< Return to Video

Hans Rosling dezvaluie noi viziuni despre saracie.

  • 0:00 - 0:02
    Anul trecut v-am spus trei lucruri.
  • 0:02 - 0:05
    V-am spus ca statisticile despre lumea in care traim
  • 0:05 - 0:08
    nu au fost date publicitatii in mod potrivit.
  • 0:08 - 0:10
    Din aceasta cauza, inca mai avem o viziune invechita
  • 0:10 - 0:13
    a tarilor in curs de dezvoltare si a celor industrializate, care este gresita.
  • 0:14 - 0:18
    Iar graficele animate pot arata lucrurile intr-un mod diferit.
  • 0:19 - 0:21
    Lucurile se schimba.
  • 0:21 - 0:25
    Si astazi, pe pagina de internet a Diviziei de Statistici a Natiunilor Unite,
  • 0:25 - 0:28
    este specificat, de la 1 mai, access nerestrictionat la bazele de date.
  • 0:30 - 0:33
    (Aplauze)
  • 0:33 - 0:37
    Si acum va voi arata imaginea pe ecran.
  • 0:38 - 0:39
    Deci, trei evenimente au avut loc.
  • 0:39 - 0:42
    Natiunile Unite si-au facut publice bazele de date,
  • 0:42 - 0:46
    si avem o noua versiune de software
  • 0:46 - 0:48
    care functioneaza online,
  • 0:48 - 0:50
    deci nu mai trebuie sa o descarcati local.
  • 0:51 - 0:53
    Si acum voi repeta ce ati vazut anul trecut.
  • 0:53 - 0:54
    Bulele reprezinta tari.
  • 0:54 - 0:58
    Aici avem rata fertilitatii - numarul de copii pe femeie -
  • 0:58 - 1:01
    si aici avem durata vietii in ani.
  • 1:02 - 1:05
    Aici e 1950 - acelea sunt tarile industrializate,
  • 1:05 - 1:06
    acelea sunt tarile in curs de dezvoltare.
  • 1:06 - 1:08
    In acel moment exista un "noi" si "ei".
  • 1:08 - 1:10
    Exista o diferenta foarte mare in lume.
  • 1:10 - 1:14
    Dar apoi a aparut o schimbare, iar lucrurile au evoluat chiar spre bine.
  • 1:14 - 1:15
    Si uitati ce se intampla.
  • 1:16 - 1:19
    Vedeti China, care este bula cea mare si rosie;
  • 1:19 - 1:20
    albastrul de acolo e India.
  • 1:20 - 1:23
    Voi incerca sa fiu
  • 1:23 - 1:25
    un pic mai serios anul acesta cand va voi arata
  • 1:25 - 1:27
    cum lucrurile s-au schimbat cu adevarat.
  • 1:28 - 1:31
    Si e Africa care e evident o problema aici jos, nu-i asa?
  • 1:31 - 1:34
    Inca mai exista familii mari si epidemia HIV
  • 1:34 - 1:36
    au adus tarile in partea de jos, asa cum vedeti.
  • 1:36 - 1:39
    Partea asta seamana, mai mult sau mai putin, cu ce am vazut si anul trecut,
  • 1:39 - 1:41
    si asa vor evolua lucrurile in viitor.
  • 1:42 - 1:44
    Si voi vorbi despre, e asta posibil?
  • 1:44 - 1:47
    Pentru ca eu am prezentat acum statistici care nu exista.
  • 1:48 - 1:50
    Pentru ca aici suntem noi acum.
  • 1:50 - 1:53
    Chiar e posibil sa se intample asta?
  • 1:54 - 1:56
    Acopar intreaga perioada a vietii mele aici, intelegeti?
  • 1:56 - 1:58
    Ma astept sa traiesc 100 de ani.
  • 1:58 - 2:00
    Si aici suntem astazi.
  • 2:00 - 2:07
    Acum sa ne uitam aici in loc de situatia economica in lume.
