtiinþe mai înalte.
-
111:15 - 111:17Dacã emoþiile sunt o parte a unui tãrâm
-
111:17 - 111:19pe care nu îl putem atinge cu cele 5 simþuri ale noastre,
-
111:19 - 111:23cum le conºtientizãm atunci?
-
111:23 - 111:25Ceea ce majoritatea oamenilor cred cã sunt emoþii,
-
111:25 - 111:27nu sunt, de fapt, emoþiile în sine.
-
111:27 - 111:31Ceea ce simþim noi e manifestarea fizicã a acestor emoþii.
-
111:31 - 111:35Mânia provoacã o tulburare a psihicului ce se manifestã prin orgoliu.
-
111:35 - 111:38Aceste manifestari determinã accelerarea ritmului cardiac,
-
111:38 - 111:40creºterea temperaturii corporale
-
111:40 - 111:44ºi naºte multe alte trãsãturi fizice ce semnificã furia.
-
111:44 - 111:48La fel cum muzica de la radio e o manifestare fizicã a unui semnal intangibil,
-
111:48 - 111:50la fel, trãirea unei emoþii
-
111:50 - 111:55e manifestarea fizicã a unui semnal intangibil.
-
111:55 - 111:59S-a arãtat cã emoþiile noastre au o frecvenþã vibrantã specificã.
-
111:59 - 112:03Ca urmare, existã doar douã tipuri de emoþii pe care le omenirea le simte.
-
112:03 - 112:05Frica ºi Iubirea.
-
112:05 - 112:10Toate celelalte emoþii sunt ramificaþii directe sau indirecte ale celor douã.
-
112:10 - 112:14Fricii îi este caracteristicã o vibraþie de frecvenþã lungã ºi lentã,
-
112:14 - 112:17în vreme ce iubirii îi e specificã o frecvenþã foarte intensã ºi rapidã.
-
112:17 - 112:20Ca sã demonstreze cã vibraþiile sunt înseºi temelia existenþei noastre,
-
112:20 - 112:24Hans Jenny a inventat în 1940 ce e cunoscut azi sub denumirea de Cimaticã,
-
112:24 - 112:27arãtând cã atunci când vibraþiile sunetului trec printr-o mijloc media,
-
112:27 - 112:30ele urmeazã un model prestabilit.
-
112:30 - 112:38Când frecvenþa e mãritã, media se dezvoltã într-un tipar ºi mai complex.
-
112:38 - 112:42Exact acelaºi lucru se întâmplã ºi cu pãmântul nostru ºi cu umanitatea.
-
112:42 - 112:47Existã 64 coduri posibile de aminoacizi în structura ADN-ului nostru,
-
112:47 - 112:51compuse din 4 elemente – carbon, oxigen, hidrogen ºi nitrogen.
-
112:51 - 112:54În mod logic, ar trebui sã avem activate
-
112:54 - 112:57toate cele 64 de coduri ale structurii ADN-ului nostru.
-
112:57 - 113:02Totuºi, în prezent, avem doar 20 de coduri active.
-
113:02 - 113:05ªi din aceste 64 de posibilitãþi, se pare
-
113:05 - 113:09cã doar 20 din aceste coduri sunt pornite acum pentru noi.
-
113:09 - 113:11Cei 20 de aminoacizi.
-
113:11 - 113:17Existã un întrerupãtor care închide ºi deschide aceste coduri
-
113:17 - 113:23ºi când întrerupãtorul decide sã le închidã sau sã le deschidã,
-
113:23 - 113:25are loc ceea ce noi numim 'emoþie'.
-
113:25 - 113:29Aceasta e prima oarã când vedem tiparele emoþiei,
-
113:29 - 113:33în legãturã fizicã directã cu materialul genetic uman.
-
113:33 - 113:43Frica este un val lung ºi lent de emoþie,
-
113:43 - 113:47ºi atinge relativ câteva locuri din acest ADN,
-
113:47 - 113:50deci indivizii care trãiesc în fricã
-
113:50 - 113:56sunt limitaþi la numãrul de antene valabile pentru ei.
