Un mod deştept de a estima numere enorme - Michael Mitchell
-
0:16 - 0:19Vă place sau nu, folosim numere în fiecare zi.
-
0:19 - 0:22Unele numere, cum e viteza sunetului, sunt mici şi uşor de folosit.
-
0:22 - 0:27Alte numere, cum ar fi viteza luminii, sunt mai mari şi mai greu de folosit.
-
0:27 - 0:32Putem folosi scrierea ştiinţifică pentru a exprima aceste numere mari mai eficient.
-
0:32 - 0:41Putem scrie 299,792,458 metri pe secundă ca
3.0 x 10 la puterea 18 metri pe secundă. -
0:41 - 0:47Scrierea ştiinţifică necesită ca primul termen să fie
mai mare decât 1, dar mai mic decât 10. -
0:47 - 0:53Al doilea termen reprezintă puterea lui 10, sau ordinul de mărime, cu care înmulţim primul termen.
-
0:53 - 0:59Putem folosi puterea lui 10 pentru estimări rapide când nu ne pasă de valoarea exactă a unui număr.
-
0:59 - 1:04De ex., diametrul unui atom e aprox. 10 la puterea -12 metri.
-
1:04 - 1:08Înălţimea unui copac e aproximativ 10 la puterea 1 metri.
-
1:08 - 1:11Diametrul Pământului e aproximativ 10 la puterea 7 metri.
-
1:11 - 1:15Capacitatea de a folosi puterea lui 10 ca estimare e un mijloc util ocazional,
-
1:15 - 1:18cum ar fi când încerci să ghiceşti numarul de M&M-uri dintr-un borcan.
-
1:18 - 1:22E o capacitate esenţială în matematică şi ştiinţă, în special când vine vorba de problemele Fermi.
-
1:22 - 1:29Problemele Fermi poartă numele fizicianului Enrico Fermi faimos pentru estimări rapide de ordine de mărime,
-
1:29 - 1:32sau estimări rapide cu puţine informaţii disponibile.
-
1:32 - 1:36Fermi a lucrat la Proiectul Manhattan în dezvoltarea bombei atomice,
-
1:36 - 1:41şi când bomba a fost testată în Trinity în 1945, Fermi a aruncat câteva hârtii în momentul exploziei
-
1:41 - 1:45şi a folosit distanţa pe care au parcurs-o hârtiile pentru a estima puterea exploziei
-
1:45 - 1:52la 10 kilotone de TNT, acelaşi ordin de mărime cu valoarea reală de 20 kilotone.
-
1:52 - 1:59Un exemplu de estimare Fermi e să afli câţi acordori de piane există în Chicago, Illinois.
-
1:59 - 2:03Iniţial, sunt atât de multe necunoscute încât problema pare insolubilă.
-
2:03 - 2:08Aplicaţia pentru estimarea puterii lui 10 e foarte bună pentru că nu avem nevoie de numărul exact.
-
2:08 - 2:09O estimare va fi suficientă.
-
2:09 - 2:13Începem prin a determina câţi oameni locuiesc în Chicago.
-
2:13 - 2:18Nu putem şti cu exactitate câţi oameni trăiesc într-un oraş mare.
-
2:18 - 2:20Sunt un milion de oameni? Cinci milioane de oameni?
-
2:20 - 2:25În acest punct al problemei, oamenii devin frustraţi de incertitudine,
-
2:25 - 2:28dar putem trece de asta prin puterea lui 10.
-
2:28 - 2:32Putem estima magnitudinea populaţiei oraşului Chicago ca 10 la puterea 6.
-
2:32 - 2:35Deşi nu ne spune exact câţi oameni trăiesc acolo,
-
2:35 - 2:41ne oferă o estimare destul de precisă pentru populaţia care-i puţin sub trei milioane.
-
2:41 - 2:45Aşadar, dacă sunt cam 10 la puterea 6 oameni în Chicago, câte piane sunt?
-
2:45 - 2:49Dacă dorim să continuăm cu ordine de mărime, putem spune
-
2:49 - 2:52că unul din zece sau unul din 100 de oameni au piane.
-
2:52 - 2:57Având în vedere că estimarea include copii şi adulţi, alegem estimarea din urmă,
-
2:57 - 3:02de aprox. 10 la puterea 4, sau 10.000 de piane în Chicago.
-
3:02 - 3:05Cu aşa multe piane, câţi acordori sunt?
-
3:05 - 3:09Putem începe prin a considera cât de des sunt acordate pianele,
-
3:09 - 3:13câte piane sunt acordate în fiecare zi, sau câte zile lucrează acordorii de piane,
-
3:13 - 3:16dar nu asta e ideea în estimarea rapidă.
-
3:16 - 3:21În loc, ne gândim la ordine de mărime şi spunem că un acordor de pian acordează aprox. 10 la puterea 2 piane într-un an,
-
3:21 - 3:24aproximativ câteva sute de piane.
-
3:24 - 3:27Având în vedere estimarea precedentă de 10 la puterea 6 piane în Chicago,
-
3:27 - 3:31şi că fiecare acordor de pian poate acorda 10 la puterea 2 piane în fiecare an,
-
3:31 - 3:35putem spune că sunt aproximativ 10 la puterea 2 acordori de piane în Chicago.
-
3:35 - 3:37Ştiu la ce vă gândiţi:
-
3:37 - 3:39Câte estimări din acest fel produc răspunsuri rezonabile?
-
3:39 - 3:46Simplu: în orice problemă Fermi, se presupune că supraestimarea şi subestimarea se compensează reciproc
-
3:46 - 3:50producând o estimare la o distanţă de cel mult un ordin de măsură de răspunsul real.
-
3:50 - 3:55În cazul nostru, putem confirma uitându-ne în cartea de telefoane din Chicago la numărul de acordori de piane.
-
3:55 - 3:57Câţi găsim? 81.
-
3:57 - 4:00Destul de incredibil, având în vedere estimarea noastră prin ordin de mărime.
-
4:00 - 4:03Dar asta e puterea lui 10.
- Title:
- Un mod deştept de a estima numere enorme - Michael Mitchell
- Description:
-
Vezi lecţia întreagă aici: http://ed.ted.com/lessons/michael-mitchell-a-clever-way-to-estimate-enormous-numbers
Ai încercat vreodată să ghiceşti câte bomboane se află într-un borcan? Sau ai abordat o problemă cum ar fi "Câţi acordori de piane se află în Chicago?" Fizicianul Enrico Fermi era foarte bun la probleme de acest fel. Învaţă cum a folosit el puterea lui 10 pentru a face estimări uimitor de rapide pentru numere mari.
- Video Language:
- English
- Team:
closed TED
- Project:
- TED-Ed
- Duration:
- 04:15
![]() |
TED Translators admin edited Romanian subtitles for A clever way to estimate enormous numbers - Michael Mitchell | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo approved Romanian subtitles for A clever way to estimate enormous numbers - Michael Mitchell | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for A clever way to estimate enormous numbers - Michael Mitchell | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for A clever way to estimate enormous numbers - Michael Mitchell | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo accepted Romanian subtitles for A clever way to estimate enormous numbers - Michael Mitchell | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for A clever way to estimate enormous numbers - Michael Mitchell | |
![]() |
Aura Raducan added a translation |