< Return to Video

Robert Lang împătureşte un origami complet nou

  • 0:00 - 0:03
    Discursul meu este "Păsări care dau din aripi şi Telescopul Spaţial".
  • 0:03 - 0:05
    Şi aţi crede că acestea nu ar trebui să aibă nimic în comun,
  • 0:05 - 0:08
    dar sper că la sfârşitul acestor 18 minute,
  • 0:08 - 0:10
    veţi vedea o cât de mică relaţie.
  • 0:11 - 0:12
    Se leagă de origami. Deci lăsaţi-mă să încep.
  • 0:12 - 0:14
    Ce este origami?
  • 0:14 - 0:17
    Majoritatea oamenilor cred că ştiu ce este origami. Este vorba despre:
  • 0:17 - 0:20
    păsări care dau din aripi, jucării, vestitoare de noroc din hârtie, lucruri din acelea.
  • 0:20 - 0:22
    Şi asta este ceea ce era origami înainte.
  • 0:22 - 0:24
    Dar a devenit altceva.
  • 0:24 - 0:26
    A devenit o formă de artă, o formă de sculptură.
  • 0:26 - 0:28
    Tema comună -- care face din origami ceea ce este --
  • 0:28 - 0:32
    este împăturirea, este modul în care creăm forma.
  • 0:32 - 0:35
    Ştiţi, este foarte veche. Acesta este un desen din 1797.
  • 0:35 - 0:37
    Este imaginea unor femei jucându-se cu nişte jucării.
  • 0:37 - 0:40
    Dacă vă uitaţi de aproape, este vorba de forma unui cocor.
  • 0:40 - 0:42
    Fiecare copil japonez
  • 0:42 - 0:44
    învaţă cum se împătureşte acel cocor.
  • 0:44 - 0:46
    Deci această artă a fost prezentă timp de sute de ani,
  • 0:46 - 0:48
    şi aţi crede că ceva
  • 0:48 - 0:51
    care există de aşa de mult timp -- aşa restrictiv, doar pliere --
  • 0:51 - 0:54
    tot ce se putea face s-a făcut deja cu mult timp în urmă.
  • 0:54 - 0:56
    Şi poate aşa a şi fost.
  • 0:56 - 0:58
    Dar în secolul 20,
  • 0:58 - 1:01
    un japonez numit Yoshizawa
  • 1:01 - 1:04
    şi a creat zeci de mii de modele noi.
  • 1:04 - 1:07
    Dar şi mai important, el a creat un limbaj --
  • 1:07 - 1:09
    un mod prin care putem comunica,
  • 1:09 - 1:11
    un cod de puncte, liniuţe şi săgeţi.
  • 1:11 - 1:13
    Întorcându-mă la discursul lui Susan Blackmore,
  • 1:13 - 1:15
    noi avem acum un mijloc de a transmite informaţia
  • 1:15 - 1:18
    cu ereditate şi selecţie,
  • 1:18 - 1:20
    şi ştim unde duce asta.
  • 1:20 - 1:22
    Şi iată unde a condus
  • 1:22 - 1:24
    în ceea ce priveşte.
  • 1:24 - 1:26
    Aceasta este o figură origami:
  • 1:26 - 1:30
    o singura coală, fără tăieturi, doar împăturiri, sute de împăturiri.
  • 1:32 - 1:34
    Aceasta este tot origami
  • 1:34 - 1:37
    şi arată unde am ajuns în lumea modernă.
  • 1:37 - 1:39
    Naturalism. Detaliu.
  • 1:39 - 1:41
    Puteţi obţine coarne, coarne în formă de lopeţi --
  • 1:41 - 1:43
    chiar şi, dacă vă uitaţi de aproape, copite despicate.
  • 1:43 - 1:46
    Şi asta ridică o întrebare: ce s-a schimbat?
  • 1:46 - 1:48
    Şi ceea ce s-a schimbat este
  • 1:48 - 1:51
    ce nu v-aţi fi aşteptat într-o artă,
  • 1:51 - 1:53
    şi anume matematica.
