Legături între sanscrită și alte limbi | Istoria lumii | Khan Academy

Începând cu secolul al 18-lea

se observă interacțiuni semnificative

între englezi și indieni,

mai ales în Compania Britanică
a Indiilor de Est.

Drept urmare, cercetătorii vestici

încep să aprofundeze
studiul sanscritei și al Vedelor.

Aceste studii au jucat
un rol revelator,

nu doar cu privire
la originile sanscritei,

dar și ale multor limbi vestice,

inclusiv ale englezei.

Acesta este un citat din 1786,

al unui filolog englez,

care studiază limbile scrise
de proveniență istorică,

Sir William Jones.

Acesta spune:„Limba sanscrită,

oricât ar fi de antică,

are o structură minunată.

Este mai perfectă decât greaca,

mai bogată decât latina,

mai rafinată și deosebită decât ambele,

oferindu-le o afinitate puternică

atât prin rădăcinile verbelor,
cât și prin gramatică,

care nu s-ar fi putut produce
în mod accidental.

Subliniez:

”...care nu s-ar fi putut produce
în mod accidental.”

Acesta spune că există asemănări

între sanscrită, latină și greacă;

este vorba de o afinitate,

o conexiune puternică,

care nu s-ar fi putut produce întâmplător.

Atât de puternică încât niciun filolog

nu le poate cerceta fără a fi convins

că toate trei provin dintr-o sursă comună.”

Să subliniez și asta.

”...fără a fi convins că toate trei

provin dintr-o sursă comună,

care probabil nici nu mai există.

Un motiv similar, dar mai puțin forțat,

sugerează că limbile celtice
și gotice,

deși contopite cu o limbă diferită,

au avut aceeași origine ca și sanscrita,

și probabil limba persană
a aparținut acestui grup.”

Când au început să studieze
Vedele și sanscrita,

au realizat că există o legătură
între toate aceste limbi.

Filologii moderni
cred cu tărie acest lucru,

cu cât au cercetat mai amănunțit.

Bazându-se pe aceste legături,
pe gramatică,

pe vocabular,
chiar și pe structura cuvintelor,

teoretizează existența
unei limbi care a precedat

limba sanscrită, latină,

limbile germanice

și cele celtice,

numită limba
Proto-Indo-Europeană,

și care este o limbă moartă.

Bănuim că sanscrita
este ce mai veche...

este una dintre cele mai vechi dovezi

ale acestei limbi
Proto-Indo-Europeană.

Sanscrita, limba-mamă,

a evoluat pe continentul Indian

în limbi precum hindi,
bengaleză și punjabi.

Latina, tot o limbă moartă,

a evoluat în limbi precum spaniola,

italiana și franceza.

Engleza este considerată limbă germanică
din punct de vedere al structurii,

dar are influențe semnificative
din latină și franceză.

Toate au rădăcini
Proto-Indo-Europene.

Ca să înțelegeți de ce susțin
filologii această teorie,

vă voi arăta ceva ce m-a uimit

atunci când am văzut prima dată,

și anume legătura dintre anumite
cuvinte în sanscrită.

Cei care vorbiți hindi,

bengaleză sau punjabi,

sau orice altă limbă
din nordul Indiei,

veți observa legătura cu sanscrita.

Este însă uimitor

cum aceste cuvinte au legătură cu latina

sau alte limbi derivate din latină.

Vorbitorii de persană

s-ar putea să recunoască
anumite asemănări.

Dar mai important este

modul în care se raportează

la limba engleză.

Acestea sunt câteva cuvinte în sanscrită

care sunt straniu de asemănătoare

cu termenii englezești sau chiar latini.

De fapt, multe sunt
asemănătoare în Latină,

eu am dat doar câteva exemple.

Deci, „matr” din sanscrită

îl regăsim în engleză drept „mother”,

iar în latină există „mater”.

În engleză avem cuvinte
împrumutate din latină,

precum „maternity” (maternitate) și „maternal”,

aparținând aceleiași familii de cuvinte.

Acest fenomen

în care sunteul „t” din matr sau mater

se transformă în sunetul „th” în engleză

și în limbile germanice

este un fenomen întâlnit frecvent.

În sanscrită avem „pithr”,

în latină „pater”,

iar în engleză, împrumutat din Latină,

avem cuvintele „paternity” (paternitate) sau „paternal”.

Trecem la limbile germanice

unde avem sunetul „t”

care se transformă în „th”.

Se observă același tipar

când pornim de la
Proto-Indo-Europeană,

o limbă teoretică,

mai ales în raport cu sanscrita.

Sunetul „p” devine „fa”
în limbile germanice.

„Pithr” devine „father” (tată).

Și multe alte cuvinte.

Este „na” în sanscrită,

vorbitorii de hindi sau bengaleză
sigur recunosc cuvântul,

iar în engleză este „no” (nu).

”Gau” este cuvântul
pentru vacă în hindi,

iar în engleză este „cow”.

„Gaw”, „cow” (vacă).

„Naama”, „name” (nume).

„Nomen” în latină.

„Dwar”, „door”.

Acesta mi s-a părut interesant.

Nu știam până nu l-am căutat.

„Anamika” în sanscrită
înseamnă anonim.

„Kaal” în sanscrită

dar și în limbile derivate,
precum hindi și bengaleză,

indică timpul: mâine, ieri.

În engleză, este „calendar” (calendar).

„Naas” este regăsit în limbile moderne

de pe Subcontinentul Indian,
sub forma „naak”,

iar în engleză este „nose” (nas).

„Loc” este prefixul „loc-” în engleză,

în cuvinte precum „location” (locație)

sau „locate” (a localiza).

Apoi avem un cuvânt frumos,

„lubh” care înseamnă dorință,

și care în engleză este „love” (dragoste).

Sunt doar câteva expemple,

vă încurajez să căutați altele,

veți rămâne surprinși

câte legături sunt
între sanscrită și engleză.

Acum vă voi arăta ceva
ce mi se pare foarte tare.

Nu este doar o legătură lingvistică,

ci putem spune că este chiar spirituală.

Vorbim despre numele zeului cerului,

în diverse tradiții.

Vedele se referă la un zeu,

Dyauspithrm,