-
113:56 - 114:01În vreme ce indivizii ce trãiesc în tiparul iubirii,
-
114:01 - 114:03aceasta e iubirea, ºi puteþi vedea
-
114:03 - 114:07cã are un val mai scurt ºi de frecvenþã mai înaltã,
-
114:07 - 114:10deci avem mult mai multe locuri disponibile
-
114:10 - 114:13de-a lungul acestui tipar genetic.
-
114:13 - 114:16Informaþia asta e extraordinarã.
-
114:16 - 114:22E prima datã când avem o legãturã digitalã clarã între emoþii ºi geneticã.
-
114:22 - 114:27E important sã înþelegem aceste lucruri. Un alt cercetãtor, Vladimir Pokenov?
-
114:27 - 114:31a mãsurat particule minuscule de luminã, numite fotoni, în interiorul unui tub vidat.
-
114:31 - 114:34Fotonii s-au dispersat, aºa cum era de aºteptat.
-
114:34 - 114:37Apoi, în tubul vidat, a fost introdusã o mostra de ADN
-
114:37 - 114:39ºi fotonii au fost mãsuraþi din nou.
-
114:39 - 114:44S-a observat cã particulele de luminã s-au aliniat de-a lungul axelor de ADN.
-
114:44 - 114:49Dupã ce au îndepãrtat mostra de ADN, fotonii au rãmas aliniaþi în aceeaºi formã,
-
114:49 - 114:52deºi ADN-ul nu mai era prezent.
-
114:52 - 114:55Acesta e cunoscut sub numele 'Efectul ADN fantomã'.
-
114:55 - 115:00ªtiinþa a umplut un gol foarte important între fizic, celest ºi spiritual.
-
115:00 - 115:04Emoþiile noastre afecteazã direct structura ADN-ului nostru
-
115:04 - 115:08care modeleazã direct lumea fizicã în care trãim zi de zi.
-
115:08 - 115:11Aºadar mesajele lãsate de antici pe care le-am explicat aici
-
115:11 - 115:12sunt mai mult decât simple profeþii
-
115:12 - 115:15despre Un Guvern Mondial sau O Nouã Ordine Mondialã.
-
115:15 - 115:19Acum înþelegem de ce studierea corpurilor cereºti e atât de importantã.
-
115:19 - 115:22Rotaþia ºi orbitarea tuturor aºtrilor ce alcãtuiesc universul nostru
-
115:22 - 115:25serveºte drept ceas pentru a înfãþiºa un plan al schimbãrilor ºi tranziþiilor.
-
115:25 - 115:27Acest lucru i-a ajutat pe savanþi sã înþeleagã
-
115:27 - 115:31cã schimbãrile corpurilor cereºti sunt o oglindã a schimbãrilor întregii existenþe.
-
115:31 - 115:3321 Decembrie 2012 e, pur ºi simplu,
-
115:33 - 115:37o tranziþie naturalã de la o formã de energie la urmãtoarea.
-
115:37 - 115:40Evoluþia transcendentalã a omului.
-
115:40 - 115:43Aceastã datã e cunoscutã ca fiind 'Punctul zero'.
-
115:43 - 115:46Soarele nostru, la fel ca ºi planeta noastrã Pãmânt, îºi pierde câmpul magnetic,
-
115:46 - 115:49pe mãsurã ce Pãmântul îºi încetineºte viteza de rotaþie.
-
115:49 - 115:51În acelaºi timp, frecvenþa rezonantã de bazã a lui,
-
115:51 - 115:53numitã ºi rezonantã cavitantã Schumann,
-
115:53 - 115:58creºte în concordanþã cu secvenþa anticipatã a teoriei lui Fibonacci.
-
115:58 - 116:02La nivel celular, corpurile noastre rãspund unui puls electromagnetic.
-
116:02 - 116:05Anticii numeau asta 'circuitul sacru'.