  • 1:53 - 1:55
    Adică, oamenii au aplicat principii matematice
  • 1:55 - 1:58
    artei,
  • 1:58 - 2:00
    pentru a descoperi legile de bază.
  • 2:00 - 2:03
    Şi asta conduce la o unealtă foarte puternică.
  • 2:03 - 2:05
    Secretul productivităţii în aşa de multe domenii --
  • 2:05 - 2:07
    şi în origami --
  • 2:07 - 2:10
    este să îi laşi pe cei care au murit să lucreze pentru tine.
  • 2:10 - 2:11
    (Râsete)
  • 2:11 - 2:13
    Fiindcă ceea ce poţi face este
  • 2:13 - 2:15
    să iei problema ta
  • 2:15 - 2:18
    şi s-o transformi într-o problemă pe care altcineva a rezolvat-o deja
  • 2:18 - 2:20
    şi să foloseşti acea solutie.
  • 2:20 - 2:23
    Şi vreau să vă spun cum am făcut asta în origami.
  • 2:23 - 2:25
    Origami se învârte în jurul modelelor de îndoituri.
  • 2:25 - 2:27
    Modelul de îndoituri arătat aici este schema de bază
  • 2:28 - 2:30
    pentru o figură origami.
  • 2:30 - 2:32
    Şi nu le poţi desena la întâmplare.
  • 2:32 - 2:35
    Ele trebuie să respecte patru legi simple.
  • 2:35 - 2:37
    Şi ele sunt foarte simple, uşor de înţeles.
  • 2:37 - 2:40
    Prima lege este colorabilitatea duală. Puteţi colora orice model de îndoituri
  • 2:40 - 2:42
    cu doar două culori fără ca
  • 2:42 - 2:45
    aceeaşi culoare să se întâlnească.
  • 2:45 - 2:48
    Direcţia îndoiturilor în orice muchie --
  • 2:48 - 2:51
    numărul îndoiturilor în sus, numărul îndoiturilor în jos --
  • 2:51 - 2:53
    întotdeauna diferă prin doi. Doi mai mult sau doi mai puţin.
  • 2:53 - 2:55
    Nimic altceva.
  • 2:55 - 2:57
    Dacă vă uitaţi la unghiurile din jurul vârfului,
  • 2:57 - 2:59
    găsiţi că dacă numerotaţi unghiurile într-un cerc,
  • 2:59 - 3:02
    toate unghiurile numerotate par adunate duc la o line dreaptă.
  • 3:02 - 3:05
    Toate unghiurile numerotate impar adunate duc la o linie dreaptă.
  • 3:05 - 3:07
    Şi dacă vă uitaţi cum se aşează straturile,
  • 3:07 - 3:10
    veţi găsi că indiferent cum aşezaţi îndoiturile şi colile,
  • 3:10 - 3:12
    o coală nu poate niciodată
  • 3:12 - 3:14
    penetra o îndoitură.
  • 3:14 - 3:17
    Deci acestea sunt cele patru legi simple. Asta este tot ce ai nevoie în origami.
  • 3:17 - 3:19
    Totul în origami vine din asta.
  • 3:19 - 3:21
    Şi v-aţi gândi, "Pot patru legi simple
  • 3:21 - 3:23
    să ducă la o asemenea complexitate?"
  • 3:23 - 3:25
    Dar într-adevăr, legile mecanicii cuantice
  • 3:25 - 3:27
    pot fi scrise pe un şerveţel
  • 3:27 - 3:29
    şi totuşi ele guvernează toată chimia,
  • 3:29 - 3:31
    toată viaţa, toată istoria.
  • 3:31 - 3:33
    Dacă respectăm aceste legi,
  • 3:33 - 3:35
    putem face lucruri surprinzătoare.
  • 3:35 - 3:37
    Deci în origami, pentru a respecta aceste legi,
  • 3:37 - 3:39
    putem lua modele simple --
  • 3:39 - 3:42
    ca acest model de împăturiri repetate, numit texturi --
  • 3:42 - 3:44
    şi care nu reprezintă nimic în sine.
