Fenologia și ritmul schimbător al naturii - Regina Brinker

Odată cu creșterea rapidă a temperaturii globale se produc și schimbări ale anotimpurilor. Primăvara vine mai devreme pentru unele specii de plante, iar aceasta produce efecte în lanț în producerea hranei. Regina Brinker explică noțiunea de fenologie, adică ciclurile naturale ale plantelor și animalelor, și cum poate fi afectată de aceste schimbări. Lecție de Regina Brinker, animația The Leading Sheep Studios.

Să aruncăm o privire pe fereastră.

În ce anotimp suntem?

Cum de dăm seama de asta?

Cel mai probabil, privim un copac sau o plantă

și vedem cum sunt frunzele lor

și ne dăm seama de lumina și căldura soarelui de afară.

Observarea sincronizării evenimentelor naturale

în relație cu schimbările anotimpurilor și ale climei

se numește „fenologie”.

Când vedem bobocii de narcise ieșind din zăpadă

și ne gândim că vine primăvara,

folosim fenologia.

Când vedem frunzele verzi devenind ruginii,

și păsările migratoare zburând spre țările calde,

ne dăm seama că vara s-a sfârșit, a venit toamna.

Asta înseamnă fenologie.

Literalmente, „știința aparențelor”,

fenologia provine din limba greacă

„pheno”, a arăta sau a apărea,

și „logos”, a studia.

Oamenii s-au bazat pe fenologie

din vremea vânătorilor și a culegătorilor.

Am observat schimbările anotimpurilor

pentru a ști când să plantăm și să recoltăm hrana

și pentru a urmări animalele migratoare.

Oamenii de știință observă și se documentează asupra schimbărilor în natură

și caută șabloane pentru sincronizarea evenimentelor sezoniere.

Sincronizarea acestor semnale naturale a rămas consecventă până în prezent.

Creșterea temperaturii globale cauzează schimbarea ritmului naturii.

Mugurii, frunzele unui copac sau bobocii unor flori

apar mai devreme decât de obicei la anumite specii de plante.

Cu fiecare grad Celsius în plus,

mugurii se deschid cu cinci zile mai devreme decât în mod normal.

Diferențele de sincronizare afectează nu numai plantele,

ci și insectele și păsările care depind de plante pentru a se hrăni.

De exemplu, stejarii din pădurile Arnhem din Olanda

înmuguresc cu zece zile mai devreme,

decât acum zece ani.

Frunzele noi de stejar constituie hrana favorită pentru omizile de iarnă.

Pentru a supraviețui, omizile se adaptează

la schimbările prin care trec copacii,

și ies din găoace cu zece zile mai devreme.

Totuși, pasările-muscari pestrițe,

nu reușesc să se adapteze așa repede.

Păsările preferă să-și hrănească puii cu omizi de iarnă.

Omizile ies acum mai devreme,

însă puii de păsări nu.

Această întârziere afectează păsările în ce privește hrana.

Ca rezultat, populația de păsări pestrițe a scăzut

cu până la 90% în anumite zone.

Simple schimbări asemănătoare cu cea de mai sus

ca deschiderea frunzelor,

produc efecte în lanț în producerea hranei.

Înmugurirea precoce poate avea și un impact economic.

Celebrele flori de cireș din Washington D.C.

înmuguresc cu cinci zile mai devreme ca înainte.

Pentru că cireșii înfloresc mai devreme,

florile se ofilesc și ele mai devreme,

dezamăgind astfel mii de turiști care vin să le vadă

la Festivalul Florilor de Cireș.

Grupurile de liceeni plănuiesc tot anul

să asiste la paradă

și să prezinte spectacolul, înconjurați de un baldachin alb maiestuos.

Cât de dezamăgiți trebuie să fie când găsesc copaci înfrunziți,

în loc de vestiții cireși în floare!

Plantele și animalele reacționează la schimbările luminii și ale temperaturii.

Temperaturile ridicate cauzează înflorirea precoce a plantelor,

și nu se mai sincronizează cu procesul de hrănire a insectelor și păsărilor.

Data viitoare când ne uităm pe fereastră

și vedem ce anotimp este,

ne putem înșela văzând copacii în floare.

Să ne gândim la fenologie,

și cum putem contribui pentru a încetini schimbările climei.