Am rupt tăcerea: povestea mea despre violența domestică | Emma Murphy | TEDxUniversityofNicosia

Discursul prezentat de Emma Murphy are la bază un videoclip despre violența domestică, vizionat de peste 50 de milioane de ori, și urmările abuzului la care a fost supusă. Emma se concentrează acum pe impactul pozitiv pe care aceste întâmplări le-au avut în viața ei.

Emma Murphy e un blogger de fitness în vârstă de 28 de ani și mamă care își crește singură cei doi copii. În 2015, a fost agresată în mod repetat de fostul ei iubit și tatăl copiilor. După un astfel de incident care a lăsat-o cu un ochi vânăt, s-a hotărât să apeleze la rețelele sociale, unde a postat un videoclip impresionant, în care expunea abuzul, trădarea și minciunile pe care le trăia. Făcând acest lucru, a reușit să transforme în mod conștient teroarea de a fi victimă într-un lucru pozitiv, refuzând să lase violența domestică să o reducă la tăcere sau să o definească ca persoană.

Până în prezent, acest videoclip a fost vizionat de peste 50 de milioane de ori în întreaga lume. Emma Murphy este acum avocat în problema violenței domestice, călătorind în toată lumea pentru a sensibiliza femeile și copiii care nu pot vorbi pentru ei înșiși.

Acest discurs a fost prezentat la un eveniment TEDx, folosind formatul conferințelor TED, dar organizat independent de o comunitate locală. Aflați mai multe la: https://www.ted.com/tedx

(Video) Emma Murphy: Salut!
Numele meu e Emma, Emma Murphy.

Acesta e Xavier în spatele meu.

Am doi copii, Xavier și Arabella.

Arabella are șapte luni.

M-am gândit mult

și am reflectat dacă să postez
sau nu acest video.

Voiam și nu voiam... și tot așa.

După mult timp de gândire,

am hotărât că trebuie s-o fac
pentru mine și copiii mei.

Trebuie să fac cunoscută
această problemă și altor femei.

Am 26 de ani, sunt din Dublin
și am doi copii.

De trei ani și jumătate
sunt într-o relație

cu cineva care am crezut
că e dragostea vieții mele.

A fost dragostea vieții mele.

L-am iubit din toată inima.

Am avut și bune și rele.

Mă bucur de cele bune,

dar nu-mi va fi dor de momentele rele.

Din nefericire, anul trecut
am aflat că m-a înșelat

cu una dintre clientele lui.

Am aflat în iunie, dar el a negat.

Ea m-a contactat în noiembrie
și mi-a spus că e însărcinată.

În această tensiune,
am intrat în travaliu prematur.

Lumea mea s-a întors pe dos,
după cum vă puteți imagina.

Ai senzația că îl cunoști, nu-i așa?

Mi-a fost atât de greu...

Îl iubeam atât de mult
încât am încercat să-l iert,

i-am oferit a doua șansă
și l-am primit înapoi.

Dar din nefericire,

am aflat că m-a înșelat din nou.

Weekendul de Ziua Tatălui
nu l-a petrecut cu noi.

A fost cu altcineva

și am aflat asta vineri.

Așa că m-am dus la sală
și l-am confruntat.

Bineînțeles că a negat.

Iar când i-am aruncat telefonul,
mi-a dat un pumn în față.

Nu era prima oară.

Anul trecut mi-a spart capul
la o petrecere,

iar înainte de asta m-a lovit
până mi-a învinețit un ochi.

În ultimul an și jumătate,

mi s-a spus că sunt paranoică,

psihopată,

nebună.

Că instabilitatea mea mă va omorî cândva.

Chiar și acum îmi mai spune
că instabilitatea mea mă va ucide.

Și știți ceva?

După ce s-a întâmplat vineri,
am realizat că nu e acceptabil.

Niciun bărbat nu are dreptul
să ridice mâna la o femeie.

Niciun bărbat, indiferent
cât de mare sau mic este.

Nu contează de unde ești.

Nu e permis să ridici mâna
asupra unei femei.

Și abia acum mi-am dat seama de asta.

Am avut curajul să plec

și să mă duc acasă la familie,
prieteni și oameni care mă iubesc.

Am avut curajul să fac ceva de data asta,

pentru că e inacceptabil,
chiar dacă se întâmplă doar o dată.

Dar e și mai rău să ajungi
să crezi că asta e acceptabil.

Să fii torturat psihic și să ți se spună
că ești paranoic și labil,

asta e tortură psihică.

Niciun bărbat n-ar trebui
să facă asta unei femei.

Așa că acum sunt o mamă singură,
cu doi copii minunați.

Din păcate, când vor întreba
unde e tatăl lor,

el nu va mai fi lângă noi.

Nu va mai fi aici pentru ei.

Viețile noastre sunt complet distruse.

Iar ei vor ști că tati a lovit-o pe mami.

Și asta nu e ceva la care copiii
să fie martori.

N-ar trebui să asiste la violență.

Așadar, dacă cineva dintre voi

trece prin ceva asemănător
cu ce am trăit eu,

trebuie să găsiți curajul

să scăpați de orice lucru anormal
cum e violența.

Du-te la familia ta, la prieteni,
la cei care te iubesc și le pasă de tine,

și vorbește cu ei.

Mai ales dacă ai copii,

nu e un mediu sănătos pentru ei.

Niciun copil n-ar trebui să vadă asta.

Micuțul meu era în mașină vineri

și plângea.

L-am privit și mi-a sfâșiat inima.

Chiar dacă n-are decât 18 luni,
n-ar trebui să vadă așa ceva.