  • 2:08 - 2:13
    Si vreau sa va arat aceasta raportata la rata de supravietuire a copiilor.
  • 2:13 - 2:14
    Schimbam axele:
  • 2:15 - 2:19
    aici avem mortalitatea infantila - adica, rata de supravietuire
  • 2:19 - 2:21
    4 copii mor aici, 200 aici
  • 2:22 - 2:24
    Si pe aceasta axa avem GDP per capita
  • 2:25 - 2:28
    Si aici a fost 2007.
  • 2:28 - 2:32
    Si daca mergem inapoi in timp, am adaugat niste statistici istorice -
  • 2:32 - 2:38
    mergem, mergem, mergem - nu sunt asa de multe statistici de acum 100 de ani.
  • 2:38 - 2:40
    Unele tari insa aveau statistici.
  • 2:40 - 2:42
    Ne uitam in arhiva,
  • 2:42 - 2:46
    si acum am ajuns in 1820,
  • 2:46 - 2:50
    doar Austria si Suedia pot oferi cifre.
  • 2:50 - 2:53
    (Rasete)
  • 2:53 - 2:57
    Dar erau aici jos, aveau 1000 de dolari de persoana pe an.
  • 2:57 - 3:00
    Si pierdeau o cincime din copii inainte de prima lor aniversare.
  • 3:01 - 3:04
    Deci asta e ce se intampla in lume, daca derulam lumea intreaga
  • 3:04 - 3:07
    cum au devenit ei incet mai bogati, si mai bogati,
  • 3:07 - 3:08
    si se adauga statistici.
  • 3:08 - 3:10
    Nu-i asa ca e frumos cand se adauga statistici?
  • 3:10 - 3:12
    Vedeti cat e de important acest lucru?
  • 3:12 - 3:14
    Si aici copii nu traiesc mai mult.
  • 3:14 - 3:18
    In secolul trecut, 1870, a fost nefast pentru copii in Europa.
  • 3:18 - 3:20
    pentru ca majoritatea acestor statistici sunt din Europa.
  • 3:20 - 3:23
    Abia spre sfarsitul secolului
  • 3:23 - 3:26
    mai mult de 90% dintre copii supravietuiesc mai mult de un an.
  • 3:26 - 3:29
    Aici vedem India cum apare, cu primele date din India.
  • 3:29 - 3:34
    Si aici sunt Statele Unite indepartandu-se, castigand mai multi bani.
  • 3:34 - 3:39
    Si in curand vom vedea China cum apare in cel mai indepartat colt aici.
  • 3:39 - 3:41
    Si se misca in sus cu Mao Tse-Tung, castigand la sanatate,
  • 3:41 - 3:42
    fara sa devina mai bogati.
  • 3:42 - 3:45
    Aici a murit, apoi Deng Xiaoping aduce bani,
  • 3:45 - 3:46
    si se misca in partea asta.
  • 3:47 - 3:49
    Iar bulele continua sa se miste incolo sus,
  • 3:49 - 3:51
    si asa arata lumea astazi.
  • 3:51 - 3:57
    (Aplauze)
  • 3:57 - 4:00
    Haideti sa ne uitam la Statele Unite.
  • 4:00 - 4:03
    Avem aici o functie - pot spune lumii, "Stai unde esti."
  • 4:04 - 4:07
    Si iau Statele Unite - inca vrem sa mai vedem fundalul -
  • 4:07 - 4:10
    Le pun aici sus asa, si acum mergem inapoi in timp.
  • 4:10 - 4:13
    Si vedem cum Statele Unite
  • 4:13 - 4:16
    se duce spre dreapta fata de majoritate.
  • 4:16 - 4:18
    Sunt pe partea cu bani tot timpul.
  • 4:19 - 4:24
    Si aici jos in 1915, Statele Unite erau langa India -
  • 4:25 - 4:27
    India de acum, India contemporana.
