Tan Le: Povestea mea ca imigrant
-
0:00 - 0:03Cum aş putea vorbi în 10 minute
-
0:03 - 0:06despre legăturile dintre femei pe o perioadă de trei generaţii,
-
0:06 - 0:09despre uimitoarea putere a acestor legături
-
0:09 - 0:11care a apărut în viaţa
-
0:11 - 0:13unei fetiţe de partru ani
-
0:13 - 0:15cuibărită lângă surioara ei,
-
0:15 - 0:17mama şi bunica ei
-
0:17 - 0:19vreme de cinci zile şi cinci nopţi
-
0:19 - 0:21într-o barcă mică din Marea Chinei,
-
0:21 - 0:24acum mai bine de 30 de ani,
-
0:24 - 0:26legături care au apărut în viaţa acelei fetiţe
-
0:26 - 0:29şi nu-au părăsit-o niciodată -
-
0:29 - 0:31acea fetiţă care trăieşte acum în San Francisco
-
0:31 - 0:34şi vă vorbeşte astăzi?
-
0:34 - 0:37Aceasta nu este o poveste terminată.
-
0:37 - 0:40Este un mozaic de piese care nu este încă asamblat.
-
0:40 - 0:44Permiteţi-mi să vă povestesc despre câteva dintre piese.
-
0:44 - 0:46Imaginaţi-vă prima piesă:
-
0:46 - 0:49un bărbat care îşi arde munca de o viaţă.
-
0:49 - 0:52El este un poet, un dramaturg,
-
0:52 - 0:54un bărbat care în întreagă viaţă
-
0:54 - 0:56şi-a găsit un echilibru în singura speranţă
-
0:56 - 0:59de unitate şi libertate a ţării sale.
-
0:59 - 1:02Imaginaţi-vi-l pe vremea când comuniştii intrau în Saigon,
-
1:02 - 1:04confruntându-se cu faptul
-
1:04 - 1:06că viaţa lui fusese risipită inutil.
-
1:06 - 1:09Cuvintele, atâta timp prieteni dragi, acum îşi băteau joc de el.
-
1:09 - 1:12S-a refugiat în linişte.
-
1:12 - 1:16A murit frânt de istorie.
-
1:16 - 1:18El este bunicul meu.
-
1:18 - 1:22Nu l-am cunoscut niciodată.
-
1:22 - 1:26Dar vieţile noastre sunt mult mai mult decât amintirile noastre.
-
1:26 - 1:29Bunica mea nu m-a lăsat niciodată să-i uit viaţa.
-
1:29 - 1:32Datoria mea era să nu permit ca viaţa lui să fi fost în van,
-
1:32 - 1:34şi lecţia mea era să învăţ
-
1:34 - 1:37că, da, istoria încercase să ne zdrobească,
-
1:37 - 1:39dar am rezistat.
-
1:39 - 1:41Următoarea piesă a mozaicului
-
1:41 - 1:43este o barcă în zorii zilei
-
1:43 - 1:46care pluteşte liniştit pe mare.
-
1:46 - 1:48Mama mea, Mai, avea 18 ani
-
1:48 - 1:50când a murit tatăl ei -
-
1:50 - 1:52era deja într-o căsătorie aranjată,
-
1:52 - 1:55deja cu două fetiţe.
-
1:55 - 1:58Pentru ea, viaţa s-a rezumat la o singură sarcină:
-
1:58 - 2:00să scape de familia ei
-
2:00 - 2:03şi să îşi facă o viaţă nouă în Australia.
-
2:03 - 2:05Era de neconceput pentru ea
-
2:05 - 2:07să nu reuşească.
-
2:07 - 2:10Aşadar după o aventură de patru ani care sfidează ficţiunea,
-
2:10 - 2:12o barcă a pornit pe mare
-
2:12 - 2:15deghizată într-o navă de pescuit.
-
2:15 - 2:18Toţi adulţii ştiau riscurile.
-
2:18 - 2:20Cel mai mult le era frică de piraţi,
-
2:20 - 2:22viol şi moarte.
-
2:22 - 2:24La fel cu majoritatea adulţilor din barcă,
-
2:24 - 2:28mama mea avea o sticluţă cu otravă.