  • 3:44 - 3:46
    Dar dacă urmăm legile origami,
  • 3:46 - 3:49
    putem pune aceste modele într-o altă împăturire
  • 3:49 - 3:51
    care în sine poate fi ceva foarte, foarte simplu,
  • 3:51 - 3:53
    dar cînd îl asamblăm,
  • 3:53 - 3:55
    obţinem ceva puţin diferit.
  • 3:55 - 3:58
    Acest peşte, cu 400 de solzi --
  • 3:58 - 4:01
    din nou, este un singur pătrat, doar împăturiri.
  • 4:02 - 4:04
    Şi dacă nu vreţi să împăturiţi 400 de solzi
  • 4:04 - 4:06
    puteţi să vă retrageţi şi puteţi face doar câteva lucruri,
  • 4:06 - 4:09
    şi adăugaţi carapace la spatele unei ţestoase, sau degete.
  • 4:09 - 4:12
    Sau puteţi creşte rapid şi puteţi ajunge la 50 de stele
  • 4:12 - 4:15
    pe un steag, cu 13 dungi.
  • 4:15 - 4:18
    Şi dacă vreţi să fiţi într-adevăr nebun,
  • 4:18 - 4:20
    1000 de solzi pe un şarpe cu clopoţei.
  • 4:20 - 4:22
    Şi acesta este expus la parter,
  • 4:22 - 4:25
    deci aruncaţi o privire dacă aveţi şansa.
  • 4:25 - 4:27
    Cele mai puternice unelte în origami
  • 4:27 - 4:30
    sunt legate de modul cum obţinem părţile creaturilor.
  • 4:30 - 4:32
    Şi pot pune asta în această ecuaţie simplă.
  • 4:32 - 4:34
    Luăm o idee,
  • 4:34 - 4:37
    o combinăm cu un pătrat, şi obţinem o figură origami.
  • 4:37 - 4:41
    (Râsete)
  • 4:41 - 4:43
    Ceea ce contează este ce înţelegem prin acele simboluri.
  • 4:43 - 4:46
    Şi aţi putea spune, "Poţi fi chiar aşa de specific?
  • 4:46 - 4:48
    Vreau să spun, o rădaşcă -- are două puncte pentru fălci,
  • 4:48 - 4:52
    are antene. Poţi să fi aşa de specific în detalii?"
  • 4:52 - 4:55
    Ei da, chiar poţi într-adevăr să fii.
  • 4:55 - 4:58
    Deci cum facem asta? Ei bine, o spargem
  • 4:58 - 5:00
    în câţiva paşi mai mici.
  • 5:00 - 5:02
    Deci să extindem acea ecuaţie.
  • 5:02 - 5:05
    Pornesc cu ideea mea. O abstractizez.
  • 5:05 - 5:08
    Care este cea mai abstractă formă? Este o figură din beţigaşe.
  • 5:08 - 5:11
    Şi din acea figură de beţigaşe, cumva trebuie să ajung la o formă împăturită
  • 5:11 - 5:14
    care are câte o parte pentru fiecare bucăţică din subiect.
  • 5:14 - 5:16
    O îndoitură pentru fiecare picior.
  • 5:16 - 5:19
    Şi odată ce avem forma împăturită pe care o numim bază,
  • 5:19 - 5:22
    puteţi face picioarele mai subţiri, le puteţi îndoi,
  • 5:22 - 5:24
    le puteţi transforma în forma finală.
  • 5:24 - 5:26
    Acum primul pas: foarte uşor.
  • 5:26 - 5:28
    Luaţi o idee, desenaţi o figură de beţigaşe.
  • 5:28 - 5:31
    Ultimul pas nu este aşa de greu, dar acel pas de mijloc --
  • 5:31 - 5:34
    trecerea de la descrirea abstractă la forma împăturită --
  • 5:34 - 5:36
    acel pas este greu.
  • 5:36 - 5:38
    Dar acela este momentul în care ideile matematice
  • 5:38 - 5:40
    ne pot trece peste obstacol.
  • 5:40 - 5:42
    Şi am să vă arăt tuturor cum să faceţi asta,
  • 5:42 - 5:44
    astfel încât să puteţi pleca de aici şi să puteţi împături ceva.
