< Return to Video

Acest computer învață să îți citească gândurile

  • 0:00 - 0:03
    Greg Gage: Citirea gândurilor.
    Ați văzut asta în filmele sci-fi:
  • 0:03 - 0:05
    mașinării care îți pot citi gândurile.
  • 0:05 - 0:07
    Însă există și astăzi aparate
  • 0:07 - 0:09
    care pot să citească activitatea
    electrică a creierului.
  • 0:09 - 0:11
    Se numesc EEG.
  • 0:12 - 0:15
    Există informații
    în aceste unde cerebrale?
  • 0:15 - 0:18
    Dacă există, putem programa
    un computer să ne citească gândurile?
  • 0:18 - 0:20
    Prietenul meu Nathan
    lucrează la descifrarea EEG-ul
  • 0:20 - 0:22
    cu scopul de a citi gândurile.
  • 0:22 - 0:24
    [Neuroștiințe]
  • 0:25 - 0:26
    Uite cum funcționează EEG-ul.
  • 0:27 - 0:28
    În craniu există un creier,
  • 0:28 - 0:31
    și creierul este alcătuit
    din miliarde de neuroni.
  • 0:31 - 0:34
    Fiecare neuron transmite
    un impuls electric celorlalți neuroni.
  • 0:34 - 0:37
    Aceste mici impulsuri
    formează o undă electrică
  • 0:37 - 0:38
    pe care o detectăm pe un monitor.
  • 0:38 - 0:41
    În mod obișnuit EEG-ul
    ne poate arăta comportamente mari,
  • 0:41 - 0:44
    de exemplu dacă dormi sau ești treaz.
  • 0:44 - 0:45
    Dar ne mai poate spune altceva?
  • 0:45 - 0:47
    Ne poate citi gândurile?
  • 0:47 - 0:48
    Vom testa acest lucru,
  • 0:48 - 0:51
    și nu vom începe cu gânduri complexe.
  • 0:51 - 0:53
    Vom face ceva foarte simplu.
  • 0:53 - 0:56
    Poți afla ce vede cineva
    folosind doar undele cerebrale?
  • 0:56 - 0:59
    Nathan va începe prin plasarea
    de electrozi pe capul lui Christy.
  • 0:59 - 1:01
    Nathan: Viața mea e încâlcită.
  • 1:01 - 1:02
    (Râde)
  • 1:02 - 1:05
    GG: Apoi îi va arăta mai multe fotografii
  • 1:05 - 1:06
    din patru categorii.
  • 1:06 - 1:09
    Nathan: Fețe, case, peisaje
    și poze ciudate.
  • 1:09 - 1:12
    GG: În timp ce îi arătăm lui Christy
    aceste sute de imagini,
  • 1:12 - 1:15
    înregistrăm și undele electrice
    pe calculatorul lui Nathan.
  • 1:15 - 1:18
    Vrem să vedem dacă putem detecta
    vreo informație vizuală din fotografii
  • 1:18 - 1:20
    în undele cerebrale,
  • 1:20 - 1:22
    și când vom termia,
    vom putea vedea dacă EEG-ul
  • 1:22 - 1:25
    ne poate spune la ce tip
    de fotografie se uita Christy,
  • 1:25 - 1:28
    și dacă poate, fiecare tip ar trebui
    să cauzeze un semnal cerebral diferit.
  • 1:28 - 1:31
    Bine, am înregistrat
    toate informațiile brute EEG
  • 1:31 - 1:32
    și am obținut asta.
  • 1:33 - 1:37
    Arată foarte dezordonate.
    Să le aranjăm după tipul fotografiei.
  • 1:37 - 1:39
    Arată prea haotic
    pentru a vedea vreo diferență,
  • 1:40 - 1:43
    dar dacă facem o medie
    a tuturor undelor EEG
  • 1:43 - 1:45
    și le sincronizăm cu apariția imaginii,
  • 1:45 - 1:47
    putem elimina zgomotul
  • 1:47 - 1:49
    și imediat putem observa
    câteva modele dominante
  • 1:49 - 1:51