-
2:28 - 2:31Dacă am fi fost prinşi, mai întâi sora mea şi cu mine,
-
2:31 - 2:35apoi ea şi bunica ar fi băut.
-
2:35 - 2:37Primele mele amintiri sunt din barcă -
-
2:37 - 2:39ritmul constant al motorului,
-
2:39 - 2:42prova înclinându-se pe fiecare val,
-
2:42 - 2:45orizontul nesfârşit şi gol.
-
2:45 - 2:48Nu-mi amintesc piraţii care au venit de multe ori,
-
2:48 - 2:50dar au fost induşi în eroare de curajul
-
2:50 - 2:52bărbaţilor de pe barcă,
-
2:52 - 2:54sau atunci când motorul s-a oprit
-
2:54 - 2:57şi nu a mai pornit timp de şase ore.
-
2:57 - 2:59Dar îmi amintesc luminile de pe platforma de foraj
-
2:59 - 3:01de pe coasta malaeziană
-
3:01 - 3:04şi de tânărul care s-a prăbuşit şi a murit,
-
3:04 - 3:07sfârşitul călătoriei fusese prea mult pentru el,
-
3:07 - 3:09şi primul măr pe care l-am gustat,
-
3:09 - 3:12care mi-a fost dat de oamenii de pe platformă.
-
3:12 - 3:15Niciun măr nu mai avusese acelaşi gust.
-
3:17 - 3:19După trei luni într-o tabără de refugiaţi,
-
3:19 - 3:21am ajuns în Melbourne.
-
3:21 - 3:23Iar următoarea piesă de mozaic
-
3:23 - 3:26este despre patru femei din trei generaţii
-
3:26 - 3:29care îşi clădesc o nouă viaţă împreună.
-
3:29 - 3:31Ne-am stabilit în Footscray,
-
3:31 - 3:33o suburbie de clasă muncitoare
-
3:33 - 3:36a cărei demografie este formată din straturi de imigranţi.
-
3:36 - 3:38Spre deosebire de suburbiile stabile de clasă mijlocie,
-
3:38 - 3:40de a căror existenţă nu eram conştientă,
-
3:40 - 3:43nu simţeam că am avea vreun drept în Footscray.
-
3:43 - 3:46Mirosurile din uşile magazinelor veneau din restul lumii.
-
3:46 - 3:48Şi fragmente în engleză greoaie
-
3:48 - 3:50erau schimbate între oameni
-
3:50 - 3:52care aveau în comun un lucru:
-
3:52 - 3:55cu toţii o luau de la început.
-
3:55 - 3:57Mama mea a lucrat în ferme,
-
3:57 - 3:59apoi într-o uzină de maşini,
-
3:59 - 4:01lucra şase zile, ture duble.
-
4:01 - 4:04Cumva şi-a făcut timp să înveţe engleză
-
4:04 - 4:06şi a obţinut calificări IT.
-
4:06 - 4:08Eram săraci.
-
4:08 - 4:10Toţi dolarii erau alocaţi
-
4:10 - 4:12şi cursuri suplimentare de engleză şi matematică
-
4:12 - 4:14intrau în buget
-
4:14 - 4:17indiferent de ce rămânea pe-afară,
-
4:17 - 4:19ceea ce, de obicei, erau hainele noi;
-
4:19 - 4:21mereu le luam la mâna a doua.
-
4:21 - 4:24Două perechi de ciorapi pentru şcoală,
-
4:24 - 4:26fiecare ca să ascundă găurile din cealaltă pereche.
-
4:26 - 4:28O uniformă de şcoală până la glezne,
-
4:28 - 4:32pentru că trebuia să reziste şase ani.
-
4:32 - 4:34Şi erau rare, însă cântecele stigmatizatoare
-
4:34 - 4:36precum "ochi oblici"
-
4:36 - 4:38şi câte un graffiti ocazional:
-
4:38 - 4:40''Asiaticilor, plecaţi acasă.''
-
4:40 - 4:42Acasă unde?
-
4:42 - 4:45Ceva s-a crispat în mine.
