Cum am putea produce beton cu amprenta negativă de carbon

Betonul este pretutindeni în jurul nostru: îl folosim să construim drumuri, clădiri, poduri și multe altele. Totuși, în ultimii 2.000 de ani, arta amestecării cimentului și folosirea lui pentru a lega betonul nu s-a schimbat foarte mult, și rămâne unul dintre cei mai mari emițători de carbon din lume. Antreprenorul Tom Schuler arată în premieră o formă inovatoare de a produce beton, care ar putea să îl transforme într-un depozit de CO2, în timp ce produce un material de construcții viabil.

Betonul este peste tot în jurul nostru,

dar cei mai mulți dintre noi
nici nu realizează că există.

Folosim beton ca să ne construim
drumuri, clădiri, poduri, aeroporturi;

este peste tot.

Singura resursă pe care o folosim
mai mult decât betonul este apa.

Și odată cu creșterea populației
și a urbanizării,

vom avea nevoie de beton
mai mult ca oricând.

Dar există o problemă.

Cimentul e liantul care întărește betonul.

Și pentru a face ciment,

arzi calcar cu alte ingrediente într-un
cuptor la temperaturi foarte înalte.

Unul dintre produsele secundare ale
procesului e dioxidul de carbon, sau CO2.

Pentru fiecare tonă de ciment produsă,

aproape o tonă de CO2
e emisă în atmosferă.

Ca urmare,

industria cimentului e a doua cea mai mare
industrie producătoare de CO2,

responsabilă pentru aproape opt la sută
din emisiile globale.

Dacă e să soluționăm încălzirea globală,

inovația atât în producția cimentului
cât și în utilizarea carbonului

este absolut necesară.

Pentru a face beton, amesteci ciment
cu piatră, nisip și alte ingrediente,

adaugi o grămadă de apă și apoi
aștepți să se întărească sau să se usuce.

La produse prefabricate ca pavele
sau cărămizi,

ai putea să pompezi abur
în camera de întărire

ca să încerci accelerarea
procesului de întărire.

Pentru clădiri, drumuri și poduri,

turnăm așa numitul ciment „gata amestecat”
într-o matriță direct pe șantier

și așteptăm să se întărească.

Pentru mai bine de 50 de ani,
cercetătorii au crezut

că dacă tratau betonul
cu CO2 în loc de apă,

va fi mai durabil,

dar au fost împiedicați de proprietățile
chimice ale cimentului Portland.

Îi place să reacționeze
atât cu apă cât și cu CO2,

și aceste reacții chimice conflictuale
nu îl fac un beton foarte bun.

Așa că am creat o nouă rețetă
pentru ciment.

Folosim același echipament
și materii prime,

dar folosim mai puțin calcar

și încingem cuptorul
la o temperatură mai joasă,

obținând o reducere de până la 30 la sută
a emisiilor de CO2.

Cimentul nostru nu reacționează cu apa.

Tratăm cimentul nostru cu CO2,

și obținem acest CO2
capturând gazul rezidual

din instalații industriale precum
fabricile de amoniac sau de etanol,

care, altfel, ar fi fost
eliberat în atmosferă.

În timpul tratamentului, reacția chimică
cu cimentul nostru descompune CO2,

capturând carbonul pentru a face calcar,

și acel calcar e folosit să lege
betonul la un loc.

Dacă un pod făcut cu betonul nostru
ar fi demolat vreodată,

nu există teama că CO2 va fi eliberat,
deoarece acesta nu mai există.

Când combini reducerea emisiilor
din timpul producerii cimentului

cu consumul de CO2
din timpul tratării betonului,

reduci amprenta de carbon a cimentului
cu până la 70 la sută.

Și pentru că nu folosim apă, economisim
de asemenea trilioane de litri de apă.

Să convingi o industrie veche
de 2.000 de ani,

care nu a evoluat mult
în ultimii 200 de ani,

nu e ușor;

dar există mulți agenți în industrie,
noi și vechi,

care acceptă această provocare.

Strategia noastră e
să ușurăm implementarea,

căutând soluții care merg
mai departe de sustenabilitate.

Folosim același proces, echipament
și aceeași materie primă

folosite la fabricarea
tradițională a betonului,

dar cimentul nostru nou
face beton tratat cu CO2

mai puternic, mai durabil,
mai deschis la culoare,

și se usucă în 24 de ore
în loc de 28 de zile.

Noua noastră tehnologie
pentru cimentul „gata amestecat”

e în testare în aplicații
de infrastructură,

și am dus chiar mai departe
cercetarea noastră,

pentru a dezvolta un beton
care poate deveni un depozit de carbon.

Asta înseamnă că vom consuma mai mult CO2
decât cel emis în producția cimentului.

Deoarece nu putem folosi CO2 pe șantier,

am știut că trebuia
să îl încorporăm în betonul nostru

într-o formă solidă sau lichidă.

Așa că ne-am asociat cu companii
care preiau deșeuri de CO2

și le transformă într-o gamă
de produse chimice utile,

precum acidul oxalic sau acidul citric,

același pe care îi folosești
în sucul de portocale.

Când acest acid reacționează
cu cimentul nostru,

putem încorpora în beton
de patru ori mai mult carbon,

făcându-l carbon-negativ.

Asta înseamnă că pentru un sector de drum
de un kilometru, vom consuma mai mult CO2

decât o fac aproape
100.000 de arbori într-un an.

Așadar, mulțumită chimiei
și a deșeurilor de CO2,

încercăm să transformăm
industria betonului,

al doilea cel mai folosit material
de pe pământ,

într-un depozit de carbon al planetei.

Vă mulțumesc!