    pentru fiecare categorie.
  • 1:51 - 1:53
    Semnalele par similare.
  • 1:53 - 1:54
    Să ne uităm mai de aproape.
  • 1:54 - 1:57
    La o sută de milisecunde
    după apariția imaginii,
  • 1:57 - 1:59
    vedem o undă pozitivă
    în toate cele patru cazuri.
  • 1:59 - 2:02
    O denumim P100 și credem că reprezintă
  • 2:02 - 2:05
    recunoașterea obiectului de către creier.
  • 2:05 - 2:07
    Dar priviți acel semnal în cazul fețelor!
  • 2:07 - 2:09
    Pare diferit de celelalte.
  • 2:09 - 2:12
    Există o undă negativă
    la 170 de milisecunde
  • 2:12 - 2:13
    după apariția imaginii.
  • 2:13 - 2:15
    Ce se întâmplă aici?
  • 2:15 - 2:18
    Cercetările arată că creierul
    are mulți neuroni dedicați
  • 2:19 - 2:20
    recunoașterii fețelor umane,
  • 2:20 - 2:23
    deci unda N170
    poate fi activarea simultană
  • 2:23 - 2:25
    a acelor neuroni dintr-o singură locație,
  • 2:25 - 2:27
    care e apoi detectată de EEG.
  • 2:27 - 2:29
    Sunt două concluzii aici.
  • 2:29 - 2:32
    Unu: nu putem detecta vizual diferențele
  • 2:32 - 2:34
    fără se eliminăm zgomotul de fundal.
  • 2:34 - 2:36
    Și doi: chiar și după
    eliminarea zgomotului,
  • 2:36 - 2:39
    putem diferenția vizual
    doar semnalele asociate cu fețele.
  • 2:39 - 2:41
    Astfel ajungem la învățarea automată.
  • 2:41 - 2:45
    Ochii noștri nu sunt foarte buni
    în detectarea tiparele din grafice,
  • 2:45 - 2:48
    dar algoritmii de învățare automată
    sunt construiți să facă asta,
  • 2:48 - 2:51
    deci putem folosi multe imagini și date
  • 2:51 - 2:53
    cu care să antrenăm un computer
  • 2:53 - 2:57
    care să recunoască
    la ce privește Christy în timp real?
  • 2:57 - 3:01
    Încercăm să codăm informațiile
    care vin din EEG
  • 3:01 - 3:02
    în timp real
  • 3:02 - 3:05
    și să prezicem la ce privește.
  • 3:05 - 3:07
    Și dacă funcționează, vom observa
  • 3:07 - 3:09
    că de fiecare dacă
    când privește un peisaj,
  • 3:09 - 3:12
    ar trebui să arate rezultatul:
    peisaj, peisaj, peisaj.
  • 3:12 - 3:13
    O față: față, față, față,
  • 3:13 - 3:17
    dar am descoperit
    că nu funcționează chiar așa.
  • 3:21 - 3:25
    (Râsete)
  • 3:25 - 3:26
    Bine.
  • 3:26 - 3:30
    Regizor: Ce se întâmplă?
    GG: Avem nevoie de o nouă carieră, cred.
  • 3:30 - 3:31
    (Râsete)
  • 3:31 - 3:33
    Bine, a fost un eșec total.
  • 3:33 - 3:36
    Dar suntem curioși: cât de departe
    putem împinge această tehnologie?
  • 3:36 - 3:38
    Așa că am analizat ce am făcut.
  • 3:38 - 3:41
    Am observat că informațiile
    ajungeau în computer foarte repede,
  • 3:41 - 3:43
    fără să menționeze când apăreau imaginile,
  • 3:43 - 3:46
    și asta e ca și cum ai citi
    un fragment lung
  • 3:46 - 3:48
    fără spații între cuvinte.
  • 3:48 - 3:49
    Așa ceva e greu de citit,
  • 3:49 - 3:53
    dar odată ce adăugăm spațiile,
    apar și cuvintele
  • 3:53 - 3:55
    și devine ușor de înțeles.