-
4:45 - 4:47A fost o ambiţionare
-
4:47 - 4:51şi o voce înceată care spunea ''Am să trec de voi''.
-
4:51 - 4:53Mama mea, sora mea şi cu mine
-
4:53 - 4:56dormeam în acelaşi pat.
-
4:56 - 4:58Mama mea era epuizată în fiecare noapte,
-
4:58 - 5:00dar ne povesteam una alteia despre ce se întâmplase în acea zi
-
5:00 - 5:02şi ascultam mişcările
-
5:02 - 5:04bunicii mele în jurul casei.
-
5:04 - 5:06Mama mea avea coşmaruri
-
5:06 - 5:09toate despre barcă.
-
5:09 - 5:12Şi sarcina mea era să stau trează până când începeau coşmarurile
-
5:12 - 5:15astfel încât să o trezesc.
-
5:15 - 5:17A deschis un magazin de calculatoare
-
5:17 - 5:19apoi a studiat pentru a deveni cosmeticiană
-
5:19 - 5:21şi a mai deschis o afacere.
-
5:21 - 5:23Şi femeile veneau cu poveştile lor
-
5:23 - 5:25despre bărbaţi care nu puteau să facă tranziţia,
-
5:25 - 5:27furioşi şi inflexibili,
-
5:27 - 5:30şi copii tulburaţi, prinşi între două lumi.
-
5:30 - 5:33Se căutau burse şi sponsori.
-
5:33 - 5:35Se stabileau centre.
-
5:35 - 5:37Trăiam în lumi paralele.
-
5:37 - 5:41Într-una, eram elevul asiatic tipic,
-
5:41 - 5:44neabătută în cerinţele pe care mi le impusesem.
-
5:44 - 5:47În cealaltă, eram cuprinsă în vieţi precare,
-
5:47 - 5:49tragic cicatrizate de violenţă,
-
5:49 - 5:52abuz de droguri şi singurătate.
-
5:52 - 5:54Dar de-a lungul oamenilor, atât de mulţi au fost ajutaţi.
-
5:54 - 5:57Şi pentru acest efort, când eram în ultimul an de studenţie la drept,
-
5:57 - 6:00am fost aleasă drept tânărul australian al anului.
-
6:00 - 6:02Am fost catapultată
-
6:02 - 6:04dintr-o piesă de mozaic în alta,
-
6:04 - 6:06şi marginile lor nu se potrivesc.
-
6:06 - 6:08Tan Le, locuitoarea anonimă din Footscray,
-
6:08 - 6:12era acum Tan Le, refugiata şi activista socială,
-
6:12 - 6:15invitată să vorbească în locaţii de care nu mai auzise niciodată
-
6:15 - 6:17şi în case a căror existenţă
-
6:17 - 6:19nu şi-ar fi putut-o imagina vreodată.
-
6:19 - 6:21Nu cunoşteam obiceiurile.
-
6:21 - 6:24Nu ştiam să folosesc tacâmurile.
-
6:24 - 6:27Nu ştiam să vorbesc despre vinuri.
-
6:27 - 6:31Nu ştiam să vorbesc despre nimic.
-
6:31 - 6:34Vroiam să mă adăpostesc în rutina şi comfortul
-
6:34 - 6:37unei vieţi dintr-o suburbie nesemnificativă -
-
6:37 - 6:40o bunică, o mamă şi două fiice
-
6:40 - 6:43terminând fiecare zi aşa cum o făcuseră timp de aproape 20 de ani,
-
6:43 - 6:45spunându-şi una alteia poveştile zilei
-
6:45 - 6:47şi adormind,
-
6:47 - 6:51toate trei în acelaşi pat.
-
6:51 - 6:55I-am spus mamei că nu pot să o fac.
-
6:55 - 6:58Mi-a amintit că aveam cam aceeaşi vârstă pe care o avusese ea
-
6:58 - 7:01atunci când ne-am urcat în acea barcă.
-
7:01 - 7:04Renunţarea nu fusese niciodată o opţiune.
-
7:04 - 7:06''Pur şi simplu o faci,'' a zis.
-
7:06 - 7:09''şi să nu fii ceea ce nu eşti.''
