< Return to Video

Putem construi un zgârie-nori de un kilometru și jumătate înălțime?

  • 0:07 - 0:08
    În 1956,
  • 0:08 - 0:10
    arhitectul Frank Lloyd Wright
  • 0:10 - 0:13
    a propus un zgârie-nori
    de un kilometru și jumătate.
  • 0:13 - 0:16
    Urma să fie cea mai înaltă
    clădire din lume,
  • 0:16 - 0:17
    cu mult...
  • 0:17 - 0:20
    de cinci ori mai înaltă
    decât Turnul Eiffel.
  • 0:20 - 0:23
    Dar mulți critici
    l-au ironizat pe arhitect,
  • 0:23 - 0:26
    spunând că oamenii vor trebui
    să aștepte cu orele pentru un lift,
  • 0:26 - 0:31
    sau mai rău, că turnul
    se va prăbuși sub propria greutate.
  • 0:31 - 0:33
    Majoritatea inginerilor erau de acord,
  • 0:33 - 0:35
    și în ciuda publicității din jurul ideii,
  • 0:35 - 0:38
    turnul titanic
    nu a fost construit niciodată.
  • 0:38 - 0:39
    Dar astăzi,
  • 0:39 - 0:42
    se construiesc clădiri
    din ce în ce mai înalte în jurul lumii.
  • 0:42 - 0:46
    Firmele plănuiesc chiar zgârie-nori
    mai înalți de un kilometru,
  • 0:46 - 0:49
    precum Turnul Jeddah din Arabia Saudită,
  • 0:49 - 0:52
    care e de trei ori mai mare
    decât Turnul Eiffel.
  • 0:52 - 0:53
    Foarte curând,
  • 0:53 - 0:57
    miracolul lui Wright de un kilometru
    și jumătate va putea deveni realitate.
  • 0:57 - 0:58
    Deci, ce ne-a oprit mai exact
  • 0:58 - 1:01
    acum 70 de ani să construim
    o asemenea megastructură,
  • 1:01 - 1:05
    și cum am putea construi o clădire
    de un kilometru și jumătate astăzi?
  • 1:05 - 1:07
    În orice proiect de construcție,
  • 1:07 - 1:12
    fiecare etaj trebuie să fie capabil
    să susțină etajele de deasupra.
  • 1:12 - 1:13
    Cu cât construim mai mult,
  • 1:13 - 1:15
    cu atât e mai mare
    presiunea gravitațională
  • 1:15 - 1:18
    a etajelor superioare
    asupra celor inferioare.
  • 1:18 - 1:21
    Acest principiu a dictat mult timp
    forma clădirilor noastre,
  • 1:21 - 1:25
    făcându-i pe arhitecții antici să prefere
    piramidele cu fundații largi
  • 1:25 - 1:27
    ce pot susține nivelurile superioare.
  • 1:27 - 1:31
    Dar această soluție nu poate
    fi folosită în cazul zgârie-norilor,
  • 1:31 - 1:35
    deoarece o astfel de piramidă
    va avea doi kilometri lățime,
  • 1:35 - 1:38
    și va fi greu de construit
    în centrul unui oraș.
  • 1:38 - 1:39
    Din fericire, materialele puternice
  • 1:39 - 1:43
    precum betonul pot ocoli
    această formă impractică.
  • 1:43 - 1:48
    Iar amestecurile moderne de beton
    sunt întărite cu fibre de oțel
  • 1:48 - 1:52
    și cu polimeri ce reduc cantitatea de apă
    necesară pentru a preveni crăpăturile.
  • 1:52 - 1:55
    Betonul folosit
    pentru cea mai înaltă clădire din lume,
  • 1:55 - 1:56
    Burj Khalifa din Dubai,
  • 1:56 - 2:01
    poate susține o presiune
    de 8.000 de tone pe metru pătrat,
  • 2:01 - 2:06
    adică greutatea
    a peste 1.200 de elefanți africani!
  • 2:06 - 2:08
    Desigur, chiar dacă clădirea
    își poate susține greutatea,
  • 2:08 - 2:10
    trebuie să aibă și o fundație puternică.
  • 2:10 - 2:12
    Fără o fundație,
  • 2:12 - 2:16
    astfel de clădire se pot scufunda,
    cădea sau înclina.
  • 2:16 - 2:19
    Pentru a preveni scufundarea unui turn
    de aproape jumătate de milioane de tone,
  • 2:19 - 2:27
    192 de piloni din beton și oțel au fost
    îngropați la peste 50 de metri adâncime.
  • 2:27 - 2:30
    Frecarea dintre piloni și pământ
  • 2:30 - 2:33
    menține în picioare
    această structuri imensă.
  • 2:33 - 2:34
    Pe lângă gravitația
  • 2:34 - 2:36
    ce trage clădirea în jos,