  • 3:55 - 3:57
    Dar dacă am trișa puțin?
  • 3:57 - 4:01
    Am folosit un senzor care transmite
    computerului când apare imaginea.
  • 4:01 - 4:04
    Astfel, undele cerebrale nu mai sunt
    un flux continuu de informații,
  • 4:04 - 4:07
    ci pachete de informații.
  • 4:07 - 4:09
    Vom trișa și mai mult,
  • 4:09 - 4:11
    limitând categoriile la două.
  • 4:11 - 4:14
    Să vedem dacă putem citi gândurile.
  • 4:14 - 4:15
    În acest nou experiment,
  • 4:15 - 4:17
    îl vom restrânge și mai mult
  • 4:17 - 4:19
    astfel încât să știm răspunsul la imagine
  • 4:19 - 4:23
    și vom limita categoriile
    la fețe și peisaje.
  • 4:23 - 4:25
    Nathan: Față. Corect.
  • 4:26 - 4:27
    Peisaj. Corect.
  • 4:28 - 4:31
    GG: Acum, de fiecare dată
    când apare o imagine,
  • 4:31 - 4:33
    înregistrăm momentul
    în care a apărut imaginea
  • 4:33 - 4:35
    și decodăm EEG-ul.
  • 4:35 - 4:36
    Acum e corect.
  • 4:36 - 4:38
    Nathan: Da. Față. Corect.
  • 4:38 - 4:40
    GG: Deci există informații
    în semnalul EEG, ceea ce e grozav.
  • 4:40 - 4:43
    Trebuia doar să o sincronizăm
    cu apariția imaginii.
  • 4:43 - 4:45
    Nathan: Peisaj. Corect.
  • 4:47 - 4:48
    Față. Da.
  • 4:49 - 4:51
    GG: Asta înseamnă
    că există informații aici,
  • 4:51 - 4:54
    și dacă știm când e afișată imaginea,
  • 4:54 - 4:56
    putem spune ce fel de imagine e,
  • 4:56 - 5:01
    cel puțin în majoritatea cazurilor,
    prin analizarea acestor potențiale.
  • 5:01 - 5:02
    Nathan: Exact.
  • 5:02 - 5:06
    GG: Dacă mi-ai fi spus la începutul
    proiectului că așa ceva e posibil,
  • 5:06 - 5:07
    aș fi spus: imposibil.
  • 5:07 - 5:09
    Nu am crezut că putem realiza asta.
  • 5:09 - 5:11
    A funcționat cu adevărat
    experimentul nostru?
  • 5:11 - 5:13
    Da, dar a trebuit să trișăm mult.
  • 5:13 - 5:16
    Dar se pare că poți găsi câteva lucruri
    interesante într-un EEG,
  • 5:16 - 5:18
    de exemplu, dacă privești fața cuiva,
  • 5:18 - 5:21
    dar are multe limitări.
  • 5:21 - 5:24
    Poate că progresele în învățarea
    automată vor reuși
  • 5:24 - 5:27
    într-o zi să decodifice
    ce se întâmplă în mintea noastră.
  • 5:27 - 5:28
    Dar momentan,
  • 5:28 - 5:31
    data viitoare când o companie
    declară că poate folosi undele cerebrale
  • 5:31 - 5:33
    pentru a controla anumite dispozitive,
  • 5:33 - 5:37
    e dreptul și datoria ta să fii sceptic.
Title:
Acest computer învață să îți citească gândurile
Speaker:
DIY Neuroscience
Description:

Tehnologiile moderne permit neurocercetătorilor să arunce o privire în creierul uman, dar pot citi și gândurile? Înarmat cu un electroencefalograf, sau EEG, și câteva artificii computerizate, curajoșii noștri neurocercetători încearcă să citească gândurile unui voluntar.
more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED Series
Duration:
05:51

Romanian subtitles

Revisions

Our website uses cookies for analysis purposes.