  • 5:44 - 5:46
    Dar vom începe cu începutul.
  • 5:46 - 5:48
    Această figură are o mulţime de îndoituri în ea.
  • 5:48 - 5:51
    Vom învăţa cum să facem o singură îndoitură.
  • 5:51 - 5:53
    Cum aţi face o singură îndoitură?
  • 5:53 - 5:56
    Luaţi un pătrat. Îl îndoiţi în două, îl îndoiţi în două, îl îndoiţi din nou,
  • 5:56 - 5:58
    până devine o formă lungă şi îngustă,
  • 5:58 - 6:00
    şi la sfârşit vom spune că asta este o îndoitură.
  • 6:00 - 6:03
    O pot folosi pentru un picior, un braţ, orice asemănător.
  • 6:03 - 6:05
    Ce hârtie a intrat în acea îndoitură?
  • 6:05 - 6:07
    Păi, dacă o despăturesc şi mă întorc la modelul de îndoituri,
  • 6:07 - 6:10
    veţi vedea că hârtia care a intrat în îndoitură
  • 6:10 - 6:12
    este colţul din dreapta sus al acelei forme.
  • 6:12 - 6:15
    Deci aceea este îndoitura, şi tot restul hârtiei a rămas nefolosit
  • 6:15 - 6:17
    O pot folosi pentru altceva.
  • 6:17 - 6:19
    Ei bine, mai sunt şi alte moduri de a face o îndoitură.
  • 6:19 - 6:21
    Mai sunt şi alte dimensiuni pentru îndoituri.
  • 6:21 - 6:24
    Dacă fac îndoiturile mai înguste, pot folosi mai puţină hârtie.
  • 6:24 - 6:27
    Dacă fac îndoiturile cât de înguste se poate,
  • 6:27 - 6:30
    ajung la limita cantităţii minime de hârtie necesară.
  • 6:30 - 6:33
    Şi puteţi vedea acolo, este necesar un sfert de cerc de hârtie pentru a face o îndoitură.
  • 6:34 - 6:36
    Sunt şi alte căi de a face îndoituri.
  • 6:36 - 6:39
    Dacă pun îndoitura pe margine, ea foloseşte o jumătate de cerc de hârtie.
  • 6:39 - 6:42
    Şi dacă fac îndoitura din mijloc, ea foloseşte un cerc complet.
  • 6:42 - 6:44
    Deci indiferent cum fac îndoitura,
  • 6:44 - 6:46
    ea va necesita o parte
  • 6:46 - 6:48
    dintr-o zonă circulară de hârtie.
  • 6:48 - 6:50
    Aşa că acum suntem gata pentru a trece la o scară mai mare.
  • 6:50 - 6:53
    Ce ar fi dacă vreau să fac ceva care are o mulţime de îndoituri?
  • 6:53 - 6:56
    Ce am nevoie? Am nevoie de o mulţime de cercuri.
  • 6:57 - 6:59
    Şi în anii 1990,
  • 6:59 - 7:01
    artiştii origami au descoperit aceste principii
  • 7:01 - 7:04
    şi au realizat că putem face figuri oricât de complicate
  • 7:04 - 7:07
    doar prin împachetarea cercurilor.
  • 7:07 - 7:10
    Şi acum încep să ne ajute cei care au murit.
  • 7:10 - 7:13
    Fiindcă o mulţime de oameni au studiat
  • 7:13 - 7:15
    problema împachetării cercurilor.
  • 7:15 - 7:18
    Mă pot baza pe aceea vastă istorie de matematicieni şi artişti
  • 7:18 - 7:21
    privind la împachetări de discuri şi aranjamente.
  • 7:21 - 7:24
    Şi pot folosi acele modele acum pentru a crea figuri origami.
  • 7:25 - 7:27
    Aşa că am descoperit aceste reguli în care împachetând cercuri,
  • 7:27 - 7:30
    decoraţi modelul de cercuri cu linii
  • 7:30 - 7:32
    în conformitate cu şi mai multe reguli. Aceasta vă dă îndoiturile.
