< Return to Video

Rolul reticulului sarcoplasmatic în celulele musculare

  • 0:01 - 0:04
    Știm din ultimul video că dacă
    avem o concentrație mare
  • 0:04 - 0:09
    de calciu ionic în celula musculară,
    acești ioni
  • 0:09 - 0:14
    de calciu se vor lega
    de troponină care va le
  • 0:14 - 0:17
    schimba formele într-un fel
    în care tropomiozina va
  • 0:17 - 0:21
    fi dată la o parte și deci apoi
    capetele de miozină pot
  • 0:21 - 0:23
    urca de-a lungul
    filamentelor de actină și apoi vom
  • 0:23 - 0:25
    avea de fapt,
    contracții musculare.
  • 0:25 - 0:29
    Deci concentrație ridicată de calciu,
    sau concentrația ionilor de calciu,
  • 0:29 - 0:31
    avem contracție.
  • 0:31 - 0:36
    Concentrație scăzută de ioni de calciu,
    aceste proteine ​​troponine merg la
  • 0:36 - 0:39
    confirmarea lor standard și
    ele trag-- sau poți spune
  • 0:39 - 0:43
    mută tropomiozina înapoi
    în calea capetelor de
  • 0:43 - 0:44
    miozină-- și nu avem contracție.
  • 0:54 - 0:57
    Deci următoarea întrebare firească este,
    cum regulează mușchiul
  • 0:57 - 1:00
    dacă avem concentrația
    de calciu ridicată și
  • 1:00 - 1:03
    contracția sau concentrația
    de calciu scăzută și relaxare?
  • 1:03 - 1:05
    Sau chiar o întrebare
    mai bună este, cum face
  • 1:05 - 1:06
    sistemul nervos asta?
  • 1:06 - 1:09
    Cum le spune sistemul nervos
    mușchilor să se contracte,
  • 1:09 - 1:12
    să facă concentrația de calciu ridicată și
  • 1:12 - 1:14
    contracție sau să o facă
    scăzută din nou și relaxare?
  • 1:14 - 1:18
    Și pentru a înțelege asta,
    hai să facem o mică recenzie a
  • 1:18 - 1:21
    ceea ce am învățat în
    videoclipurile despre neuroni.
  • 1:21 - 1:24
    Lasă-mă să desenez terminalul jocțiunei
  • 1:24 - 1:28
    unui axon, aici.
  • 1:28 - 1:31
    În loc să aibă o sinapsă
    cu o dendrită a unui alt
  • 1:31 - 1:33
    neuron, va avea o sinapsă cu o
  • 1:33 - 1:35
    celulă musculară reală.
  • 1:35 - 1:37
    Deci aici este sinapsa
    cu celula musculară reală.
  • 1:44 - 1:47
    Asta este o sinapsă cu o celulă musculară.
  • 1:47 - 1:50
    Lasă-mă să notez tot
    pentru a nu deveni confuz.
  • 1:50 - 1:51
    Acesta este axonul.
  • 1:51 - 1:53
    Îl putem numi capătul
    terminalului unui axon.
  • 1:58 - 1:59
    Asta este sinapsa.
  • 2:05 - 2:08
    Doar puțină terminologie din
    videoclipurile despre neuroni-- acest spațiu
  • 2:08 - 2:10
    era o despicătură sinaptică.
  • 2:10 - 2:14
    Acesta este neuronul presinaptic.
  • 2:14 - 2:15
    Ăsta este-- cred că
    îl poți vedea cumva--
  • 2:15 - 2:17
    celula postsinaptică.
  • 2:17 - 2:19
    Nu este un neuron în acest caz.
  • 2:19 - 2:21
    Și apoi așa avem-- acesta este
  • 2:21 - 2:30
    membrane celulei musculare.
  • 2:30 - 2:33
    Și voi face-- probabil
    următorul video sau poate
  • 2:33 - 2:35
    un video după asta,
    îți voi arăta anatomia
  • 2:35 - 2:36
    unei celule musculare.