-
7:09 - 7:12Aşa că am vorbit despre şomajul tinerilor şi educaţie,
-
7:12 - 7:15şi despre neglijarea celor marginalizaţi şi celor lipsiţi de drepturi.
-
7:15 - 7:17Şi cu cât vorbeam mai onest,
-
7:17 - 7:20cu atât mai mult mi se cerea să vorbesc.
-
7:20 - 7:23Am cunoscut oameni venind din toate mediile,
-
7:23 - 7:25atât de mulţi făceau lucruri care le plăceau,
-
7:25 - 7:28trăind la frontierele posibilităţii.
-
7:28 - 7:31Şi chiar dacă mi-am terminat studiile,
-
7:31 - 7:34mi-am dat seama că nu mă puteam aşeza într-o carieră în drept.
-
7:34 - 7:37Trebuia să mai fie încă o piesă a mozaicului.
-
7:37 - 7:40Şi am înţeles în acelaşi timp
-
7:40 - 7:42că este în regulă să fii un străin,
-
7:42 - 7:44cineva care abia a sosit,
-
7:44 - 7:46nou în peisaj -
-
7:46 - 7:48şi că nu este doar în regulă,
-
7:48 - 7:50dar este ceva pentru care să fii recunoscător,
-
7:50 - 7:53probabil un cadou de pe barcă.
-
7:53 - 7:55Pentru că atunci când eşti din interior
-
7:55 - 7:57este foarte uşor ca orizonturile să ţi se îngusteze,
-
7:57 - 7:59este foarte uşor
-
7:59 - 8:02să accepţi presupunerile provinciei tale.
-
8:02 - 8:05Am păşit în afara zonei mele de confort suficient de mult până acum
-
8:05 - 8:07ca să ştiu că, da, lumea se dezintegrează,
-
8:07 - 8:10dar nu în modul în care ne temem noi.
-
8:10 - 8:12Posibilităţile care nu ar fi trebuit să fie admise
-
8:12 - 8:14au fost încurajate scandalos.
-
8:14 - 8:16Era o energie acolo,
-
8:16 - 8:18un optimism implacabil,
-
8:18 - 8:21un amestec ciudat de umilinţă şi îndrăzneală.
-
8:21 - 8:23Aşa că mi-am urmat intuiţia.
-
8:23 - 8:26Am adunat în jurul meu un grup mic de oameni
-
8:26 - 8:28pentru care eticheta ''Nu se poate face''
-
8:28 - 8:31era o provocare irezistibilă.
-
8:31 - 8:33Timp de un an nu am avut niciun ban.
-
8:33 - 8:35La sfârşitul zilei făceam o oală mare de supă
-
8:35 - 8:37pe care o împărţeam cu toţii.
-
8:37 - 8:40Lucram până noaptea târziu.
-
8:40 - 8:42Majoritatea ideilor noastre erau nebuneşti,
-
8:42 - 8:44dar câteva erau extraordinare,
-
8:44 - 8:47şi am reuşit.
-
8:47 - 8:49Am luat decizia de a mă muta în Statele Unite
-
8:49 - 8:51după o singură călătorie.
-
8:51 - 8:53Iarăşi intuiţia mea.
-
8:53 - 8:55Trei luni mai târziu m-am mutat,
-
8:55 - 8:58şi aventura a contiunat.
-
8:58 - 9:00Înainte să închei,
-
9:00 - 9:03permiteţi-mi să vă povestesc despre bunica mea.
-
9:03 - 9:05Ea a crescut într-o vreme
-
9:05 - 9:07când Confucianismul era norma în societate
-
9:07 - 9:10şi funcţionarul din localitate era persoana care conta.
-
9:10 - 9:13Viaţa nu se schimbase timp de secole.
-
9:13 - 9:17Tatăl ei murise la scurt timp după naşterea ei.
-
9:17 - 9:20Mama ei a crescut-o singură.
-
9:20 - 9:23La 17 ani, a devenit a doua soţie
-
9:23 - 9:26a unui Mandarin a cărui mamă o bătea.
