-
Știrile false nu constituie o noutate.
-
Dar poveștile false pot ajunge
la mulți oameni, mult mai rapid
-
prin rețelele de socializare
-
decât realizau email-urile
virale din anii trecuți.
-
Multe din afirmațiile virale
nici nu constituie „știri”,
-
ci ficțiune, satiră,
-
și intenția de a păcăli cititorii
să le ia drept reale.
-
Iată câteva strategii
care să te protejeze de știri false.
-
Ești familiarizat cu sursa știrii?
-
Este legitimă?
-
A fost de încredere și înainte?
-
Dacă nu, ar fi indicat să nu
o consideri de încredere.
-
Dacă vă atrage atenția
un titlu provocator,
-
citește un pic mai mult
înainte de a hotărî
-
să o transmiți mai departe.
-
Chiar și în știrile credibile,
-
titlul nu dezvăluie întotdeauna
întreaga poveste.
-
Dar știrile false,
-
mai ales cele care
fac efortul de a fi ironice,
-
pot cuprinde multiple semne
revelatoare în text.
-
O știre falsă a atribuit
un citat unui delfin.
-
Dacă ar fi fost real, puteai susține că
au îngropat sursa.
-
Un alt semn al unei știri false
este deseori autorul,
-
dacă există unul.
-
Și, în unele cazuri,
autorii nici nu sunt reali.
-
O știre a fost atribuită
unui „doctor”
-
care câștigase „paisprezece
titluri Peabody și Premii Pulitzer”,
-
fapt foarte impresionant,
dacă nu ar fi fost inventat.
-
Adesea, aceste știri false vor cita
surse oficiale sau care sună oficial,
-
dar dacă le verifici,
sursa nu susține afirmația făcută.
-
Unele povești false nu sunt
false în totalitate,
-
ci mai degrabă distorsiuni
ale unor evenimente reale.
-
Aceste afirmații înșelătoare
pot lua o știre reală
-
distorsiona,
-
sau chiar susține că ceva
petrecut cu mult timp în urmă
-
are legătură cu evenimentele
actuale.
-
Un website înșelător
a prealuat de pe CNN
-
o poveste mai veche de un an,
i-a dat un titlu derutant
-
prezentând-o ca
știre de actualitate.
-
Deci, pe lângă decepție,
mai e și încălcarea drepturilor de autor.
-
Vă aduceți aminte de satiră..
-
Firește, este etichetată astfel,
și uneori este chiar amuzantă.
-
Dar nu poate fi considerată știre.
-
Mai există și forme
discutabile de satiră,
-
menite să păcălească cititorul.
-
Aceste postări sunt concepute
să încurajeze clicurile,
-
care aduc bani creatorului
prin venituri din reclame.
-
Dar nu sunt știri.
-
Știm că este dificil.
-
Confirmarea prejudecăților
îi face pe oameni
-
să pună preț pe informația
care le confirmă credințele
-
și să le desconsidere pe
cele care nu o fac.
-
Dar data viitoare
vei fi șocat instantaneu
-
de unele postări din
rețelele de socializare
-
referitoare la, să zicem,
un politician căruia te opui,
-
fă-ți puțin timp și verifică.
-
Fă acest test simplu:
-
Ce alte informații s-au postat
pe website-ul de „știri”
-
care este sursa poveștii
-
care a apărut în fluxul
rețelei tale de socializare?
-
Poți fi înclinat să crezi
o poveste despre un politician
-
pe care nu-l placi,
-
dar dacă așa-zisul site „de știri”
are și una despre
-
„gardienii din Antartica
care ripostează americanilor
-
lovind Noua Zeelandă
cu un cutremur”,
-
poate ar fi bine să te gândești
de două ori înainte de a partaja.
-
Și da, povestea cu cutremurul
-
este un exemplu real
al unei știri false apărute.
-
Știm că ești ocupat,
și treaba asta ia timp.
-
Dar cei care verifică faptele
sunt plătiți pentru asta.
-
Dintre FactCheck.org
-
Snopes.com,
-
the Washington Post Fact Checker,
-
și PolitiFact.com,
-
cel puțin unul
a verificat faptele
-
ultimei știri virale apărută
în fluxul rețelei tale sociale.
-
Și ține minte:
-
cei care citesc știrile
-
rămân prima linie de apărare
împotriva știrilor false.
-
Pentru mai multe informații,
mergi la FactCheck.org
Amplifying Voices