  • 2:36 - 2:37
    Aici, va fi puțin abstract
    deoarece chiar
  • 2:37 - 2:39
    vrem să înțelegem cum concentrația
  • 2:39 - 2:43
    ionului de calciu este regulată.
  • 2:43 - 2:44
    Aceasta se
    numește sarcolemă.
  • 2:54 - 2:56
    Deci asta este membrana celulei musculare.
  • 2:56 - 2:59
    Iar asta de aici-- ți-ai putea
    imagina că este doar un pliu
  • 2:59 - 3:01
    în membrana celulei musculare.
  • 3:01 - 3:04
    Dacă ar fi să mă uit
    la suprafața celulei musculare,
  • 3:04 - 3:06
    ar arăta puțin cam ca o gaură sau
  • 3:06 - 3:09
    o indentare care intră în celulă,
    dar aici am făcut o
  • 3:09 - 3:14
    secțiune transversală,
    așa că îți poți imagina pliindu-se, dar dacă
  • 3:14 - 3:17
    ai înțepat cu un ac sau ceva, asta este
  • 3:17 - 3:17
    ceea ce vei primi.
  • 3:17 - 3:19
    Vei avea un pliu în membrană.
  • 3:19 - 3:20
    Iar ăsta de aici
    este numit tubul T.
  • 3:26 - 3:28
    Iar T-ul vine de la transversal.
  • 3:28 - 3:32
    Merge transversal către
    suprafața membranei.
  • 3:32 - 3:35
    Și chiar aici-- iar acesta
    este un lucru foarte important în
  • 3:35 - 3:37
    acest video,
    sau organita foarte
  • 3:37 - 3:38
    importantă din acest video.
  • 3:38 - 3:42
    Ai acest organit în celula musculară numit
  • 3:42 - 3:44
    reticulul sarcoplasmic.
  • 3:55 - 3:58
    Și este de fapt destul de
    asemănător cu un reticul
  • 3:58 - 4:03
    endoplasmatic într-un fel sau poate este
  • 4:03 - 4:07
    legat de un reticul endoplasmatic--
    dar aici principala funcție
  • 4:07 - 4:08
    este stocarea.
  • 4:08 - 4:10
    În timp ce un reticul endoplasmatic,
    este implicat în
  • 4:10 - 4:14
    dezvoltarea proteinei
    și are ribozomi atașați, dar
  • 4:14 - 4:19
    dar acesta este doar un organit depozit.
  • 4:19 - 4:22
    Ceea ce face reticulul sarcoplasmic
    este că are pompe
  • 4:22 - 4:33
    de calciu ionic pe membrană
    și acestea sunt ATPaze,
  • 4:33 - 4:38
    ceea ce înseamnă că folosesc ATP
    pentru a alimenta pompa.
  • 4:38 - 4:42
    Deci ai ATP, ATP-ul
    se atașează de ea, și poate un
  • 4:42 - 4:53
    ion de calciu se va atașa,
    și când ATP-ul este hidrolizat
  • 4:53 - 5:01
    în ADP plus o grupare fosfat, care schimbă
  • 5:01 - 5:04
    confirmarea acestei proteine și pompează
  • 5:04 - 5:06
    ionul de calciu înăuntru.
  • 5:06 - 5:08
    Deci ionii de calciu
    sunt pompați înăuntru.
  • 5:08 - 5:13
    Deci efectul tuturor
    pompelor de calciu ionic de pe
  • 5:13 - 5:17
    membrana reticulului sarcoplasmic
    este într-un mușchi
  • 5:17 - 5:21
    în repaus, vom avea o concentrație
    foarte mare de ioni de calciu
  • 5:21 - 5:22
    înăuntru.
  • 5:27 - 5:29
    Acum, cred că ai putea ghici probabil
  • 5:29 - 5:30
    unde duce asta.