  • 7:32 - 7:35
    Acele îndoituri se împăturesc într-o bază. Formaţi baza.
  • 7:35 - 7:38
    Obţineţi o formă împăturită -- în acest caz, un gândac.
  • 7:39 - 7:41
    Şi este aşa de simplu.
  • 7:41 - 7:44
    (Râsete)
  • 7:44 - 7:47
    Este aşa de simplu că un calculator o poate face.
  • 7:47 - 7:49
    Şi spuneţi, "Ei bine, ştiţi, cât de simplu este asta?"
  • 7:49 - 7:51
    Dar calculatoarele, trebuie să le poţi descrie lucrurile
  • 7:51 - 7:54
    în termeni foarte simpli, şi cu asta am putut.
  • 7:54 - 7:56
    Deci am scris un program de calculator cu o grămadă de ani în urmă
  • 7:56 - 7:58
    numit TreeMaker, şi îl puteţi descărca de pe website-ul meu.
  • 7:58 - 8:01
    Este gratuit. Rulează pe toate platformele majore -- chiar şi pe Windows.
  • 8:01 - 8:03
    (Râsete)
  • 8:03 - 8:05
    Şi desenaţi doar o figură de beţigaşe,
  • 8:05 - 8:07
    şi programul va calcula modelul de îndoituri.
  • 8:07 - 8:10
    Face împachetarea cercurilor, calculează modelul de îndoituri,
  • 8:10 - 8:12
    şi dacă folosiţi aceea figură de beţigaşe pe care tocmai v-am arătat-o,
  • 8:12 - 8:15
    despre care aţi putea spune -- este un cerb, are coarne în formă de lopeţi --
  • 8:15 - 8:17
    veţi obţine acest model de îndoituri.
  • 8:17 - 8:19
    Şi dacă luaţi acest model de îndoituri, împăturiţi de-a lungul liniilor punctate,
  • 8:19 - 8:22
    veţi obţine o bază pe care o puteţi forma
  • 8:22 - 8:24
    înt-un cerb,
  • 8:24 - 8:26
    cu modelul de îndoituri exact cum aţi dorit.
  • 8:26 - 8:28
    Şi dacă doriţi un cerb diferit,
  • 8:28 - 8:31
    nu unul cu coada albă,
  • 8:31 - 8:33
    schimbaţi împachetarea,
  • 8:33 - 8:35
    şi puteţi face un elan (european).
  • 8:35 - 8:37
    Sau puteţi face un alt elan (american).
  • 8:37 - 8:39
    Sau într-adevăr, orice fel de cerb.
  • 8:39 - 8:42
    Aceste tehnici au revoluţionat această artă.
  • 8:42 - 8:44
    Am descoperit că putem face insecte,
  • 8:44 - 8:46
    păianjeni, care sunt apropiate --
  • 8:46 - 8:49
    fiinţe cu picioare, fiinţe cu picioare şi aripi,
  • 8:50 - 8:52
    fiinţe cu picioare şi antene.
  • 8:52 - 8:55
    Şi dacă împăturirea unei singure călugăriţe dintr-un singur pătrat netăiat
  • 8:55 - 8:57
    nu a fost suficient de interesantă,
  • 8:57 - 8:59
    atunci puteţi face două călugăriţe
  • 8:59 - 9:01
    dintr-un singur pătrat netăiat.
  • 9:01 - 9:03
    Ea îl mănâncă pe el.
  • 9:03 - 9:06
    Numesc asta "Gustarea".
  • 9:06 - 9:08
    Şi puteţi face mai mult decât insecte.
  • 9:08 - 9:10
    Acesta: -- puteţi adăuga detalii:
  • 9:10 - 9:13
    degete şi gheare. Un urs grizzly are gheare.
  • 9:13 - 9:15
    Această broască de copac are degete.
  • 9:15 - 9:18
    De fapt, o mulţime de oameni în origami pun degete în modelele lor.
  • 9:18 - 9:20
    Degetele au devenit un origami meme, idee copiată prin acţiune.
  • 9:20 - 9:23
    Fiindcă toată lumea o face.