  • 4:27 - 4:29
    Si asta inseamna ca Statele Unite erau mai bogate,
  • 4:29 - 4:33
    dar pierdeau, proportional, mai multi copii decat pierde India acum.
  • 4:34 - 4:37
    Si uitati-va aici - comparata cu Filipine de astazi.
  • 4:37 - 4:40
    Filipine, astazi, are aproape aceeasi economie
  • 4:41 - 4:43
    pe care o aveau Statele Unite in timpul Primului Razboi Mondial.
  • 4:43 - 4:47
    Dar trebuie sa aducem Statele Unite inainte in timp destul de mult
  • 4:47 - 4:50
    ca sa gasim acelasi grad de sanatate in Statele Unite
  • 4:50 - 4:51
    cum avem in Filipine.
  • 4:52 - 4:55
    Aici, in 1957, gradul de sanatate al Statelor Unite
  • 4:55 - 4:57
    e acelasi ca in Filipine.
  • 4:57 - 5:00
    Si asta e drama acestei lumi pe care multi o numesc globalizata,
  • 5:00 - 5:03
    faptul ca Asia, tarile arabe, America Latina,
  • 5:03 - 5:08
    sunt mult mai inaintate in sanatate, educatie,
  • 5:08 - 5:11
    avind resursele umane decat sunt din punct de vedere economic.
  • 5:11 - 5:13
    Aceasta e discrepanta in ceea ce se intimpla astazi
  • 5:13 - 5:15
    in economiile emergente.
  • 5:15 - 5:19
    Acolo, in momentul de fata, beneficiile sociale, progresul social,
  • 5:19 - 5:22
    sunt mai avansate decat progresul economic.
  • 5:22 - 5:28
    Si in 1957 - Statele Unite aveau aceeasi economie ca Chile astazi.
  • 5:29 - 5:32
    Si cat de mult trebuie sa avansam Statele Unite
  • 5:32 - 5:34
    ca sa ajungem la acelasi nivel de sanatate cum are Chile astazi?
  • 5:35 - 5:40
    Cred ca trebuie sa mergem, aici - avem 2001, sau 2002 -
  • 5:40 - 5:42
    Statele Unite au acelasi nivel de sanatate ca Chile astazi..
  • 5:42 - 5:43
    Chile vine puternic din urma!
  • 5:44 - 5:46
    In cativa e posibil ca Chile sa aiba o rata a supravietuirii infantile
  • 5:46 - 5:48
    mai buna decat Statele Unite.
  • 5:48 - 5:51
    Asta chiar e o schimbare, faptul ca avem aceasta intarziere
  • 5:51 - 5:56
    de, mai mult sau mai putin, 30 - 40 de ani in materie de sanatate.
  • 5:56 - 5:58
    Iar in spatele sanatatii sta nivelul educatiei.
  • 5:58 - 6:00
    Si mai sunt si multe altele legate de infrastructura,
  • 6:00 - 6:03
    si resuresele umane in general.
  • 6:03 - 6:06
    Acum putem sa luam asta de aici -
  • 6:06 - 6:10
    si as vrea sa va arat viteza,
  • 6:10 - 6:13
    rata schimbarii, cat de repede s-au miscat.
  • 6:13 - 6:20
    Si mergem inapoi in 1920, si vreau sa va uitati la Japonia.
  • 6:21 - 6:24
    Si vreau sa va uitati la Suedia si la Statele Unite.
  • 6:24 - 6:26
    Si vom organiza o cursa acum
  • 6:26 - 6:29
    intre Ford-ul asta galben de aici
  • 6:29 - 6:31
    si Toyota cea rosie de aici jos,
  • 6:31 - 6:33
    Si Volvo-ul maroniu.
  • 6:33 - 6:35
    (Rasete)
  • 6:35 - 6:37
    Si am inceput, am inceput.