  • 5:30 - 5:33
    Când mușchiul trebuie să se contracte,
    acești ioni de calciu
  • 5:33 - 5:37
    sunt aruncați în citoplasma celulei.
  • 5:37 - 5:43
    Și apoi sunt capabili
    să se lege de troponina de aici,
  • 5:43 - 5:45
    și să facă tot ce
    am vorbit în ultimul video.
  • 5:45 - 5:49
    Deci ceea ce ne interesează este,
    doar cum știe când să-și arunce
  • 5:49 - 5:52
    ionii de calciu în restul celulei?
  • 5:52 - 5:53
    Acesta este
    interiorul celulei.
  • 6:00 - 6:06
    Și deci această suprafață este
    ceea ce filamentele de actină și capetele
  • 6:06 - 6:09
    de miozină și tot restul, și troponina, și
  • 6:09 - 6:12
    tropomiozina-- sunt toate expuse mediului
  • 6:12 - 6:13
    care este aici.
  • 6:13 - 6:15
    Deci îți poți imagina--
    aș putea să desenez aici
  • 6:15 - 6:17
    pentru a clarifica.
  • 6:21 - 6:23
    Îl voi desena foarte abstract.
  • 6:23 - 6:24
    Vom vedea mai mult
    din structură într-un video viitor.
  • 6:39 - 6:41
    Acesta este un desen foarte abstract,
    dar cred că-ți va
  • 6:41 - 6:43
    da un sens a ceea ce se întâmplă.
  • 6:43 - 6:46
    Deci să spunem că acest neuron--
    și îl vom numi un neuron
  • 6:46 - 6:54
    motor-- semnalează pentru
    o contracție musculară.
  • 6:54 - 6:58
    Pentru început, știm cum
    traversează semnalele neuronii,
  • 6:58 - 7:01
    în special prin axoni cu
    un potențial de acțiune.
  • 7:01 - 7:04
    Am putea avea un canal sodic chiar aici.
  • 7:04 - 7:07
    Are voltaj, deci ai puțină tensiune
  • 7:07 - 7:08
    pozitivă acolo.
  • 7:08 - 7:12
    Asta spune acestei tensiuni
    legată de canalul sodic să se deschidă.
  • 7:12 - 7:16
    Deci se deschide și permite
    să intre chiar mai mult sodiu.
  • 7:16 - 7:18
    Asta îl face puțin mai pozitiv aici.
  • 7:18 - 7:22
    Deci, asta declanșează următorul
    canalul cu porțiune de tensiune să se
  • 7:22 - 7:25
    deschidă-- deci continuă să meargă
    în josul membranei
  • 7:25 - 7:28
    axonului-- și eventual,
    când obții suficient dintr-un prag
  • 7:28 - 7:33
    pozitiv, canalele calciului
    dependent de tensiune se deschid.
  • 7:36 - 7:38
    Asta este o revizuire
    a ceea ce am învățat
  • 7:38 - 7:40
    în videoclipurile despre neuroni.
  • 7:40 - 7:42
    Deci eventual,
    când devinde aproape destul de pozitiv de
  • 7:42 - 7:44
    aceste canale de calciu ionic,
    permit ionilor
  • 7:44 - 7:46
    de calciu să intre.
  • 7:46 - 7:50
    Și ionii de calciu intră și
    se leagă de aceste proteine
  • 7:50 - 7:54
    speciale aproape de membrana sinaptică
    sau de membrana
  • 7:54 - 7:55
    presinaptică chiar aici.
  • 7:55 - 7:56
    Aceștia sunt ioni de calciu.
  • 7:56 - 8:01
    Se leagă de proteine ​​care
    erau vezicule de andocare.
  • 8:01 - 8:08
    Amintește-ți, veziculele erau
    doar aceste membrane în jurul
  • 8:08 - 8:09
    neurotransmițătorilor.
  • 8:13 - 8:18
    Când calciul se leagă
    de aceste proteine, permite
  • 8:18 - 8:19
    să apară exocitoza.
