Mai puține lucruri, mai multă fericire

Scriitorul și designerul Graham Hill întreabă: am putea fii mai fericiți cu mai puține lucruri, mai puțin spațiu? Acesta încearcă să ne convingă să folosim mai puțin spațiu și ne explică trei reguli pentru a ne schimba viața.

Ce e în cutie?

Orice-ar fi, trebuie să fie
destul de important,

pentru că am călătorit cu ea, am mutat-o,

din apartament în apartament,
în apartament.

(Râsete)

(Aplauze)

Vi se pare cunoscut?

Știați că noi americanii

deținem de trei ori mai mult spațiu

decât acum 50 de ani?

De trei ori.

Ați putea crede, cu atâta spațiu în plus

avem suficient loc pentru toate.

Da de unde.

Există o nouă industrie în ascensiune,

de 22 miliarde dolari
și 200 milioane metri pătrați:

spațiul personal de depozitare.

Așadar am triplat spațiul,

dar am devenit cumpărători atât de buni

încât avem nevoie de și mai mult spațiu.

Și unde duce acest lucru?

Multe datorii pe cardul de credit,

amprente ecologice enorme,

și poate nu întâmplător,

nivelul de fericire n-a crescut
în ultimii 50 de ani.

Sugerez că există o cale mai bună,

„mai puțin” poate de fapt
însemna „mai mult”.

Pariez că majoritatea am trăit
la un moment dat bucuria puținului:

facultatea -- în căminul studențesc,

călătoriile -- într-o cameră de hotel,

camping -- unde cărați mai nimic,

poate doar o barcă.

Oricum, pariez că, printre altele,

v-a oferit puțin mai multă libertate,

puțin mai mult timp.

Așadar, voi sugera că lucruri mai puține
și spațiu mai mic

vor lăsa amprentă mai mică.

E o cale grozavă de-a economisi bani.

Și în plus îți va ușura viața.

Așa că am început proiectul
„Viața Editată”, lifeedited.org,

pentru a continua această conversație

și a găsi soluții elegante
în această direcție.

Întâi am inițiat o colaborare în masă
pentru apartamentul meu

de 40 de metri pătrați din Manhattan
cu partenerii de la Mutopo și jovoto.com.

Voiam să am tot --

birou acasă, sufragerie de 10 locuri,

spațiu pentru oaspeți,

și pentru tot echipamentul
de kite surfing.

Cu aproape 300 răspunsuri din toată lumea,

am reușit să-mi fac o mică bijuterie.

Cumpărând un spațiu de 40 metri pătrați

în loc de 55,

economisesc automat 200 de mii de dolari.

Un spațiu mai mic
implică utilități reduse --

economisesc niște bani și aici,

dar și o amprentă mai mică.

Și pentru că e proiectat cu un set

redus de posesiuni -- preferatele mele --

și proiectat special pentru mine,

mă simt foarte bine acolo.

Deci cum putem trăi la scară mică?

Trei abordări principale:

Întâi, trebuie să eliminați fără milă.

Trebuie să curățăm
arterele vieților noastre.

Acel tricou nepurtat de ani de zile?

E timpul să-i fac vânt.

Trebuie să eliminăm
ce nu-i esențial în viețile noastre

și să învățăm să rezistăm
noilor acumulări.

Să ne gândim înainte să cumpărăm.

Să ne întrebăm:

„Chiar mă va face mai fericit?
Cu adevărat?”

Fără îndoială,

merităm să cumpărăm,
să deținem lucruri frumoase.

Dar vrem lucruri
care să ne placă ani la rând,

nu fleacuri.

În al doilea rând, o nouă mantra:

mic e sexy.

Dorim o eficiență a spațiului.

Dorim lucruri proiectate

pentru uzanța lor în majoritatea timpului,

nu doar pentru un eveniment rar.

De ce să ai aragaz cu șase ochiuri

când rareori folosești trei?

Așadar vrem lucruri rabatabile,

adunate în stivă și în formă digitală.

Puteți face documente,

cărți, filme,

să dispară -- e magic.

În final, vrem spații și articole
de gospodărie multifuncționale --

o chiuvetă atașată de toaletă,

o masă de sufragerie
ce se transformă în pat --

același spațiu,

o măsuță laterală

se extinde pentru zece persoane.

Într-un top design la „Viața Editată”,

am combinat un perete mobil
cu mobilă modificabilă

pentru a elibera mult spațiu.

Priviți măsuța de cafea --

crește în înălțime și în lățime

suficient pentru zece persoane.

Biroul meu se pliază,

și se ascunde ușor.

Patul iese din perete
folosind doar două degete.

Oaspeți? Glisez peretele mobil,

și am paturi pliabile pentru oaspeți.

Și desigur, propriul meu cinematograf.

Nu spun că trebuie să trăim cu toții

în 40 metri pătrați.

Dar considerați beneficiile
unei vieți editate.

Reduceți de la 300
la 200 de metri pătrați,

de la 150 la 100.

Majoritatea, poate chiar toți,

sunt aici destul de fericiți câteva zile

cu câteva bagaje,

poate un spațiu mai mic,
o cameră de hotel.

Când vă întoarceți acasă
și intrați pe ușă,

opriți-vă o secundă și întrebați-vă,

„Mi-aș putea edita puțin viața?

Mi-ar da un plus de libertate?

Poate și timp mai mult?”

Ce e în cutie?

De fapt nu contează.

Știu că n-am nevoie de ea.

Ce se află în cutia voastră?

Poate, poate că „mai puțin”
însemnă „mai mult”.

Așa că haideți să facem loc

pentru lucrurile bune.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)