-
Noi, oamenii moderni, avem tendința să
considerăm de la sine înțeles existența celulelor
-
și ideea că toate lucrurile vii
sunt alcătuite din celule,
-
că noi, ca ființe umane, ca organisme vii,
suntem formați din foarte multe celule.
-
Estimăm numărul celulelor corpului uman
este de ordinul a 37 de trilioane!
-
Dacă ar fi să derulăm înapoi, cu
400 de ani în urmă, prin anii 1600
-
asta nu era chiar atât de evident
-
căci nu existau instrumentele
-
pentru a observa direct celulele.
Ei nu știau că aceste celule sunt în jur.
-
Ei nu știau nici că existau
organismele unicelulare.
-
Dar, schimbarea a început
cu Robert Hooke.
-
Robert Hooke a fost capabil
să folosească un microscop primitiv.
-
Aceasta este o poză cu microscopul său
-
și când vezi asta, apreciezi
-
cel puțin relativ la ceea ce avem astăzi,
cât de primitiv a fost.
-
Avea lentile aici, care puteau
oferi o oarecare mărire,
-
dar a trebuit să folosească -- aceasta -- o flacără
iar el a canalizat acea lumină
-
astfel încât să se reflecte
asupra a ceea ce observa el.
-
În 1665, a publicat ”Micrographia”.
-
Probabil că nu pronunț corect.
-
La momentul 1665,
Robert Hooke publică asta:
-
descrie și desenează multe
-
dintre observațiile sale,
folosindu-și microscopul.
-
Are câteva desene fascinante.
A fost un artist destul de bun,
-
dacă a reușit să deseneze imagini
-
ale observațiilor lui,
despre lucruri precum păduchii și puricii.
-
Nu a observat doar păduchi și purici.
-
De fapt, se uită la niște dopuri de plută
sau la ceea ce vede el drept „plută”.
-
Spune, ”Uite, aceste pătrate mici, și acestea par să fie cumva unitatea de bază a plutei,
-
ei bine, ele îmi amintesc de aceste camere mici
ale călugărilor, pe care noi le numim celule.”
-
Deci el le numește celule.
-
De aici provine cuvântul.
-
Îi numește celule, în ”Micrographia”.
-
Aceasta este o celulă.
-
Acum, din păcate pentru noi,
deși a fost un artist grozav
-
și a fost foarte bun la a desena lucruri,
-
a desenat mult în ”Micrographia”,
nu mai avem nicio poză cu Robert Hooke.
-
Este o poveste fascinantă.
Majoritatea teoriilor spun că
-
Isaac Newton a ars singurul
tablou original cu Robert Hooke.
-
Este o altă poveste intrigantă,
despre care putem vorbi altădată.
-
Robert Hooke a inventat aceste „celule” –
se uita la țesutul mort și, de fapt,
-
se uita la resturile de celule. Ceea ce a văzut
au fost de fapt doar rămășițele peretelui celular.
-
El nu a putut să observe, direct, ”celule vii”.
Nu a avut destule pentru a gândi:
-
”Hei, poate, acesta este un element de bază al întregii vieți și poate celulele înseși se reproduc.”
-
”Toate celule provin din alte celule.”
Ideea nu s-a dezvoltat până mai târziu în istorie.
-
Câțiva ani mai târziu,
ajungem la Antonie von Leeuwenhoek.
-
Știu că probabil nu pronunț corect.
-
Dar era un producător olandez
de lentile, inspirat de munca lui Hooke.
-
A spus: ”Hei, pot produce lentile!
Poate vor folosi pentru microscoape și observații mai bune.”
-
Și a fost capabil să facă asta.
A reușit să observe direct
-
celule vii și organisme unicelulare vii.
-
Deci, a putut observa direct sperma.
-
A spus, ”Hei, acest lucru pare a fi viu!”
-
A fost capabil să observe direct protiste
-- deci aceste unicelulare, eucariote...
-
... ele au pereți celulari, acestea care
arată ca niște animale unicelulare.
-
Și le-a numit, de fapt, ”animalcule” .
-
”- Hei, uite, astea arată ca
niște mini-animale care vin aici.”
-
Și așa a început să spună:
"Poate este o formă de bază a vieții sau
-
la această mică scară, ai de fapt viață."
-
Dar, o teorie completă, modernă a celulei,
începe abia după alți 100-150 de ani.