  • 8:19 - 8:23
    Permite membranei veziculelor
    să fuzioneze cu
  • 8:23 - 8:25
    membrana actualului neuron și
  • 8:25 - 8:27
    conținutul este aruncat.
  • 8:27 - 8:29
    Aceasta este recenzia de la
    videoclipurile cu neuroni.
  • 8:29 - 8:31
    Am explicat mai detaliat
    în aceste videoclipuri, dar
  • 8:31 - 8:32
    ai-- toți acești
  • 8:32 - 8:34
    neurotransmițători sunt aruncați.
  • 8:34 - 8:39
    Și am vorbit despre sinapsa
    dintre un neuron și o
  • 8:39 - 8:39
    celulă musculară.
  • 8:39 - 8:41
    Neurotransmițătorul
    aici este acetilcolina.
  • 8:47 - 8:49
    Dar exact ce s-ar fi
    întâmplat la o dendrită,
  • 8:49 - 8:54
    acetilcolina se leagă de receptori
    pe sarcolemă sau
  • 8:54 - 8:57
    membrana celulei musculare
    și asta deschide canalele
  • 8:57 - 8:59
    sodice în celula musculară.
  • 8:59 - 9:02
    Deci celula musculară are de asemenea,
    un gradient de tensiune peste
  • 9:02 - 9:07
    membrană, ca un neuron.
  • 9:07 - 9:11
    Deci când acest tip
    primește niște acetilcolină, permite
  • 9:11 - 9:16
    sodiului să intre în celula musculară.
  • 9:16 - 9:19
    Deci ai un plus aici și asta
    cauzează o potențială
  • 9:19 - 9:20
    acțiune în celula musculară.
  • 9:20 - 9:23
    Deci apoi ai puțină sarcină pozitivă.
  • 9:23 - 9:27
    Dacă ajunge suficient de sus până la a
    nivelul pragului, se va declanșa
  • 9:27 - 9:29
    acest canal de tensiune chiar
    aici, ceea ce va permite
  • 9:29 - 9:32
    să intre mai mult sodiu.
  • 9:32 - 9:35
    Deci va deveni puțin pozitiv aici.
  • 9:35 - 9:37
    Desigur, are și
    potasiu pentru a-l inversa.
  • 9:37 - 9:39
    Este cam ca ce se
    întâmplă într-un neuron.
  • 9:39 - 9:42
    Deci eventual această
    potențială acțiune-- ai un canal
  • 9:42 - 9:43
    sodic chiar aici.
  • 9:43 - 9:45
    Devine puțin pozitiv.
  • 9:45 - 9:48
    Când ajunge destul de pozitiv,
    apoi se deschide și permite
  • 9:48 - 9:50
    chiar mai mult sodiu să intre.
  • 9:50 - 9:51
    Deci ai această
    acțiune potențială,
  • 9:51 - 9:53
    iar apoi acea
    acțiune potențială-- deci ai
  • 9:53 - 9:58
    un canal sodic chiar aici--
    merge în jos acest tubul T.
  • 9:58 - 10:00
    Deci informația de la neuron--
    ți-ai putea imagina
  • 10:00 - 10:04
    acșiunea potențială apoi transformată
    într-un fel de semnal chimic
  • 10:04 - 10:06
    care declanșează
    altă acțiune potențială care
  • 10:06 - 10:08
    merge în jos pe tubulul T.
  • 10:08 - 10:11
    Iar aceasta este partea interesantă--
    și de fapt asta este o
  • 10:11 - 10:14
    suprafață deschisă
    de cercetare acum și îți voi da
  • 10:14 - 10:18
    niște indicii dacă vrei să citești
    mai mult despre această cercetare-- este că
  • 10:18 - 10:21
    ai un complex de proteine
    care în esență separă
  • 10:21 - 10:23
    reticulul sarcoplasmic de tubulul T.
  • 10:23 - 10:29
    Și îl voi desena ca o cutie mare aici.
  • 10:29 - 10:31
    Deci ai acest complex
    de proteine chiar aici.