  • 6:37 - 6:40
    Toyota are un start foarte prost acolo jos, vedeti,
  • 6:40 - 6:43
    iar Statele Unite, Ford, cam ies de pe drum acolo.
  • 6:43 - 6:44
    Iar Volvo-ul se descurca chiar bine.
  • 6:44 - 6:46
    Acesta e razboiul. Toyota a iesit de pe drum de tot, iar acum
  • 6:46 - 6:49
    Toyota revine pe partea mai sanatoasa a Suediei -
  • 6:49 - 6:50
    vedeti?
  • 6:50 - 6:51
    Si depaseste Suedia,
  • 6:51 - 6:53
    iar acum sunt mai sanatosi decat Suedia.
  • 6:53 - 6:55
    Aici e momentul in care mi-am vandut Volvo-ul si mi-am luat o Toyota.
  • 6:55 - 6:58
    (Rasete)
  • 6:58 - 7:02
    Si acum vedeti ca viteza de schimbare a fost extrem de mare in Japonia.
  • 7:02 - 7:04
    Chiar au venit puternic din urma.
  • 7:04 - 7:06
    Dar aceste schimbari sunt graduale.
  • 7:06 - 7:09
    Trebuie sa avem o viziune de mai multe generatii ca sa intelegem.
  • 7:09 - 7:14
    Si sa va arat propria mea istorie de familie -
  • 7:14 - 7:16
    am facut graficele astea de aici.
  • 7:16 - 7:20
    Si aici e acelasi lucru, bani aici jos, si sanatatea, intelegeti?
  • 7:20 - 7:22
    Iar asta e familia mea.
  • 7:23 - 7:27
    Asta e Suedia, 1830, cand stra-stra-bunica mea s-a nascut.
  • 7:28 - 7:30
    Suedia era cum e Sierra Leone astazi.
  • 7:31 - 7:34
    Iar aici e cand stra-bunica mea s-a nascut, 1863.
  • 7:35 - 7:37
    Si Suedia era ca Mozambic.
  • 7:37 - 7:39
    Iar aici e cand bunica mea s-a nascut, 1891.
  • 7:39 - 7:41
    Ea a avut grija de mine cand eram copil,
  • 7:41 - 7:43
    deci nu mai vorbesc despre statistici acum -
  • 7:43 - 7:45
    acum este despre istoria familiei mele.
  • 7:46 - 7:47
    Eu cred in statistici doar intr-un singur mod,
  • 7:47 - 7:50
    atunci cand sunt statistici verificate de bunica.
  • 7:50 - 7:53
    (Rasete)
  • 7:53 - 7:56
    Cred ca e cea mai buna metoda de a verifica statistici istorice.
  • 7:56 - 7:57
    Suedia era ca Ghana.
  • 7:57 - 8:00
    E interesant sa vezi gradul enorm de diversitate
  • 8:00 - 8:02
    din Africa sub-Sahariana.
  • 8:03 - 8:05
    V-am spus-o anul trecut, v-o mai spun odata,
  • 8:05 - 8:08
    mama mea s-a nascut in Egipt, iar eu - eu cine sunt?
  • 8:08 - 8:09
    Eu sunt mexicanul familiei.
  • 8:10 - 8:12
    Si fiica mea, ea s-a nascut in Chile,
  • 8:12 - 8:14
    si neapoata mea s-a nascut in Singapore,
  • 8:14 - 8:16
    acum cea mai sanatoasa tara in lume.
  • 8:16 - 8:18
    A intrecut Suedia acum cam doi sau trei ani,
  • 8:18 - 8:20
    cu o rata de supravietuire infantila mai mare.
  • 8:20 - 8:21
    Dar e o tara foarte mica, doar stiti.
  • 8:21 - 8:23
    Sunt asa de aproape de spital,
  • 8:23 - 8:24
    incat nu ii putem intrece in padurile astea.
  • 8:24 - 8:27
    (Rasete)
  • 8:27 - 8:28
    Dar aduc un omagiu Singapore-lui.
