Viitoarea epidemie neurologică

Biochimistul Gregory Petsko prezintă un argument convingător că în următorii 50 de ani vom avea o epidemie de boli neurologice, precum boala Alzheimer, odată cu îmbătrânirea populației. Soluția sa: mai multă cercetare a creierului și a funcțiilor sale.

Dacă nu vom face ceva să o prevenim,

în următorii 40 de ani vom avea o epidemie

de boli neurologice la scară mondială.

O perspectivă optimistă.

Pe aceasta hartă, fiecare țară
care e colorată în albastru

are mai mult de 20% din populație
cu vârste de peste 65 de ani.

Asta e lumea în care trăim.

Și aceasta e lumea
în care vor trai copiii voștri.

În ultimii 12.000 de ani,
distribuția vârstelor în populația umană

a arătat ca o piramidă,
cu cei mai în vârstă în vârf.

Deja își pierde aspectul.

În 2050 va fi devenit o coloana
și va începe să se inverseze.

Iată de ce se întâmplă asta.

După 1840, durata medie de viață
s-a dublat cel puțin,

și continuă să crească cu o rată
de aproximativ cinci ore pe zi.

Și iată de ce tendința asta
nu în totalitate un lucru bun:

deoarece peste vârsta de 65 de ani,
riscul de a dezvolta boala Alzheimer

sau Parkinson crește exponențial.

Prin 2050 vor fi aproximativ
32 de milioane de oameni în Statele Unite

cu vârsta peste 80 de ani,
și dacă nu facem ceva,

jumătate dintre ei
vor avea boala Alzheimer,

iar alte trei milioane
vor avea boala Parkinson.

Acum aceste boli
și alte afecțiuni neurologice,

pentru care nu avem niciun tratament
sau metoda de prevenție,

costă aproximativ o treime
de trilion de dolari pe an.

Va fi cu mult peste un trilion
de dolari în 2050.

Boala Alzheimer începe când o proteină

care ar trebui să fie pliată corect

se pliază greșit
într-un fel de origami ciudat.

Deci una dintre abordări
e de a crea medicamente

care să funcționeze
ca un adeziv molecular,

și să țină proteina în forma ei inițială.

Asta ar trebui să o împiedice
să formeze ghemuri

care par a fi responsabile de distrugerea
unor mari porțiuni din creier.

E interesant însă,
ca și alte boli neurologice

care afectează părți diferite din creier

prezintă de asemenea ghemuri
de proteine pliate greșit,

fapt care sugerează că strategia
propusa ar putea fi generală,

și poate fi folosita în tratarea
mai multor boli neurologice.

nu numai a bolii Alzheimer.

Mai există și o interesantă
conexiune cu cancerul aici,

deoarece oamenii cu afecțiuni neurologice

au o incidență foarte mică a cancerelor.

Acest lucru nu e foarte cercetat
în prezent,

dar de care suntem fascinați.

Majoritatea muncii importante
și a efortului creativ din acest domeniu

sunt finanțate de fundații
filantropice private.

Și mai e loc pentru mult ajutor privat,

pentru că mă tem că guvernul
a cam lăsat baltă acest domeniu.

În timp ce așteptăm
ca aceste lucruri să se întâmple,

iată ce puteți face pentru voi.

Dacă vreți să vă diminuați riscul
pentru boala Parkinson,

cofeina protejează într-o oarecare măsură;
nimeni nu știe de ce.

Leziunile capului sunt dăunătoare.
Pot precipita apariția bolii Parkinson.

De asemenea gripa aviară
nu e o idee prea bună.

(Râsete)

Cât despre protecția
împotriva bolii Alzheimer,

se pare că uleiul de pește are un efect

de reducere a riscului
pentru aceasta boală.

Trebuie și să mențineți
tensiunea arterială în limite,

deoarece hipertensiunea cronică

e unicul mare factor de risc
în boala Alzheimer.

Tot ea reprezinta cel mai mare factor
de risc pentru glaucom,

care e un fel de boală
Alzheimer a ochiului.

Și desigur,
când ajungem la efectele cognitive,

principiul „folosește sau pierde”
se aplică pe deplin,

și e bine să vă provocați mintal.

Dar mă ascultați pe mine,

deci partea asta e în regulă.

Și încă un lucru. Urați-le celor ca mine
multa bafta, da?

Pentru timpul trece pentru noi toți.

Vă mulțumesc!