-
9:26 - 9:28Fără niciun sprijin din partea soţului,
-
9:28 - 9:31ea produs senzaţie chemându-l la tribunal
-
9:31 - 9:33şi susţinându-şi singură cauza,
-
9:33 - 9:36şi o şi mai mare senzaţie atunci când a câştigat.
-
9:36 - 9:38(Râsete)
-
9:38 - 9:42(Aplauze)
-
9:42 - 9:46''Nu se poate" s-a demonstrat că este greşit.
-
9:48 - 9:51Făceam duş într-o cameră de hotel din Sidney
-
9:51 - 9:53atunci când a murit
-
9:53 - 9:56la 950 de kilometri distanţă de Melbourne.
-
9:56 - 9:58M-am uitat prin cabina de duş
-
9:58 - 10:01şi am văzut-o stând pe partea cealaltă.
-
10:01 - 10:03Ştiam că venise să îşi ia adio.
-
10:03 - 10:06Mama m-a sunat câteva minute mai târziu.
-
10:06 - 10:08După câteva zile,
-
10:08 - 10:10am mers la un templu budist din Footscray
-
10:10 - 10:12şi am stat pe lângă sicriu.
-
10:12 - 10:14I-am spus poveşti
-
10:14 - 10:17şi am asigurat-o că încă mai suntem cu ea.
-
10:17 - 10:20La miezul nopţii a venit călugărul
-
10:20 - 10:23şi ne-a spus că trebuie să închidă sicriul.
-
10:23 - 10:26Mama ne-a zis să îi atingem mâna.
-
10:26 - 10:28A întrebat călugărul,
-
10:28 - 10:30''De mâna îi este atât de caldă
-
10:30 - 10:33iar restul corpului atât de rece?''
-
10:33 - 10:37''Pentru că o ţii de mână încă de dimineaţă,'' a spus el.
-
10:37 - 10:40''Nu i-ai dat deloc drumul.''
-
10:42 - 10:44Dacă este o forţă în familia noastră,
-
10:44 - 10:46ea se transmite prin femei.
-
10:46 - 10:49Având în vedere cine am fost şi cum ne-a format viaţa,
-
10:49 - 10:51acum putem vedea
-
10:51 - 10:53că bărbaţii care ar fi putut intra în vieţile noastre
-
10:53 - 10:55ne-ar fi pus beţe în roate.
-
10:55 - 10:58Înfrângerea ar fi venit prea uşor.
-
10:58 - 11:00Acum mi-ar plăcea să am şi eu copii,
-
11:00 - 11:03şi mă gândesc la barcă.
-
11:03 - 11:06Cine ar putea să îşi dorească aşa ceva?
-
11:06 - 11:08Şi totuşi îmi este teamă de privilegiu,
-
11:08 - 11:10de uşurinţă,
-
11:10 - 11:12de drepturi deosebite.
-
11:12 - 11:14Pot să le ofer o provă în vieţile lor,
-
11:14 - 11:17care se sparge curajos fiecare val,
-
11:17 - 11:20zgomotul netulburat şi regulat al motorului,
-
11:20 - 11:22orizontul nesfârşit
-
11:22 - 11:24care nu garantează nimic?
-
11:24 - 11:26Nu ştiu.
-
11:26 - 11:28Dar dacă aş putea să o fac
-
11:28 - 11:30şi să-i văd totuşi trecuţi în siguranţă dincolo,
-
11:30 - 11:33aş face-o.
-
11:33 - 11:45(Aplauze)
-
11:45 - 11:48Şi de asemenea, mama lui Tan este aici astăzi
-
11:48 - 11:51în rândul al patrulea sau al cincilea.
-
11:51 - 11:55(Aplauze)
- Title:
- Tan Le: Povestea mea ca imigrant
- Speaker:
- Tan Le
- Description:
-
În 2010, specialistul în tehnică Tan Lee a intrat pe scena TEDGlobal pentru a face o demonstraţie e unei noi interfeţe foarte puternice. Dar acum, la TEDxWomen, ea spune o poveste foarte personală: povestea familiei ei - mama, bunica şi sora - care fug din Vietnam pentru a-şi construi o viaţă nouă.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 11:56