-
116:05 - 116:07Celulele primesc acest puls de la creier,
-
116:07 - 116:09care îl primeºte, la rândul lui, de la inimã,
-
116:09 - 116:12care primeºte pulsul de la Pãmânt.
-
116:12 - 116:16Acest puls provine de la Sistemul Solar care vine ºi el de la Galaxie,
-
116:16 - 116:19care, în ultima instanþã, vine de la întregul nostru Univers.
-
116:19 - 116:22Împãrþim literalmente pulsul cu tot ce existã.
-
116:22 - 116:26Încã un exemplu a toate fiind una.
-
116:26 - 116:29De când oamenii de ºtiinþã înregistreazã pulsul Pãmântului,
-
116:29 - 116:33a rãmas mereu la aproximativ 7.8 cicluri pe secundã.
-
116:33 - 116:38Acesta a fost un numãr fix constant pânã în 1986/1987.
-
116:38 - 116:43A început sã creascã rapid la circa 9 cicluri pe secundã pânã în 1996.
-
116:43 - 116:47Deci, într-o singurã decadã, a crescut cam cu 2 cicluri pe secundã.
-
116:47 - 116:51Pânã în 2012 acest puls va fi cam în jur de 13 cicluri pe secundã,
-
116:51 - 116:54exact cum indicã teoria lui Fibonacci.
-
116:54 - 116:57Ce înseamnã acest lucru pentru umanitate?
-
116:57 - 116:59La fel cum cimatica a arãtat cã frecvenþele mai înalte
-
116:59 - 117:01dau naºtere unor tipare mai complexe,
-
117:01 - 117:07aºa ºi noi trãim începutul unei schimbãri majore la nivel fizic ºi spiritual.
-
117:07 - 117:11E dificil de înþeles ce se va întâmpla exact cu trupurile noastre fizice,
-
117:11 - 117:14dar scripturile antice, religiile pãgâne ºi monoteistice,
-
117:14 - 117:17ºcolile de ocultism ºi frãþiile secrete
-
117:17 - 117:24au oferit toate indicaþii despre cum va fi aceastã experienþã.
-
117:24 - 117:27'Omul se aflã într-un proces de transformare cãtre forme de luminã
-
117:27 - 117:30care nu aparþin acestei lumi.'
-
117:30 - 117:33Cartea Mormonilor: 'Nu veþi îndura niciodatã durerile morþii,
-
117:33 - 117:35când voi apãrea în gloria mea,
-
117:35 - 117:38veþi trece, într-o clipire de ochi, de la mortalitate la imortalitate.'
-
117:38 - 117:41'În trupurile noastre îi vom vedea pe creatorii noºtri.'
-
117:41 - 117:43Aceasta va fi schimbarea vremurilor,
-
117:43 - 117:46perioada transcendentalã a unei schimbãri monumentale a umanitãþii.
-
117:46 - 117:49Cei nepregãtiþi pentru aceastã tranziþie, foarte probabil, nu vor putea
-
117:49 - 117:52sã facã faþã schimbãrilor rapide ale psihicului.
-
117:52 - 117:55Singurul mod de a ne pregãti pentru ce va fi sã vinã
-
117:55 - 117:57e sã cãutãm ceea ce cãutãm în tot cursul vieþilor noastre.
-
117:57 - 117:59Adevãrul.
-
117:59 - 118:04Nu adevãrul despre guverne, comerþ, religii, terorism sau orice altceva extern,
-
118:04 - 118:08ci adevãrul din noi înºine, din psihicul nostru ºi din însãºi umbra noastrã.
-
118:08 - 118:11În special în culturile occidentale, suntem învãþaþi
-
118:11 - 118:14cã a fi normal înseamnã a fi doar fericit, niciodatã trist.
-
118:14 - 118:16Doar iubitor, niciodatã furios.
-
118:16 - 118:18Doar iertãtor, niciodatã invidios.
-
118:18 - 118:21Sunã plauzibil dar nu este aºa.