  • 9:23 - 9:25
    Poţi face subiecte multiple.
  • 9:25 - 9:27
    Ca această pereche de instrumentişti.
  • 9:27 - 9:30
    Chitaristul dintr-un singur pătrat,
  • 9:30 - 9:32
    basistul dintr-un singur pătrat.
  • 9:32 - 9:34
    Şi dacă spuneţi, "Păi, dar chitara, basul --
  • 9:34 - 9:36
    nu sunt foarte interesante.
  • 9:36 - 9:38
    Fă un instrument puţin mai complicat."
  • 9:38 - 9:40
    Ei bine, atunci poţi face o orgă.
  • 9:40 - 9:43
    (Râsete)
  • 9:43 - 9:45
    Şi ceea ce a permis asta este crearea
  • 9:45 - 9:47
    de origami la comandă.
  • 9:47 - 9:50
    Deci acum oamenii pot spune, vreau exact asta şi asta şi asta,
  • 9:50 - 9:53
    iar tu te duci şi o împătureşti.
  • 9:53 - 9:55
    Şi câteodată creezi artă de top,
  • 9:55 - 9:58
    iar câteodată îţi plăteşti facturile făcând muncă comercială.
  • 9:58 - 10:00
    Dar vreau să vă arăt nişte exemple.
  • 10:00 - 10:02
    Tot ce veţi vedea aici,
  • 10:02 - 10:05
    cu excepţia maşinii, este origami.
  • 10:05 - 10:33
    (Video)
  • 10:33 - 10:36
    (Aplauze)
  • 10:36 - 10:39
    Doar ca să vă arăt, acesta chiar a fost hârtie împăturită.
  • 10:39 - 10:41
    Calculatoarele au făcut lucrurile să se mişte,
  • 10:41 - 10:44
    dar acestea toate au fost obiecte reale împăturite pe care noi le-am făcut.
  • 10:45 - 10:48
    Şi putem utiliza această artă nu numai pentru efecte vizuale,
  • 10:48 - 10:51
    ci s-a dovedit că este utilă şi în viaţa reală.
  • 10:51 - 10:52
    Surprinzător, origami
  • 10:52 - 10:55
    şi structurile pe care le-am dezvoltat în origami
  • 10:55 - 10:58
    au dovedit aplicaţii în medicină, în ştiinţă,
  • 10:58 - 11:01
    în spaţiu, în corpul uman, electronica de consum şi altele.
  • 11:01 - 11:04
    Şi vreau să vă arăt nişte exemple.
  • 11:04 - 11:06
    Unul din primele a fost acest model:
  • 11:06 - 11:08
    acest model pliabil,
  • 11:08 - 11:11
    studiat de Koryo Miura, un inginer japonez.
  • 11:11 - 11:13
    El a studiat un model împăturit, şi a înţeles
  • 11:13 - 11:16
    că acesta se poate plia într-un pachet extrem de compact
  • 11:16 - 11:19
    care avea o structură de deschidere şi închidere foarte simplă.
  • 11:19 - 11:22
    Şi l-a folosit pentru a proiecta această arie de celule solare.
  • 11:22 - 11:25
    Este o imagine artistică, dar a zburat într-un telescop japonez
  • 11:25 - 11:27
    în 1995.
  • 11:27 - 11:29
    Acum, de fapt este puţin origami
  • 11:29 - 11:32
    şi în telescopul spaţial James Webb, dar este foarte simplu.
  • 11:32 - 11:34
    Telescopul -- mergând sus în spaţiu,
  • 11:34 - 11:37
    se despătureşte în două locuri.
  • 11:37 - 11:39
    Este împăturit în treimi. Este un model foarte simplu --
  • 11:39 - 11:41
    nici măcar nu l-aţi numi origami.
  • 11:41 - 11:44
    Ei sigur nu a trebuit să vorbească cu artişti origami.
  • 11:44 - 11:47
    Dar dacă vreţi să mergeţi mai sus cu un model mai mare decât acesta,
  • 11:47 - 11:49
    atunci poate aveţi nevoie de origami.
