Fazele Meiozei I

În ultimul videoclip,

tocmai începusem să intrăm în meioză,

și pentru a fi mai precis, meioza I,

și pentru a fi și mai precis
de atât, profaza I,

dar am petrecut o parte bună
de timp în profaza I

deoarece câteva lucruri
interesante se întâmplă.

Unele lucruri s-au întâmplat
ca profaza în mitoza unde

învelișul nuclear dispare
sau începe să dispară,

ai cromozomii mergând în forma lor densă

care cam are această formă clasică pe care

o poți vedea de la un microscop,

dar ce a fost unic sau ce a fost interesant

despre meioza I și profaza I în special

este că ai acest crossover cromozomal,

este un lucru destul de normal
care se întâmplă în meioza I,

și tinde să se întâmple într-un mod clar

unde secțiunile omoloage
ale acestor perechi omoloage

crossover, deci aceste
secțiuni ale cromozomului

tindă să codeze pentru aceleași gene.

Sunt doar variante diferite
ale acestor gene.

Poate că au alele diferite,

și încă o dată, asta adaugă doar
mai multă variație

pe măsură ce intrăm
în reproducerea sexuală,

deci este un fel de lucru
îngrijit care se întâmplă aici.

Dar acum hai să continuăm cu meioza,

și în special meioza I, și ai putea ghici

cum se va numi următoarea fază.

Este metafaza I, metafaza, metafaz I,

și are câteva asemănări
cu metafaza în mitoză.

Deci în metafaza I,
lasă-mă să-mi desenez celula,

deci asta este
membrana celulară chiar aici.

Am cromozomii mei, care vor juca acum

roluri mult mai semnificative.

Membrana nucleară nu mai este acum,

și la fel ca în metafaza în mitoză,

cromozomii mei se vor alinia

de-a lungul, aici voi desena,
cam așa pe axa în sus, în jos.

Deci hai să facem asta.

Deci ai asta chiar aici.

Acesta este un cromozom,
două cromatide surori,

și avem crossover-ul cromozomal,

deci are puțin roz aici.

Voi lua puțină pauză

pentru a schimba culorile
puțin mai frecvent.

Și apoi îl ai pe cel,
dintre care cel puțin majoritatea

l-ai luat de la mama ta,

da dar aici este puțin

crossover cromozomal de asemenea.

Deci lasă-mă să desenez asta.

Lasă-mă să desenez asta.

Iar apoi îl ai pe acesta,

și doar de dragul,

deci îl ai pe acesta,
acest cromozom de la tatăl tău.

A replicat, deci sunt acum
două cromatide surori.

Iar acesta de la mama ta,

și nu voi arăta
crossover-ul cromozomal aici.

Poate nu s-a întâmplat aici.

Fără recombinare omoloagă aici.

Deci aceștia sunt, cred, mai scurți.

Acum permite-mi să desenez centromerii.

Centromerii am început
să îi fac cu albastru.

Deci centromerii, centromerii,

iar apoi centrozomii,

ai acești microtubuli care încep,

pot îndepărta centrozomii unul de celălalt.

Dar se atașează și la
kinetocori la cromozomi,

la cromozomi, chiar așa.

Iar aceștia sunt, microtubulii,
vei vedea oamenii vorbind

despre oh, acestea se conectează
și sunt capabile

să miște lucruri în jur,

dar găsesc asta incredibil, că ai doar

o mulțime de proteine
printr-un fel de procese

chimice și termodinamice,

sunt capabile să facă
lucruri chiar interesante

cum ar fi să mute cromozomii
în diferite părți ale celulei,

deci eventual putem primi
acești gameți care pot

participa în reproducerea sexuală.

Acesta este un lucru uimitor,

și s-a dezvoltat în
miliarde de ani de evoluție,

dar este pur și simplu uluitor
să te gândești la complexitate,

și nu toate acestea sunt
pe deplin înțelese

exact cum merg lucrurile.

Adică ai cumva aceste proteine motorii

care ajută la mișcarea cromozomilor
de-a lungul acestor microtubuli

se poate alungi și scurta
în moduri interesante.

Deci este un proces chiar fascinant.

Dar oricum, asta este
ce se întâmplă în metafaza I.

Acum ai probabil ai putea ghici
ce se întâmplă după asta.

Ne mutăm după la anafaza I.

Deci permite-mi, mergem acum la anafaza I.

Voi scrie asta chiar aici.

Anafaza, anafaza I,

și ca anafaza în mitoză,

chiar aici, cromozomii
încep să se destrame,

cu excepția unei diferențe semnificative,

și aceasta este, de fapt,
o diferență foarte semnificativă.

În mitoză, cromatidele surori se despart.

Cromatidele surori se despart

pentru a deveni două fiice cromozomi.

Asta nu se întâmplă în anafaza I.

Înanafaza I, cromatidele surori
stau împreună.

Sunt perechile omoloage care se despart.

Deci lasă-mă să desenez asta.

Deci această pereche omoloagă
de sus se desparte.

Cele două cromatide surori
nu se despart aici.

Deci o ai pe aceasta
care este trasă într-o parte.

Deci este trasă în această parte.

Are un pic de la original,

deci un pic din asta chiar acolo.

Și apoi o ai pe aceasta
fiind trasă pe această parte.

Așa că îl desenez cât pot de bine, culorile,

bun, deci arată așa,

deși este plăcut să îl ai,
este cam ușor de urmărit

pentru că schimbă culorile așa.

Și apoi îl ai pe acesta trs în partea asta.

Acesta tras în partea asta.

Și în final, acesta
este tras în partea aceea.

Și permite-mi să desenez centrozomii.

Deci ăsta este, hopa, centrozomul meu,

și încă o dată, trage,

sau cred că ai putea spune,
cromozomii sunt mișcați

iar aceste lucruri
se împing una pe cealaltă.

Cei doi centrozomi
s-ar putea să se despartă

pentru a ajunge la capetele
opuse ale celulei reale,

dar ei aduc,

aici sunt tot felul
de mecanisme interesante

care aduc cu sine
acești microtubuli,

aduc cromozomii,

încă o dată despart perechile omoloage.

Și modul în care s-au despărțit
este întâmplător.

Știi, acesta roz ar fi
putut fi în partea dreaptă,

acesta portocaliu
putea fi în partea stângă,

sau invers, și încă o dată,

asta adaugă mai multă
variație printre gameți,

deci chiar toți gameții rezultați
care sunt produși,

toți vor avea informații genetice diferite.

Deci asta este anafaza I.

Iei asta de-o parte, și

după îți poți imagina
ce se întâmplă în telofaza I.

Deci telofaza I, telofaza, telofaza I.

Telofaza I, și acest lucru
este destul de analog

cu ce se întâmplă în mitoză, în telofază.