De ce oamenii incompetenți se cred grozavi - David Dunning

Vizitează pagina noastră de Patreon: https://www.patreon.com/teded

Vezi întreaga lecție: https://ed.ted.com/lessons/why-incompetent-people-think-they-re-amazing-david-dunning

Cât de bine te descurci cu banii? Dar să citești emoțiile umane? Cât de sănătos ești în comparație cu ceilalți oameni pe care îi cunoști? Cunoașterea abilităților proprii e folosită în multe moduri. Dar cercetările din psihologie sugerează că nu suntem foarte buni în a ne autoevalua corect. De fapt, deseori ne supraestimăm abilitățile. David Dunning descrie efectul Dunning-Kruger.

Lecție de David Dunning, regizată de Wednesday Studio.

Vă mulțumim foarte mult pentru suportul vostru de pe Patreon! Fără voi acest videoclip nu ar fi fost posibil!
Juan, Jordan Tang, Kent Logan, Alexandra Panzer, Jen, Ellen Spertus, Ryan Mehendale, Mary Sawyer, Scott Gass, Ruth Fang, Mayank Kaul, Hazel Lam, Tan YH, Be Owusu, Samuel Doerle, David Rosario, Katie Winchester, Michel Reyes, Dominik Kugelmann, Siamak H, Stephen A. Wilson, Manav Parmar, Jhiya Brooks, David Lucsanyi, Querida Owens.

Ești atât de priceput pe cât te crezi?

Cât de bun ești la gestionarea banilor?

Dar la recunoașterea emoțiilor?

Cât de sănătos ești în comparație
cu alte persoane pe care le cunoști?

Ești mai bun decât media la gramatică?

Cunoașterea competențelor proprii

și cum se raportează acestea la ceilalți

e mai mult decât o creștere
a stimei de sine.

Ne ajută să înțelegem când ne putem
baza pe deciziile sau instinctul propriu

și când trebuie să cerem un sfat.

Dar cercetările din domeniul psihologiei
sugerează că nu suntem foarte buni

în a ne autoevalua în mod corect.

De fapt,
deseori ne supraestimăm abilitățile.

Cercetătorii au numit acest fenomen
efectul Dunning-Kruger.

Acest efect explică
de ce peste 100 de studii

au arătat că oamenii manifestă
o superioritate iluzorie.

Ne apreciem mai sus decât ceilalți

la un nivel ce încalcă legile matematicii.

Când inginerii software din două companii
și-au evaluat performanța,

32% dintre cei din prima companie
și 42% de la cealaltă

s-au evaluat ca fiind
cei mai buni 5% dintre angajați.

În alt studiu,
88% dintre șoferii americani

s-au descris ca având abilități
de șofer peste medie.

Acestea nu sunt descoperiri izolate.

În medie, oamenii tind să se evalueze
mai bine decât majoritatea

în discipline variind de la sănătate,
leadership, etică și altele.

Ce e interesant e faptul
că cei cu cele mai slabe abilități

sunt cei care, cel mai probabil,
își supraestimează abilitățile.

Oamenii cu abilități scăzute la logică,

gramatică,

cunoștințe financiare,

matematică,

inteligență emoțională,

conducerea unor experimente medicale,

și șah,

tind să își evalueze competențele
aproape la fel de pozitiv precum experții.

Cine e deci cel mai vulnerabil
la această deziluzie?

Din nefericire toți, deoarece cu toții
avem zone de incompetență

pe care nu le cunoaștem.

Dar de ce?

Când au descris pentru prima oară în 1999
acest efect, psihologii Dunning și Kruger

au demonstrat că cei care duc lipsă
de anumite cunoștințe și abilități

sunt afectați de un dublu efect.

În primul rând fac greșeli
și iau decizii neinspirate.

Dar aceleași lacune în cunoștințe
îi împiedică să își observe erorile.

În alte cuvinte, celor nepricepuți
le lipsește experiența necesară

pentru a identifica
faptul că nu se pricep.

De exemplu, când cercetătorii au studiat

participanții într-un turneu de dezbateri,

ultimele 25% din echipele
din rundele preliminare

au pierdut aproape patru
din cele cinci meciuri.

Dar au crezut că vor câștiga
în 60% din cazuri.

Fără o înțelegere bună
a regulilor de dezbatere,

studenții nu și-au putut da seama
cum și cât de des

erau distruse argumentele lor.

Efectul Dunning-Kruger nu e ego-ul
ce ne împiedică să ne vedem slăbiciunile.

Oamenii își recunosc neajunsurile
odată ce le pot identifica.

Într-un alt studiu, elevii care au obținut
inițial un scor mic la un test de logică

și apoi li s-a predat un curs de logică

au fost înclinați să-și evalueze
performanța inițială ca groaznică.

Probabil din acestă cauză oamenii
cu o experiență sau expertiză moderată

au de cele mai multe ori o încredere
mai mică în abilitățile proprii.

Știu destule astfel încât să recunoască
faptul că nu știu multe lucruri.

Însă experții tind să fie conștienți
de cunoștințele vaste pe care le posedă.

Dar deseori ei fac o altă greșeală:

presupun că și restul
au aceleași cunoștințe.

Rezultatul e că oamenii, indiferent
dacă sunt stupizi sau foarte pricepuți,

sunt deseori prinși într-o bulă
imprecisă a percepției de sine.

Când nu se pricep,
nu își pot observa propriile defecte.

Când sunt excepțional de competenți,

nu înțeleg cât de neobișnuită
e abilitatea lor.

Deci, dacă efectul Dunning-Kruger nu poate
fi observat de cei pe care îi afectează,

ce poți face pentru a afla
cât de bun ești la diverse lucruri?

În primul rând, cere părerea altor oameni

și ia-le în considerare,
chiar dacă sunt greu de ascultat.

Apoi, și cel mai important,
continuă să înveți.

Cu cât știi mai multe,

cu atât e mai puțin probabil
să ai lacune invizibile în abilitatea ta.

Probabil totul se reduce
la acest vechi proverb:

Când te cerți cu un prost,

în primul rând asigură-te
că nu face și el același lucru.