Cum afectează carbohidrații sănătatea? - Richard J. Wood

Urmăriți lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/how-do-carbohydrates-impact-your-health-richard-j-wood

Mâncărurile și băuturile pe care le consumăm zilnic ne pot afecta semnificativ sănătatea. Prea mulți carbohidrați, de exemplu, pot cauza rezistență la insulină, care este un factor principal în bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2. Dar ce sunt de fapt carbohidrații? Și cum acționează în corp? Richard J. Wood ne explică asta.

Lecție de Richard J. Wood, animație de Qa'ed Mai.

Care dintre următoarele
are mai puțini carbohidrați?

Pâinea?

Bolul de orez?

Sau doza de suc?

Întrebare capcană!

Deși diferă la numărul de grăsimi,
vitamine și alt conținut nutrițional,

dacă vorbim de carbohidrați,
sunt aproape identice.

Ce înseamnă asta pentru dieta ta?

Mai întâi, carbohidratul este
categoria nutrițională pentru zaharuri

și moleculele pe care corpul le descompune
pentru a face zaharuri.

Carbohidrații sunt simpli sau complecși,
în funcție de structură.

Acesta este un zahar simplu,
o monozaharidă.

Glucoza, fructoza și galactoza
sunt zaharuri simple.

Legăm două dintre ele
și obținem o dizaharidă,

lactoză, maltoză sau sucroză.

Pe de altă parte, carbohidrații complecși

au trei sau mai multe zaharuri
legate împreună.

Carbohidrații complecși
cu trei până la zece zaharuri legate

se numesc oligozaharide.

Cele cu mai mult de zece legături
sunt polizaharide.

În timpul digestiei,

corpul descompune acești
carbohidrați complecși

în compuși monozaharizi,

de unde celulele își iau energie.

Când mănânci alimente
bogate în carbohidrați,

crește nivelul de zahăr din sânge,
care de obicei este o linguriță.

Dar tractul digestiv nu reacționează
la fel la toți carbohidrații.

Amidonul și fibra,

ambele polizaharide,

ambele derivate din plante,

ambele compuse din sute de mii
de monozaharide legate,

dar legate diferit,

schimbă efectul
pe care îl au asupra corpului.

În amidonuri, stocate de plante
pentru energie în rădăcină și semințe,

moleculele de glucoză
sunt legate prin legături alfa,

care pot fi descompuse ușor
de enzimele din tractul digestiv.

Dar în fibre, legăturile dintre moleculele
monozaharide sunt de tip beta,

pe care corpul nu le poate descompune.

Fibrele pot bloca unele tipuri de amidon,
prevenind descompunerea lor,

și creează amidonul rezistent.

Așa că mâncărurile cu conținut ridicat
de amidon, ca pâinea albă și biscuiții,

sunt digerate ușor,

eliberează rapid glucoză în sânge,

ca atunci când bei lichide
cu conținut ridicat de glucoză, ca sucul.

Aceste mâncăruri
au un index glicemic ridicat,

cantitatea cu care nivelul zahărului
crește în sânge.

Sucul și pâinea albă
au un index glicemic similar

deoarece au un efect similar
asupra zahărului din sânge.

Când consumăm alimente bogate în fibre,
adică legume, fructe și cereale integrale,

legăturile beta nedigerabile
încetinesc eliberarea glucozei în sânge.

Aceste alimente
au un indice glicemic mai scăzut,

iar ouăle, brânzeturile și cărnurile
au cel mai scăzut indice glicemic.

Când zahărul ajunge din tractul digestiv
în sistemul circulator,

corpul începe să-l transfere
către țesuturi,

unde este procesat
și transformat în energie.

Insulina, hormon sintetizat în pancreas,

e una din principalele unelte
pentru administrarea zahărului în corp.

Când mâncăm și nivelul
zahărului din sânge crește,

insulina este secretată în sânge.

Stimulează mușchii și celulele de grăsime
pentru a permite glucozei

să înceapă conversia zahărului în energie.

Măsura în care o unitate de insulină
reduce nivelul zahărului din sânge

ne ajută să înțelegem
sensibilitatea la insulină.

Cu cât o unitate de insulină
reduce nivelul zahărului din sânge,

cu atât mai sensibil ești la insulină.

Rezistența la insulină reprezintă
scăderea sensibilității la insulină.

Pancreasul încă eliberează insulină,

dar celulele, mai ales celulele musculare,
încep să nu mai răspundă

așa că nivelul zahărului nu mai scade

și insulina din sânge continuă să crescă.

Consumul cronic de cantități
ridicate de carbohidrați

poate duce la rezistență la insulină.

Mulți cercetători consideră
că rezistența la insulină

duce la o boală numită sindrom metabolic.

Aceasta are o mulțime de simptome

printre care nivel ridicat
de zahăr în sânge,

circumferință crescută a taliei

și tensiune ridicată.

Rezistența la insulină
crește riscul altor boli,

cum ar fi boli cardiovasculare

și diabet de tipul doi.

Prevalența acestei rezistențe
crește rapid în toată lumea.

32% din populația S.U.A.
suferă de sindrom metabolic.

Să revenim la dietă.

Chiar dacă mâncarea este dulce sau nu,
zahărul rămâne zahăr

și prea mulți carbohidrați
pot fi o problemă.

Așa că poate vei alege să sari peste

sandvișul burger gogoașă
burrito pită rulou de sushi.