  • 8:28 - 8:30
    Singapore sunt cei mai tari, acum.
  • 8:30 - 8:34
    Si asta se pare ca e o poveste foarte buna.
  • 8:34 - 8:38
    Dar, in realitate, nu este atat de simplu, ca e o poveste buna in intregime.
  • 8:38 - 8:41
    Pentru ca trebuie sa va arat una dintre celelalte facilitati.
  • 8:41 - 8:46
    Putem sa facem culoarea sa reprezinte o variabila -
  • 8:46 - 8:47
    si ce aleg eu aici?
  • 8:47 - 8:51
    Emisii de dioxid de carbon, tone metrice per capita.
  • 8:52 - 8:57
    Aici e 1962, si Statele Unite emanau 16 tone de persoana.
  • 8:57 - 8:59
    Si China emana 0,6
  • 8:59 - 9:03
    iar India emana 0.32 tone per capita.
  • 9:03 - 9:06
    Si ce s-a intamplat cand am avansat in timp?
  • 9:06 - 9:08
    Pai vedeti povestea frumoasa a devenirii mai bogati
  • 9:08 - 9:09
    si mai sanatosi -
  • 9:09 - 9:14
    toata lumea au facut-o cu costul emisiilor de dioxid de carbon.
  • 9:14 - 9:17
    Nu e nimeni care sa nu o fi facut asa pana acum.
  • 9:17 - 9:20
    Si nu avem toate datele la zi
  • 9:20 - 9:23
    pentru ca aceste informatii sunt foarte importante astazi.
  • 9:23 - 9:25
    Si am ajuns in 2001.
  • 9:26 - 9:30
    In discutiile la care am participat cu liderii mondiali, stiti,
  • 9:30 - 9:34
    multi spun ca, acum, problema majora sunt economiile emergente,
  • 9:34 - 9:37
    emit prea mult dioxid de carbon.
  • 9:37 - 9:39
    Ministrul mediului din India a spus:
  • 9:39 - 9:42
    "Pai, voi ati fost cei care ati cauzat problema.
  • 9:42 - 9:45
    tarile membre OECD - tarile cu venituri mari -
  • 9:45 - 9:47
    ele au fost cele care au cauzat schimbarile climatice.
  • 9:48 - 9:50
    Dar va iertam, pentru ca nu ati stiut ce faceti.
  • 9:50 - 9:53
    Dar de acum inainte, vom calcula per capita.
  • 9:53 - 9:55
    De acum vom calcula per capita.
  • 9:55 - 9:58
    Si fiecare e responsabil de emisiile per capita."
  • 9:58 - 10:01
    Asta arata de fapt ca nu am vazut un progress economic
  • 10:01 - 10:03
    sau in sanatate solide nicaieri in lume
  • 10:03 - 10:07
    fara a distruge clima.
  • 10:08 - 10:10
    Si de fapt asta trebuie schimbat.
  • 10:11 - 10:14
    Am fost criticat pentru ca v-am aratat o imagine prea pozitiva a lumii,
  • 10:14 - 10:16
    dar eu nu cred ca e asa.
  • 10:16 - 10:18
    Lumea e un loc destul de dezordonat.
  • 10:18 - 10:20
    Putem numi asta Strada Dolarului.
  • 10:20 - 10:22
    Toata lumea locuieste pe aceasta strada.
  • 10:22 - 10:25
    Ce castiga ei aici - numarul la care locuiesc -
  • 10:25 - 10:26
    este de fapt cat castiga pe zi.
  • 10:26 - 10:29
    Familia asta castiga cam un dollar pe zi.
  • 10:30 - 10:31
    Mergem cu masina in sus pe strada, aici,
  • 10:31 - 10:35
    gasim aici o familie care castiga cam doi, trei dolari pe zi.
  • 10:35 - 10:38
    Si mai mergem putin - gasim prima gradina de pe strada aceasta,
  • 10:38 - 10:40
    iar ei castiga intre 10 si 50 de dolari pe zi.