-
Ajungem la începutul anilor 1800.
-
Avansăm rapid, până în anii 1830. Intră în scenă
doi domni: Matthias Schleiden și Theodor Schwann.
-
Ei sunt cei care încep să pună bazele
-
a ceea ce noi numim
”teoria celulară modernă”.
-
Deci, teoria celulară modernă
-
Și folosindu-le observațiile
și ceea ce sunt capabili să deducă
-
ei spun, ”Hei, poate, toate lucrurile vii
-
toate trăiesc, sunt compuse
din una sau mai multe celule.”
-
Și astăzi, luăm acest lucru de la sine înțeles,
dar acest lucru nu a fost evident.
-
Nu a fost evident că toate lucrurile, că asta a fost cumva
o piatră de bază a vieții, una sau mai multe celule.
-
Iar apoi, urmând ca dacă toată este compusă din una sau mai multe celule,
-
de asemenea poți spune, că o celulă, este unitatea de bază a vieții.
-
Celula este unitatea de bază a vieții
-
Iar acestea sunt afirmații puternice, că toată viața, dacă ar fi să cobori destul de jos,
-
vei ajunge la celule, celule vii,
care alcătuiesc acea viață.
-
Acum, aceasta nu este teoria noastră completă și acești domni, știau că celulele pot proveni din alte celule.
-
Au putut observa celulele
care se reproduc, dar, încă
-
a fost o întrebare deschisă, ”Hei, poate câteva celule provin din alte celule? În timp ce altele, poate cumva sunt create spontan ....
-
... dacă ai elementele potrivite și cantitatea de condiții adecvată.
Poate cumva ies din nimic. "
-
Și, nu a fost până la acest tip de al treilea principiu al teoriei celulare moderne, abia la mijlocul anilor 1800 vom obține al treilea principiu al teoriei celulare moderne care se stabilește.
-
Și aceasta este ideea că toate celulele
provin din alte celule.
-
Toate celulele din alte celule
-
Iar tatăl adevărat al acestei idei,
cel care a stabilit de fapt asta,
-
este acest domn, de aici, Robert Remak.
-
Acum, câteodată, meritul pentru asta merge la, Rudolph Virchow, chiar aici, dar reiese că
-
a plagiat munca lui Remak, deci este chiar Remak cel care merită multitudinea de credite
-
pentru acest proprietar,
că toate celulele provin din alte celule.
-
Și încă o dată, nu a fost prima persoană care a spus, ”Hei, poate, vom observa că unele celule..
-
.. provin din alte celule.” Dar a spus, ”Acesta este un lucru fundamental, toate celulele, așa apar ele de fapt, nu apar doar așa, spontan.”
-
Acum, oricând,
chiar și în zilele de azi, oamenii
-
văd acest ultim lucru,
toate celulele provin din alte celule,
-
„Ei bine, trebuie să fi existat o primă celulă
sau un set inițial de „proto-celule?”.
-
Iar, oamenii nu sunt 100% siguri, dar când
-
ne uităm în urmă, la evoluția omenirii pe Pământ, credem că primele celule au apărut acum aproximativ trei miliarde și jumătate de ani.
-
Și nu suntem 100% siguri despre cum au apărut,
dar aici sunt câteva teorii.
-
De exemplu, avem videoclipuri, fosfolipide,
-
și reiese că, fosfolipidele,
formează natural straturi duble
-
și de fapt pot forma, membrane sferice,
care au straturi duble fosfolipidice.
-
Deci, asta îți oferă un fel de start,
astfel încât se pot forma spontan.
-
Și, există, de asemenea,
teorii care poate în informație, mașina celulelor
-
poate strămoșii lor, dacă ar fi să mergem acum
trei miliarde și jumătate de ani sau mai mult,
-
că ar fi fost molecule de ARN auto-replicate
sau poate că ar fi fost, cumva, proteine auto-replicate
-
care de-a lungul timpului,
pe scări de timp foarte mari,
-
au putut, să înceapă să se reproducă,
să aibă sisteme mai sofisticate,
-
cei care aveau sau se apropiau de celulele noastre moderne,
au putut să se reproducă mai mult,
-
au putut profita de mai multă energie,
de resursele dintr-un mediu.
-
Deci, în cele din urmă ajungem la celulele noastre moderne. Dar, aceasta este o întrebare fascinantă și este încă un domeniu de cercetare.