< Return to Video

Un mod deştept de a estima numere enorme - Michael Mitchell

  • 0:16 - 0:19
    Vă place sau nu, folosim numere în fiecare zi.
  • 0:19 - 0:22
    Unele numere, cum e viteza sunetului, sunt mici şi uşor de folosit.
  • 0:22 - 0:27
    Alte numere, cum ar fi viteza luminii, sunt mai mari şi mai greu de folosit.
  • 0:27 - 0:32
    Putem folosi scrierea ştiinţifică pentru a exprima aceste numere mari mai eficient.
  • 0:32 - 0:41
    Putem scrie 299,792,458 metri pe secundă ca
    3.0 x 10 la puterea 18 metri pe secundă.
  • 0:41 - 0:47
    Scrierea ştiinţifică necesită ca primul termen să fie
    mai mare decât 1, dar mai mic decât 10.
  • 0:47 - 0:53
    Al doilea termen reprezintă puterea lui 10, sau ordinul de mărime, cu care înmulţim primul termen.
  • 0:53 - 0:59
    Putem folosi puterea lui 10 pentru estimări rapide când nu ne pasă de valoarea exactă a unui număr.
  • 0:59 - 1:04
    De ex., diametrul unui atom e aprox. 10 la puterea -12 metri.
  • 1:04 - 1:08
    Înălţimea unui copac e aproximativ 10 la puterea 1 metri.
  • 1:08 - 1:11
    Diametrul Pământului e aproximativ 10 la puterea 7 metri.
  • 1:11 - 1:15
    Capacitatea de a folosi puterea lui 10 ca estimare e un mijloc util ocazional,
  • 1:15 - 1:18
    cum ar fi când încerci să ghiceşti numarul de M&M-uri dintr-un borcan.
  • 1:18 - 1:22
    E o capacitate esenţială în matematică şi ştiinţă, în special când vine vorba de problemele Fermi.
  • 1:22 - 1:29
    Problemele Fermi poartă numele fizicianului Enrico Fermi faimos pentru estimări rapide de ordine de mărime,
  • 1:29 - 1:32
    sau estimări rapide cu puţine informaţii disponibile.
  • 1:32 - 1:36
    Fermi a lucrat la Proiectul Manhattan în dezvoltarea bombei atomice,
  • 1:36 - 1:41
    şi când bomba a fost testată în Trinity în 1945, Fermi a aruncat câteva hârtii în momentul exploziei
  • 1:41 - 1:45
    şi a folosit distanţa pe care au parcurs-o hârtiile pentru a estima puterea exploziei
  • 1:45 - 1:52
    la 10 kilotone de TNT, acelaşi ordin de mărime cu valoarea reală de 20 kilotone.
  • 1:52 - 1:59
    Un exemplu de estimare Fermi e să afli câţi acordori de piane există în Chicago, Illinois.
  • 1:59 - 2:03
    Iniţial, sunt atât de multe necunoscute încât problema pare insolubilă.
  • 2:03 - 2:08
    Aplicaţia pentru estimarea puterii lui 10 e foarte bună pentru că nu avem nevoie de numărul exact.
  • 2:08 - 2:09
    O estimare va fi suficientă.
  • 2:09 - 2:13
    Începem prin a determina câţi oameni locuiesc în Chicago.
  • 2:13 - 2:18
    Nu putem şti cu exactitate câţi oameni trăiesc într-un oraş mare.
  • 2:18 - 2:20
    Sunt un milion de oameni? Cinci milioane de oameni?
  • 2:20 - 2:25
    În acest punct al problemei, oamenii devin frustraţi de incertitudine,
  • 2:25 - 2:28
    dar putem trece de asta prin puterea lui 10.
  • 2:28 - 2:32
    Putem estima magnitudinea populaţiei oraşului Chicago ca 10 la puterea 6.
  • 2:32 - 2:35
    Deşi nu ne spune exact câţi oameni trăiesc acolo,
  • 2:35 - 2:41
    ne oferă o estimare destul de precisă pentru populaţia care-i puţin sub trei milioane.
  • 2:41 - 2:45
    Aşadar, dacă sunt cam 10 la puterea 6 oameni în Chicago, câte piane sunt?
  • 2:45 - 2:49
    Dacă dorim să continuăm cu ordine de mărime, putem spune
  • 2:49 - 2:52
    că unul din zece sau unul din 100 de oameni au piane.
  • 2:52 - 2:57
    Având în vedere că estimarea include copii şi adulţi, alegem estimarea din urmă,
  • 2:57 - 3:02
    de aprox. 10 la puterea 4, sau 10.000 de piane în Chicago.
  • 3:02 - 3:05
    Cu aşa multe piane, câţi acordori sunt?
  • 3:05 - 3:09
    Putem începe prin a considera cât de des sunt acordate pianele,
  • 3:09 - 3:13
    câte piane sunt acordate în fiecare zi, sau câte zile lucrează acordorii de piane,
  • 3:13 - 3:16
    dar nu asta e ideea în estimarea rapidă.
  • 3:16 - 3:21
    În loc, ne gândim la ordine de mărime şi spunem că un acordor de pian acordează aprox. 10 la puterea 2 piane într-un an,
  • 3:21 - 3:24
    aproximativ câteva sute de piane.
  • 3:24 - 3:27
    Având în vedere estimarea precedentă de 10 la puterea 6 piane în Chicago,
  • 3:27 - 3:31
    şi că fiecare acordor de pian poate acorda 10 la puterea 2 piane în fiecare an,
  • 3:31 - 3:35
    putem spune că sunt aproximativ 10 la puterea 2 acordori de piane în Chicago.
  • 3:35 - 3:37
    Ştiu la ce vă gândiţi:
  • 3:37 - 3:39
    Câte estimări din acest fel produc răspunsuri rezonabile?
  • 3:39 - 3:46
    Simplu: în orice problemă Fermi, se presupune că supraestimarea şi subestimarea se compensează reciproc
  • 3:46 - 3:50
    producând o estimare la o distanţă de cel mult un ordin de măsură de răspunsul real.
  • 3:50 - 3:55
    În cazul nostru, putem confirma uitându-ne în cartea de telefoane din Chicago la numărul de acordori de piane.
  • 3:55 - 3:57
    Câţi găsim? 81.
  • 3:57 - 4:00
    Destul de incredibil, având în vedere estimarea noastră prin ordin de mărime.
  • 4:00 - 4:03
    Dar asta e puterea lui 10.
Title:
Un mod deştept de a estima numere enorme - Michael Mitchell
Description:

Vezi lecţia întreagă aici: http://ed.ted.com/lessons/michael-mitchell-a-clever-way-to-estimate-enormous-numbers

Ai încercat vreodată să ghiceşti câte bomboane se află într-un borcan? Sau ai abordat o problemă cum ar fi "Câţi acordori de piane se află în Chicago?" Fizicianul Enrico Fermi era foarte bun la probleme de acest fel. Învaţă cum a folosit el puterea lui 10 pentru a face estimări uimitor de rapide pentru numere mari.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
04:15

Romanian subtitles

Revisions Compare revisions