  • 10:31 - 10:35
    Și îl voi arăta de fapt--
    oamenii cred-- voi sorta
  • 10:35 - 10:36
    câteva cuvinte aici.
  • 10:36 - 10:44
    Conțin proteinele triadină, junctină,
  • 10:44 - 10:51
    calsechestrină și rianodină.
  • 10:56 - 11:00
    Dar sunt cumva implicate
    în complexul de proteine aici care
  • 11:00 - 11:05
    separă între tubulul T
    al verticulului sarcoplasmic,
  • 11:05 - 11:07
    dar în mare, este ce
    se întâmplă când această acțiune
  • 11:07 - 11:10
    potențială coboară aici--
    deci ajungem destul de pozitivi
  • 11:10 - 11:16
    chiar aici, acest complex
    de proteine declanșează
  • 11:16 - 11:18
    eliberarea de calciu.
  • 11:18 - 11:21
    Și ele cred că rianodina
    este de fapt partea
  • 11:21 - 11:24
    care eliberează calciul,
    dar am putea spune
  • 11:24 - 11:28
    asta-- poate este declanșată aici.
  • 11:28 - 11:30
    Când acțiunea potențială coboară--
    lasă-mă să
  • 11:30 - 11:31
    schimb la altă culoare.
  • 11:31 - 11:33
    Folosesc acest mov prea mult.
  • 11:33 - 11:37
    Când potențialul de acțiune ajunge
    destul de departe-- voi folosi roșu
  • 11:37 - 11:40
    aici-- când potențialul de acțiune
    ajunge destul de departe-- deci
  • 11:40 - 11:42
    acest mediu devine puțin
    pozitiv cu toți acești ioni de
  • 11:42 - 11:46
    sodiu curgând în,
    această cutie misterioasă-- și poți face
  • 11:46 - 11:47
    căutări pe net
    pentru aceste proteine.
  • 11:47 - 11:49
    Oamenii încă încearcă
    să înțeleagă cum această
  • 11:49 - 11:53
    cutie misterioasă funcționează--
    declanșează o deschidere pentru toți acești
  • 11:53 - 11:57
    ioni de calciu pentru
    a elibera reticulul sarcoplasmic.
  • 11:57 - 12:04
    Deci apoi toți acești ioni de calciu
    sunt aruncați în afara
  • 12:04 - 12:08
    reticulului sarcoplasmic în--
    doar interiorul
  • 12:08 - 12:10
    celulei, în citoplasma celulei.
  • 12:10 - 12:13
    Acum când se întâmplă asta,
    ce se va întâmpla?
  • 12:13 - 12:15
    Ei bine, concentrația
    ridicată de calciu, ionii
  • 12:15 - 12:17
    de calciu se leagă de troponină,
    exact cum am spus la
  • 12:17 - 12:19
    începutul videoclipului.
  • 12:19 - 12:23
    Ionii de calciu se leagă de troponină,
    mută tropomiozina
  • 12:23 - 12:27
    din drum, iar apoi miozina
    folosește ATP așa cum
  • 12:27 - 12:30
    am învățat în urmă cu două videoclipuri,
    poate începe să urce pe actină--
  • 12:30 - 12:35
    și în același timp, odată ce
    semnalul dispare, acest lucru
  • 12:35 - 12:39
    se oprește și apoi aceste pompe
    cu ioni de calciu vor reduce
  • 12:39 - 12:41
    concentrația de ioni de calciu din nou.
  • 12:41 - 12:45
    Și apoi contracția noastră
    se va opri și mușchiul va deveni
  • 12:45 - 12:46
    relaxat din nou.
  • 12:46 - 12:49
    Deci toată chestia e
    că avem acest recipient de
  • 12:49 - 12:52
    ioni de calciu care,
    când se relaxează mușchii, este esențial
  • 12:52 - 12:55
    să ia ionii de
    calciu în afara celulei, deci
  • 12:55 - 12:59
    mușchiul este relaxat
    astfel încât miozina să nu
  • 12:59 - 13:00
    urce pe actină.
