Mai puține lucruri, mai multă fericire

Ce-i în cutie?

Orice-ar fi, trebuie să fie destul de important,

pentru că am călătorit cu ea, am mutat-o,

din apartament în apartament, în apartament.

(Râsete)

(Aplauze)

Sună familiar?

Știați că noi americanii

deținem de trei ori mai mult spațiu

decât acum 50 de ani?

De trei ori.

Ați putea crede, cu atâta spațiu în plus

avem suficient loc pentru toate.

Da de unde.

Există o nouă industrie în ascensiune,

de 22 miliarde dolari și 200 milioane mp --

spațiul personal de depozitare.

Așadar am triplat spațiul,

dar am devenit cumpărători atât de buni

încât avem nevoie de și mai mult spațiu.

Și unde duce acest lucru?

Multe datorii pe cardul de credit,

amprente ecologice enorme,

și poate nu întâmplător,

nivelul de fericire n-a crescut în ultimii 50 de ani.

Ei bine, sugerez că există o cale mai bună,

„mai puțin” poate de fapt însemna „mai mult”.

Pariez că majoritatea am trăit la un moment dat

bucuria puținului:

facultatea -- în căminul studențesc,

călătoriile -- într-o cameră de hotel,

camping -- unde cărați mai nimic,

poate doar o barcă.

Oricum, pariez că, printre altele,

v-a oferit puțin mai multă libertate,

puțin mai mult timp.

Așadar voi sugera

că lucruri mai puține și spațiu mai mic

vor lăsa amprentă mai mică.

E o cale grozavă de-a economisi bani.

Și în plus îți va ușura viața.

Așa că am pornit un proiect „Viața Editată”: lifeedited.org

pentru a continua această conversație

și a găsi soluții elegante în această direcție.

Întâi am inițiat o colaborare în masă pentru apt. meu de 40 mp din Manhattan

cu partenerii de la Mutopo și jovoto.com.

Vroiam să am tot --

birou acasă, sufragerie de 10 locuri,

spațiu pentru oaspeți,

și pentru tot echipamentul de kite surfing.

Cu aproape 300 răspunsuri din toată lumea,

am reușit să-mi fac o mică bijuterie.

Cumpărând un spațiu de 40 mp

în loc de 55,

economisesc automat 200 de mii de dolari.

Un spațiu mai mic va implica utilități reduse --

economisesc niște bani și aici,

dar și o amprentă mai mică.

Și pentru că e proiectat cu un set

redus de posesiuni -- preferatele mele --

și proiectat special pentru mine,

mă simt foarte bine acolo.

Deci cum putem trăi la scară mică?

Trei abordări principale:

Întâi, trebuie să eliminați fără milă.

Trebuie să curățăm arterele vieților noastre.

Acel tricou nepurtat de ani de zile?

E timpul să-i fac vânt.

Trebuie să eliminăm ce nu-i esențial în viețile noastre

și să învățăm să rezistăm noilor acumulări.

Să cumpănim înainte să cumpărăm.

Să ne întrebăm,

„Chiar mă va face mai fericit? Cu adevărat?”

Fără îndoială,

merităm să cumpărăm, să deținem lucruri frumoase.

Dar vrem lucruri pe care să le iubim ani la rând,

nu fleacuri.

În al doilea rând, o nouă mantra:

mic e sexy.

Dorim o eficiență a spațiului.

Dorim lucruri proiectate

pentru uzanța lor în majoritatea timpului,

nu doar pentru un eveniment rar.

De ce să ai aragaz cu șase ochiuri

când rareori folosești trei?

Așadar vrem lucruri rabatabile,

adunate în stivă și în formă digitală.

Puteți face documente,

cărți, filme,

să dispară -- e magic.

În final, vrem spații și articole de gospodărie multifuncționale --

o chiuvetă combinată cu o toaletă,

o masă de sufragerie transfomabilă în pat --

același spațiu,

o măsuță laterală

se extinde pentru zece persoane.

Într-un top design la „Viața Editată”,

am combinat un perete mobil cu mobilă modificabilă

pentru a elibera mult spațiu.

Priviți măsuța de cafea --

crește în înălțime și în lățime

suficient pentru zece persoane.

Biroul meu se pliază,

și se ascunde ușor.

Patul iese din perete folosind doar două degete.

Oaspeți? Glisez peretele mobil,

și am paturi pliabile pentru oaspeți.

Și desigur, propriul meu cinematograf.

Nu spun că trebuie să trăim cu toții

în 40 metri pătrați.

Dar considerați beneficiile unei vieți editate.

Mergeți de la 300 la 200 mp,

de la 150 la 100.

Majoritatea, poate chiar toți,

sunt aici destul de fericiți câteva zile

cu câteva bagaje,

poate un spațiu mai mic, o cameră de hotel.

Când vă întoarceți acasă și intrați pe ușă,

opriți-vă o secundă și întrebați-vă,

„Mi-aș putea edita puțin viața?

Mi-ar da un plus de libertate?

Poate și timp mai mult?”

Ce se află în cutie?

De fapt nu contează.

Știu că n-am nevoie de ea.

Ce se află în cutia dvs.?

Poate, poate că

„mai puțin” însemnă „mai mult”.

Așa că haideți să facem loc

pentru lucrurile bune.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)