  • 11:49 - 11:51
    Inginerii de la Laboratorul Naţional Lawrence Livermore
  • 11:51 - 11:54
    au avut o idee pentru un telescop mult mai mare.
  • 11:54 - 11:56
    L-au numit "The Eyeglass" - Ocularul
  • 11:56 - 11:58
    Proiectul cerea orbită geosincronă,
  • 11:58 - 12:00
    la 42.000 km înălţime,
  • 12:00 - 12:03
    lentile cu diametru de 100 metri.
  • 12:03 - 12:06
    Deci, imaginaţi-vă o lentilă de dimensiunea unui teren de fotbal.
  • 12:06 - 12:08
    Erau două grupuri de oameni care erau interesaţi în asta:
  • 12:08 - 12:11
    oamenii de ştiinţă care studiază planetele, care vroiau să privească în sus,
  • 12:11 - 12:14
    şi apoi alţi oameni care vroiau să privească în jos.
  • 12:15 - 12:17
    Indiferent dacă priveşti în sus sau în jos,
  • 12:17 - 12:20
    cum îl trimiţi sus în spaţiu? Trebuie să îl trimiţi acolo sus într-o rachetă.
  • 12:20 - 12:23
    Iar rachetele sunt mici. Deci trebuie să îl faci mai mic.
  • 12:23 - 12:25
    Cum faci o coală mare de sticlă mai mică?
  • 12:25 - 12:28
    Păi, cam singura cale este să o împătureşti cumva.
  • 12:28 - 12:30
    Deci trebuie să faci ceva ca asta --
  • 12:30 - 12:32
    acesta a fost un model mic.
  • 12:33 - 12:35
    Pentru lentile, împarţi panourile, adaugi îmbinări.
  • 12:35 - 12:38
    Dar acest model nu va funcţiona
  • 12:38 - 12:41
    pentru a reduce ceva de 100 metri până la câţiva metri.
  • 12:41 - 12:43
    Aşa că inginerii de la Livermore,
  • 12:43 - 12:45
    vrând să utilizeze munca celor care au murit
  • 12:45 - 12:48
    sau poate a unor origamişti în viaţă, au spus,
  • 12:48 - 12:51
    "Să vedem dacă altcineva face astfel de lucruri."
  • 12:51 - 12:54
    Aşa că s-au uitat în comunitatea origami,
  • 12:54 - 12:56
    şi am început să lucrez cu ei.
  • 12:56 - 12:58
    Şi am dezvoltat împreună un model
  • 12:58 - 13:00
    care poate creşte până la dimensiuni arbitrar de mari,
  • 13:00 - 13:04
    dar care permite oricărui disc sau inel plat să se împăturească
  • 13:04 - 13:07
    într-un cilindru compact şi foarte simplu.
  • 13:07 - 13:09
    Şi ei au adoptat acest model pentru prima lor generaţie,
  • 13:09 - 13:11
    care nu a avut 100 de metri -- a fost unul de cinci metri.
  • 13:11 - 13:13
    Dar acesta este un telescop de cinci metri --
  • 13:13 - 13:15
    are distanţa focală cam de 400 metri.
  • 13:15 - 13:17
    Şi funcţionează perfect pe domeniul lui de test,
  • 13:17 - 13:20
    şi într-adevăr se împătureşte într-un pachet mic şi ordonat.
  • 13:21 - 13:23
    Acum, mai este un alt origami în spaţiu.
  • 13:23 - 13:26
    Agenţia Japoneză de Explorarea Spaţiului a lansat o velă solară,
  • 13:26 - 13:29
    şi puteţi vedea aici că vela se despătureşte,
  • 13:29 - 13:31
    şi încă puteţi vedea liniile de îndoire.
  • 13:31 - 13:34
    Problema care a fost rezolvată aici este
  • 13:34 - 13:37
    nevoia de a avea ceva care trebuie să fie mare şi ca o coală la destinaţie,
  • 13:37 - 13:39
    dar trebuie să aibă dimensiuni mici pentru călătorie.