Dacă e vreo femeie care simte
că nu poate ieși dintr-o relație,

că nu poate să plece,

trebuie să o facă dacă nu e în siguranță.

Și dacă vă certați,

iar bărbatul tău te lovește
sau ridică mâna asupra ta,

trebuie să pleci,

pentru că dacă s-a întâmplat o dată,
se va mai întâmpla.

Sper că am reușit să atrag atenția
asupra acestei probleme.

Și dacă a ajuns la inima cuiva,
arătați-i acest videoclip.

Mulțumesc!

(Aplauze)

(Pe scenă) EM:
În 2015, viața mea s-a schimbat radical.

Stăteam pe scări plângând,
pierdută, confuză și speriată.

Apoi am început să înregistrez.

Îmi înregistram gândurile,
căutând o scăpare.

O evadare care să mă oprească
să mă întorc la iadul din casa mea,

unde trăiam într-o relație abuzivă
care mă lăsase cu încă un ochi vânăt.

Când am început să înregistrez,

aveam un milion de emoții
care îmi treceau prin corp.

Picioarele îmi tremurau,
gleznele se loveau una de alta.

Nu știam nici ce zi este,

nici nu înțelegeam de ce acest videoclip
devenise atât de viral.

În clipa în care am apăsat „postează”,
viața mea s-a schimbat.

În câteva minute,
acest videoclip a devenit viral.

Sute și mii de vizualizări.

În 24 de ore,
a avut milioane de vizualizări.

Scuzați-mă.

Ca mamă de 26 de ani, cu doi copii,

unul de șapte luni și altul de 18 luni,

știam în adâncul sufletului
că nu merit așa ceva.

Știam în adâncul sufletului
că merit să fiu fericită.

Știam în adâncul sufletului
că nu e bine, că ceva e greșit.

Așa că am luat atitudine.

Am postat acest video pe rețelele sociale.

Habar n-aveam ce influență va avea.

„Cum e posibil așa ceva?” mă întrebam,

„Cum a putut acest videoclip
să devină așa viral?

Sunt doar o fată obișnuită
și povestea mea e una simplă.”

Până acum, a fost vizionat
de peste 50 de milioane de ori.

Gândiți-vă la asta.

Niciodată nu mi-am imaginat așa ceva.

Dacă vă miră numărul de vizionări,
să știți că și pe mine m-a mirat.

Mă gândesc că oamenii
au rezonat cu povestea mea.

Că s-au recunoscut.

Toți cunoaștem pe cineva
care a trecut prin violență domestică.

Unii dintre cei care au vizionat
au fost ei înșiși victime.

Unii poate au fost agresori.

Oameni care au pretins
că te iubesc și prețuiesc mult,

dar nu s-au putut controla
când a venit vorba de violența fizică.

Acest video a fost folosit în toată lumea
ca instrument de pregătire

în școli, universități și organizații
pentru violența domestică.

E folosit în fiecare zi ca să le ajute
pe femeile care suferă la fel ca mine.

E un instrument eficient din viața reală
care a salvat vieți.

Nu m-am gândit niciodată că voi crea
un asemenea instrument important,

dar sunt extrem de recunoscătoare

că din atâta durere
a apărut atât de mult bine.

A arătat ce înseamnă și care sunt efectele

abuzului fizic, psihic și emoțional.

Nu mi-am dat seama atunci,

dar când am apăsat „înregistrare”,
am descoperit forța vocii mele.

Iar când am apăsat „postează”,
am descoperit puterea rețelelor sociale.

A început ca un strigăt de ajutor
către prieteni și familie,

iar Facebook l-a pus la dispoziția
a milioane de oameni,

lărgindu-mi cercul la milioane de ecrane
din întreaga lume.

Dacă nu era această platformă
ca să-mi fac auzită vocea,

aș fi încă acolo,

în acel loc nenorocit
unde îmi doream să mor.

Poate n-aș fi găsit niciodată
curajul de a pleca.

Aș fi plâns în fiecare zi,

dorindu-mi să mor.

Sună ciudat, dar îngerul meu păzitor
a venit dintr-o rețea puternică.

Platformele sociale mi-au salvat viața.

Cum am mai spus,
dacă nu erau rețelele sociale,

probabil că aș fi murit.

Dar nu am murit.

Din fericire, sunt cât se poate de vie
și de activă.

De atunci, mi-am folosit
vocea puternică recent descoperită

pentru a vorbi în numele fiecărei femei
sau bărbat expus la violența domestică.

Acum doi ani, eram pe scenă

la Conferința Mondială a Femeilor
de la Haga, în Olanda.

Mă uitam în sala plină
cu peste o mie de oameni,

o mie de oameni influenți
din întreaga lume.

M-a cuprins îndoiala.

Nu mai eram așa sigură pe mine.

Îmi tremurau genunchii.

M-am întrebat:

„Pot să fac asta?

Pot să vorbesc?

Pot să le ofer oamenilor ce au nevoie?”

Și mi-a venit un gând:

„Sunt doar o mie de oameni.

Emma, tu ai vorbit la milioane de oameni.”

Astăzi, acesta e mesajul meu către femei.

Dacă o relație nu merge, plecați.

Rapid și ferm.

Plecați.

Cereți ajutor.

Dacă nu aveți internet,

ieșiți din casă și strigați
până primiți ajutor.

Vorbiți cu familia,
cu prietenii, cu colegii.

Nu-i excludeți.

Și mergeți la poliție.

Dacă stai în continuare
acolo unde există violență fizică,

poți fi omorât.

Cel mai important,

iubiți-vă mai mult decât orice în viață.

Și învățați-i pe copii să facă la fel.

Vă mulțumesc mult!

(Aplauze)