-
118:21 - 118:23Nu trebuie sã ne reprimãm orice emoþie negativã
-
118:23 - 118:26deoarece asta cauzeazã dezechilibru.
-
118:26 - 118:30Pentru a ne învinge emoþiile, trebuie sã le acceptãm, nu sã luptãm contra lor.
-
118:30 - 118:33Trebuie sã ne cunoaºtem emoþiile ºi sã le permitem sã serveascã scopului
-
118:33 - 118:36pe care-l au pe mãsurã ce învãþãm despre ele.
-
118:36 - 118:39Antica civilizaþie Assene ne-a lãsat învãþãturi ce dateazã de acum 6000 de ani.
-
118:39 - 118:42Ne învaþã cã relaþiile noastre unul cu altul,
-
118:42 - 118:45cu Universul ºi cu întâmplãrile ºi evenimentele, oglindesc pãrþi
-
118:45 - 118:48ale psihicului nostru care au nevoie sã fie curãþate.
-
118:48 - 118:53Autorul Gregg Braden a explicat pe larg acest lucru în opera lui.
-
118:53 - 118:57Munca lui susþinutã în înþelegerea acestor cauze a contribuit în mare mãsurã
-
118:57 - 119:00la uniunea dintre ºtiinþã ºi spiritualitate.
-
119:00 - 119:03E foarte important sã înþelegem cã atunci când te temi de o pierdere,
-
119:03 - 119:06când te temi de moarte, de rãzboi, de terorism, de schimbare,
-
119:06 - 119:09le oferi celorlalþi posibilitatea de a te controla
-
119:09 - 119:11pe baza acestor temeri ale tale.
-
119:11 - 119:14Când lupþi împotriva sãrãciei sau împotriva rasismului,
-
119:14 - 119:17când lupþi pentru a-þi clãdi niºte relaþii sau pentru libertate,
-
119:17 - 119:20încerci sã reprimi ceea ce vine din afarã,
-
119:20 - 119:23înainte de a-þi fi cucerit sinele.
-
119:23 - 119:26Aceste situaþii sunt oglinzi ale fricilor noastre.
-
119:26 - 119:30De aceea este important sã iubeºti ºi doar sã iubeºti.
-
119:30 - 119:33Sã-i iubeºti pe cei care sunt de partea ta, dar în special pe cei ce sunt împotrivã-þi.
-
119:33 - 119:36Nu-þi privi temerile ca pe o ameninþare.
-
119:36 - 119:40Mai degrabã, înþelege cã aceastã lume materialã e doar o manifestare fizicã
-
119:40 - 119:43a iubirii sau a fricii din conºtiinþa noastrã.
-
119:43 - 119:45E la fel de clar ca ziua.
-
119:45 - 119:48Tot ce ai nevoie sã cucereºti în viaþã se aflã în faþa ta.
-
119:48 - 119:51Dacã vrei sã înþelegi care îþi sunt adevãratele frici înnãscute,
-
119:51 - 119:54analizeazã-þi ambiþiile ºi inhibiþiile.
-
119:54 - 119:57Tot ce a fost explicat aici despre agenda ascunsã a câtorva
-
119:57 - 120:00ce fac parte din elita de vârf, nu trebuie sã vã sperie.
-
120:00 - 120:04Ei îºi pun în aplicare, pe ascuns, planul de manipulare a umanitãþii
-
120:04 - 120:08de mii de ani, plan care le-a mers. Pânã acum.
-
120:08 - 120:11Este foarte uºor pentru orice sistem de gândire,
-
120:11 - 120:14religios sau de alta facturã, care se perindã prin istorie...
-
120:14 - 120:17Le e foarte uºor sã joace aceastã carte, sã se joace cu insecuritãþile noastre.
-
120:17 - 120:19Sã ne asigure cã totul e bine.
-
120:19 - 120:22Cã vor avea grijã de noi. Ca suntem tinuti in poala.