  • 13:39 - 13:42
    Iar acesta funcţionează dacă te duci în spaţiu,
  • 13:42 - 13:45
    sau dacă te duci doar într-un corp uman.
  • 13:45 - 13:47
    Şi iată la ce mă refer.
  • 13:47 - 13:50
    Acesta este un stent cardiac dezvoltat de Zhong You
  • 13:50 - 13:52
    la Universitatea Oxford.
  • 13:52 - 13:55
    El ţine deschisă o arteră blocată când ajunge la destinaţie,
  • 13:55 - 13:58
    dar trebuie să fie mult mai mic pentru călătoria până acolo,
  • 13:58 - 14:00
    prin vasele sanguine.
  • 14:00 - 14:03
    Şi acest stent se împătureşte folosind un model origami,
  • 14:03 - 14:06
    bazat pe un model numit baza bombei cu apă.
  • 14:07 - 14:09
    Proiectanţii de airbag-uri au şi ei problema
  • 14:09 - 14:11
    de a împacheta coli plate
  • 14:11 - 14:14
    într-un spaţiu mic.
  • 14:14 - 14:16
    Şi ei vor să-şi facă proiectul prin simulare.
  • 14:16 - 14:18
    Deci ei au nevoie să gândească cum, într-un calculator,
  • 14:18 - 14:20
    să aplatizeze un airbag.
  • 14:20 - 14:22
    Şi algoritmii pe care i-am dezvoltat
  • 14:22 - 14:24
    pentru a face insecte
  • 14:24 - 14:27
    s-au dovedit a fi soluţia pentru airbag-uri
  • 14:27 - 14:29
    pentru a face simulări.
  • 14:29 - 14:32
    Aşa că pot face o simulare ca aceasta.
  • 14:32 - 14:34
    Acelea sunt îndoiturile origami care se formează,
  • 14:34 - 14:36
    şi acum puteţi vedea airbag-ul umflându-se
  • 14:36 - 14:39
    şi aflaţi: funcţionează?
  • 14:39 - 14:41
    Şi acesta conduce
  • 14:41 - 14:43
    la o idee foarte interesantă.
  • 14:43 - 14:46
    Ştiţi de unde au venit aceste lucruri?
  • 14:46 - 14:48
    Păi, stentul cardiac
  • 14:48 - 14:50
    a venit de la acea mică cutie gonflabilă
  • 14:50 - 14:53
    despre care aţi aflat în şcoala generală.
  • 14:53 - 14:56
    Este acelaşi model, numit "baza bombei cu apă".
  • 14:56 - 14:58
    Algoritmul de aplatizare a airbag-ului
  • 14:58 - 15:00
    a venit din toate dezvoltările
  • 15:00 - 15:03
    împachetării de cercuri şi teoria matematică
  • 15:03 - 15:05
    care a fost dezvoltată de fapt
  • 15:05 - 15:08
    pentru a crea insecte -- lucruri cu picioare.
  • 15:09 - 15:11
    Chestia este că acesta se întâmplă des
  • 15:11 - 15:13
    în matematică şi ştiinţă.
  • 15:13 - 15:16
    Când ai matematica implicată, problemele pe care le rezolvi
  • 15:16 - 15:18
    doar pentru valoare estetică,
  • 15:18 - 15:20
    sau pentru a crea ceva frumos,
  • 15:20 - 15:22
    se întorc şi se dovedesc
  • 15:22 - 15:25
    a avea o aplicaţie în lumea reală.
  • 15:25 - 15:28
    Şi aşa ciudat şi surprinzător cum pare să sune,
  • 15:28 - 15:31
    origami poate va salva într-o zi chiar o viaţă.
  • 15:32 - 15:34
    Mulţumesc.
  • 15:34 - 15:36
    (Aplauze)
Title:
Robert Lang împătureşte un origami complet nou
Speaker:
Robert Lang
Description:

Robert Lang este un pioner al celui mai nou tip de origami -- foloseşte matematica şi principii inginereşti pentru a împături modele deosebit de complicate care sunt frumoase şi, câteodată, foarte utile.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
15:36
Laszlo Kereszturi added a translation

Romanian subtitles

Revisions