  • 2:36 - 2:40
    un zgârie-nori trebuie să facă față
    și vântului puternic,
  • 2:40 - 2:42
    ce suflă din lateral.
  • 2:42 - 2:43
    Într-o zi normală,
  • 2:43 - 2:49
    vântul poate exercita o forță de 8 kg
    per metru pătrat pe clădirile înalte,
  • 2:49 - 2:52
    la fel de mult ca o rafală
    de mingi de bowling.
  • 2:52 - 2:55
    Construind clădiri ce sunt aerodinamice,
  • 2:55 - 2:57
    precum Turnul Shanghai din China,
  • 2:57 - 3:00
    poate reduce această forță cu 25%.
  • 3:00 - 3:03
    Iar cadrele pentru vânt
    din afara sau interiorul clădirii
  • 3:03 - 3:06
    pot absorbi restul forței vântului,
  • 3:06 - 3:08
    precum cele ale Turnului Lotte din Seul.
  • 3:08 - 3:11
    Dar chiar și după toate aceste lucruri,
  • 3:11 - 3:14
    turnul se poate mișca în lateral
  • 3:14 - 3:17
    cu mai mult de un metru
    în timpul unui uragan.
  • 3:17 - 3:20
    Pentru a preveni ca vântul
    să destabilizeze etajele superioare,
  • 3:20 - 3:25
    multe clădiri folosesc
    o contragreutate de sute de tone
  • 3:25 - 3:28
    denumită „masă rezonantă sincronizată”.
  • 3:28 - 3:30
    Taipei 101, de exemplu,
  • 3:30 - 3:35
    are suspendată o sferă de metal gigantică
    deasupra etajului cu numărul 87.
  • 3:35 - 3:37
    Când vântul mișcă clădirea,
  • 3:37 - 3:39
    această sferă se balansează,
  • 3:39 - 3:42
    absorbind energia cinetică a clădirii.
  • 3:42 - 3:44
    Pe măsură ce mișcările ei
    stabilizează turnul,
  • 3:44 - 3:47
    cilindrii hidraulici
    dintre sferă și clădire
  • 3:47 - 3:49
    transformă această
    energie cinetică în căldură,
  • 3:49 - 3:52
    și stabilizează balansul clădirii
  • 3:52 - 3:55
    Folosind toate aceste tehnologii,
  • 3:55 - 3:58
    mega-structurile noastre
    pot rămâne în picioare.
  • 3:58 - 4:03
    Dar să traversezi repede astfel
    de clădiri e o provocare în sine.
  • 4:03 - 4:04
    În epoca lui Wright,
  • 4:04 - 4:08
    cele mai rapide lifturi se mișcau
    cu o viteză de 22 km pe oră.
  • 4:08 - 4:11
    Din fericire, lifturile de astăzi
    sunt mult mai rapide,
  • 4:11 - 4:14
    atingând viteze de peste 70 de km pe oră,
  • 4:14 - 4:17
    viitoarele cabine putând folosi
    bare magnetice fără frecare
  • 4:17 - 4:19
    pentru a obține viteze și mai mari.
  • 4:19 - 4:23
    Iar algoritmii de management ai traficului
    pot grupa călătorii pe destinații
  • 4:23 - 4:28
    pentru a duce pasagerii
    și cabinele goale unde e nevoie.
  • 4:28 - 4:33
    Zgârie-norii au parcurs un drum lung
    de la propunerea lui Wright.
  • 4:33 - 4:35
    Ce era considerat odată idei imposibile
  • 4:35 - 4:38
    au devenit oportunități arhitecturale.
  • 4:38 - 4:40
    Astăzi e o chestiune de timp
  • 4:40 - 4:44
    până când o clădirea va depăși înălțimea
    de un kilometru și jumătate.
Title:
Putem construi un zgârie-nori de un kilometru și jumătate înălțime?
Speaker:
Stefan Al
Description:

Vezi lecția completă: https://ed.ted.com/lessons/will-there-ever-be-a-mile-high-skyscraper-stefan-al

În 1956, arhitectul Frank Lloyd Wrigh a propus un zgârie-nori de un kilometru și jumătate înălțime, o clădire de cinci ori mai înaltă decât Turnul Eiffel. Deși acest turn masiv nu a fost niciodată construit, astăzi clădiri din ce în ce ai mari sunt construite peste tot în lume. Cum s-au transformat aceste idei imposibile în oportunități arhitecturale? Stefan Al explică cum au ajuns aceste megastructuri să ne domine peisajele urbane prezente.

Lecție de Stefan Al, regia de TED-Ed.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
04:44

Romanian subtitles

Revisions