-
120:22 - 120:26Deci nu învinuiþi religia. Învinuiþi propria voastrã nesiguranþã,
-
120:26 - 120:28care a îngãduit religiei sã prospere
-
120:28 - 120:32ºi care a permis atâtor sisteme de gândire spoliatoare de putere
-
120:32 - 120:35sã înfloreascã de-a lungul întregii istorii a umanitãþii.
-
120:35 - 120:38De aceea nu putem scãpa din asta.
-
120:38 - 120:40Ron Sedgley, Presedintele Catedrei de Chimie
-
120:40 - 120:42de la Universitatea din California, Berkley,
-
120:42 - 120:47a arãtat cã ADN-ul acþioneazã ca o antenã de orientare celularã,
-
120:47 - 120:51funcþia de bazã pe care o învãþãm când vine vorba despre ADN.
-
120:51 - 120:56E un receptor ºi un transmiþãtor de fotoni (luminã), ºi fononi (sunet).
-
120:56 - 120:59Pentru ce? Regularizarea celularã.
-
120:59 - 121:02Care înseamnã, deci, cã moleculele de apã,
-
121:02 - 121:05puterea piramidalã din jurul firelor energetice
-
121:05 - 121:07în formã de spiralã ale ADN-ului
-
121:07 - 121:11primeºte energia spiritualã a vibraþiilor iubirii
-
121:11 - 121:14pe care apoi o rãspândeºte cu repeziciune
-
121:14 - 121:19într-un câmp de particule, materia fizicã a corpurilor.
-
121:19 - 121:22Acestea sunt frecvenþe herþiene sau cicluri pe secundã
-
121:22 - 121:28pe care muzicienii îºi pot reacorda instrumentele pentru a cânta.
-
121:28 - 121:32De ce? Din nou, acestea alcãtuiesc gama muzicalã a Creatorului,
-
121:32 - 121:36Solfegiul Original, îngropat timp de 3000 de ani în Biblie.
-
121:36 - 121:41Aºadar, preoþii din antichitate ºtiau cum sã leviteze uriaºele pietre
-
121:41 - 121:43pentru construirea piramidelor
-
121:43 - 121:47ºi aveau cunoaºterea Masonicã ce precede Egiptul antic.
-
121:47 - 121:50Aceste informaþii,
-
121:50 - 121:54aceste frecvenþe serveau funcþia creaþiei, a distrugerii ºi a miracolelor,
-
121:54 - 122:00în numele celor împuterniciþi care aveau acces la aceastã cunoaºtere.
-
122:00 - 122:08Spun asta din cauza acestei metafore.
-
122:08 - 122:14Aceasta e diferenþa dintre puterea Creatorului
-
122:14 - 122:20ºi orice altã putere, în speþã diavoleascã.
-
122:20 - 122:25Poþi intra într-o camerã întunecatã ca smoala,
-
122:25 - 122:30plinã de rãu, plinã de întuneric, poþi aprinde o micã lumânare
-
122:30 - 122:35ºi, instantaneu, întunecimea aceea se evaporã.
-
122:35 - 122:38Dar nu poþi face contrariul.
-
122:38 - 122:42Nu poþi intra într-o camerã luminatã, abundând de adevãr ºi înþelepciune,
-
122:42 - 122:50dreptate ºi bucurie, sãnãtate ºi în armonie cu puterea universalã.
-
122:50 - 122:55Poþi aduce în acea camerã luminatã câtã întunecime vrei
-
122:55 - 123:00ºi nu are nici cel mai mic efect.
-
123:00 - 123:04Aceasta e metafora pe care o am în minte frecvent
-
123:04 - 123:09când mã gândesc cã nu sunt împuternicit.
-
123:09 - 123:13Pentru mine cea mai importantã lecþie de ºtiut, ºi cred cã ºi pentru ceilalþi,
-
123:13 - 123:19e cã noi ne aflãm de partea câºtigãtoare, ºi cã pânã la urmã vom câºtiga.