  • 13:00 - 13:03
    Dar apoi, după ce primește semnalul,
    îl aruncă înapoi în
  • 13:03 - 13:06
    și apoi chiar avem
    o contracție musculară deoarece
  • 13:06 - 13:11
    tropomiozina este
    dată la o parte de troponină, deci
  • 13:11 - 13:12
    nu știu.
    Este destul de fascinant.
  • 13:12 - 13:14
    Este și mai fascinant căci asta nu este
  • 13:14 - 13:16
    complet înțeles.
  • 13:16 - 13:19
    Acesta este un activ--
    dacă vrei să devii un cercetător
  • 13:19 - 13:21
    biologic, acesta ar putea fi
    un lucru interesant
  • 13:21 - 13:22
    de înțeles.
  • 13:22 - 13:26
    Unu, este interesant
    doar din punct de vedere
  • 13:26 - 13:28
    științific despre cum funcționează,
    dar aici este
  • 13:28 - 13:32
    de fapt--
    poate sunt boli potențiale care sunt
  • 13:32 - 13:34
    produse secundare ale disfuncționalității
    proteinelor.
  • 13:34 - 13:37
    Poate le poți face cumva
    să meargă mai bine sau
  • 13:37 - 13:38
    mai rău,
    sau cine știe.
  • 13:38 - 13:42
    Deci aici sunt de fapt impacturi pozitive
    pe care le poți avea dacă
  • 13:42 - 13:45
    îți dai seama ce se întâmplă
    mai exact aici când
  • 13:45 - 13:47
    potențialul de acțiune
    apare pentru a deschide
  • 13:47 - 13:48
    acest canal de calciu.
  • 13:48 - 13:50
    Deci acum avem
    întreaga imagine.
  • 13:50 - 13:54
    Știm cum un neuron motor
    poate stimula o contracție a unei
  • 13:54 - 14:00
    celule permițând
    reticulului sarcoplasmic să
  • 14:00 - 14:03
    permită ionilor de calciu să călătorească
    peste această membrană în
  • 14:03 - 14:05
    citoplasma celulei.
  • 14:05 - 14:07
    Și citeam puțin înainte de acest video.
  • 14:07 - 14:09
    Aceste pompe
    sunt foarte eficiente.
  • 14:09 - 14:12
    Deci odată ce semnalul pleacă
    și această ușă este închisă aici,
  • 14:12 - 14:17
    acest reticul sarcoplasmic
    poate lua înapoi concentrația
  • 14:17 - 14:19
    ionică în cam 30 de milisecunde.
  • 14:19 - 14:22
    Deci de asta suntem așa
    de buni la a opri contracțiile, de ce
  • 14:22 - 14:26
    pot lovi și apoi retrage
    mâna și apoi relaxa-o
  • 14:26 - 14:29
    toate în câteva secunde
    deoarece putem opri
  • 14:29 - 14:34
    contracția în 30 de milisecunde,
    ceea ce este mai puțin de
  • 14:34 - 14:35
    1/30 dintr-o secundă.
  • 14:35 - 14:38
    Deci oricum, voi vedea în următorul video,
    unde vom studia
  • 14:38 - 14:40
    anatomia actuală a unuei celule musculare
  • 14:40 - 14:42
    puțin mai detaliat.
Title:
Rolul reticulului sarcoplasmatic în celulele musculare
Description:

Viața este frumoasă! De la atomi la celule, de la gene la proteine, de la populații la ecosisteme, biologia reprezintă studiul sistemelor fascinante și complicate care fac posibilă viața. Implică-te în învățarea mai multor ramuri ale biologiei, pentru a afla de ce sunt importante și interesante. Acoperă subiecte din liceu sau primii ani de învățământ superior.

more » « less
Video Language:
English
Team:
Khan Academy
Duration:
14:42

Romanian subtitles

Revisions Compare revisions