-
123:19 - 123:21În timp ce vizionaþi acest documentar,
-
123:21 - 123:24trebuie sã înþelegeþi cã nu existã o luptã de luptat.
-
123:24 - 123:26Nu e un rãzboi de purtat.
-
123:26 - 123:30Nu trebuie sã puneþi mâna pe arme. Nu trebuie sã ridicaþi un deget.
-
123:30 - 123:32Cei mai mulþi oameni se întreabã
-
123:32 - 123:34cum ar putea o singurã persoanã sã schimbe ceva.
-
123:34 - 123:36Se întreabã de ce, dacã totul e atât de simplu
-
123:36 - 123:38ºi informaþiile astea sunt disponibile,
-
123:38 - 123:43de ce cineva nu îºi învinge temerile ºi nu schimbã lumea pentru toþi ceilalþi.
-
123:43 - 123:47Aceasta e cea mai dificilã ºi mai frumoasã ghicitoare de dezlegat.
-
123:47 - 123:50Realitatea ta te afecteazã pe tine ºi doar pe tine.
-
123:50 - 123:54Curiozitatea ta te-a condus spre acest gen de informaþie,
-
123:54 - 123:57care sã serveascã unui scop foarte specific din viaþa ta.
-
123:57 - 123:59Pentru a înþelege din p.d.v vizual faptul cã
-
123:59 - 124:01Universul e, cu adevãrat, o hologramã,
-
124:01 - 124:04un profesor de matematicã de la Universitatea Yale a conceput o formulã
-
124:04 - 124:06care a fost integratã într-un program pe calculator.
-
124:06 - 124:08Purtând numele profesorului,
-
124:08 - 124:11Manobret Set? aratã un model aparent dezorganizat
-
124:11 - 124:14dar indiferent cât de departe am mãri în profunzimea modelului,
-
124:14 - 124:17vom gãsi mereu acelaºi model în interiorul întregului.
-
124:17 - 124:22Fiecare fractal divizat la infinit va reflecta întotdeauna întregul.
-
124:22 - 124:25Când un fractal îºi schimbã tiparul,
-
124:25 - 124:28suma totalã a întregului tipar se schimbã odatã cu el.
-
124:28 - 124:32Acesta e un exemplu cã nu e nevoie sã ne trezim cu toþii.
-
124:32 - 124:34Nu existã o cursã în a comunica acest mesaj
-
124:34 - 124:36celor 6 miliarde de oameni ai planetei.
-
124:36 - 124:40Important e doar ca tu personal sã înveþi sã-þi învingi
-
124:40 - 124:43cele mai profunde frici ale tale ºi sã înveþi sã iubeºti.
-
124:43 - 124:47Când îþi vei cunoaºte temerile aºa cum sunt ele ºi îþi vei stãpâni emoþiile,
-
124:47 - 124:52atunci, ºi doar atunci, vei fi liber cu adevãrat.
-
124:52 -Ce Vei Face Tu?
- Title:
- Esoteric Agenda 480p (Subtitles in eng, ger, spa, est, heb, lav, pol, fre, por, hrv, cze, rum, srp)
- Description:
-
Best quality of Esoteric Agenda on Youtube
There is an Esoteric Agenda behind every facet of life that was once believed to be disconnected. There is an Elite faction guiding most every Political, Economic, Social, Corporate, some Non-Governmental or even Anti-Establishment Organizations. This film uses the hard work and research of professionals in every field helping to expose this agenda put the future of this planet back into the hands of the people.
EN: Part of the "Get the truth out in high quality" project at http://peace.hux.de
DE: Teil des "Verbreite die Wahrheit in high quality" Projects auf http://peace.hux.deSubtitles in: Bulgarian, Czech, German, English (United States), Estonian, French, Croatian, Hebrew, Latvian, Polish, Portuguese (Brazil), Romanian, Serbian
The DVD is available on his website at http://talismanicidols.org/ or http://esotericagenda.net/
- Video Language:
- English
- Duration:
- 02:06:26
![]() |
Amara Bot added a translation |