  • 10:40 - 10:42
    Si cum traiesc ei?
  • 10:42 - 10:45
    Daca ne uitam la pat aici, putem vedea
  • 10:45 - 10:48
    ca ei dorm pe pe o carpeta pe podea.
  • 10:48 - 10:50
    Asta inseamna de fapt limita saraciei - 80% din veniturile familiei
  • 10:50 - 10:53
    sunt folosite doar pentru a acoperi nevoile energetice,
  • 10:53 - 10:55
    mancarea pentru ziua in curs.
  • 10:55 - 10:58
    Aici sunt intre 2 si 5 dolari, ai un pat.
  • 10:58 - 11:00
    Aici ai un dormitor mult mai frumos, puteti vedea.
  • 11:01 - 11:03
    Am tinut prezentarea asta pentru Ikea, iar ei au vrut
  • 11:03 - 11:05
    sa putem vedea o canapea exact aici.
  • 11:05 - 11:07
    (Rasete)
  • 11:07 - 11:11
    Si aici e canapeaua, insa va aparea abia de acolo.
  • 11:11 - 11:14
    Si cel mai interesant lucru, cand va duceti acolo si va uitati la panorama,
  • 11:14 - 11:16
    vedeti familia inca stand pe podea,
  • 11:16 - 11:18
    cu toate ca exista o canapea.
  • 11:18 - 11:20
    Daca va uitati in bucatarie, vedeti ca marea diferenta
  • 11:20 - 11:25
    pentru femei nu vine intre 1 si 10 dolari.
  • 11:25 - 11:27
    Vine dupa asta, abia atunci cand ai
  • 11:27 - 11:30
    conditii bune de munca in familie.
  • 11:30 - 11:32
    Si daca chiar vrei sa vezi diferenta,
  • 11:32 - 11:34
    te uiti la toaleta de aici.
  • 11:34 - 11:36
    Acest lucru se poate schimba, asta se poate schimba.
  • 11:36 - 11:39
    Toate aceste imagini sunt din Africa,
  • 11:39 - 11:41
    unde conditiile pot deveni mai bune.
  • 11:42 - 11:44
    Putem iesi din saracie.
  • 11:44 - 11:47
    Propriile mele cercetari nu au fost in IT sau ceva asemanator.
  • 11:47 - 11:50
    Am petrecut 20 de ani intervievand fermieri africani
  • 11:50 - 11:53
    care erau la limita foamei.
  • 11:53 - 11:55
    Iar astea sunt rezultatele cercetarii bazate pe nevoile acelor fermieri.
  • 11:55 - 11:57
    Ce e bun aici e ca nu poti vedea
  • 11:57 - 11:59
    cine sunt cercetatorii.
  • 11:59 - 12:02
    Asa e atunci cind cercetarea functioneaza in slujba societatii -
  • 12:02 - 12:04
    chiar trebuie sa traiesti cu oamenii.
  • 12:06 - 12:10
    Cand esti sarac, totul se reduce la supravietuire.
  • 12:10 - 12:12
    Totul e sa ai ce manca.
  • 12:12 - 12:14
    Si aceste doua fete fermier -
  • 12:14 - 12:18
    fiindca parintii lor au murit de HIV si SIDA -
  • 12:18 - 12:20
    discuta cu un specialist agronom.
  • 12:20 - 12:24
    Acesta e unul dintre cei mai buni agronomi din Malawi, Junatambe Kumbira,
  • 12:24 - 12:26
    si discuta despre ce fel de manioc vor planta -
  • 12:26 - 12:30
    cel mai bun convertor de raze solare in mancare descoperit pana acum.
  • 12:30 - 12:33
    Si sunt foarte, foarte interesate de a primi sfaturi,
  • 12:33 - 12:36
    si asta inseamna a supravietui in saracie.
  • 12:36 - 12:37
    Acesta e un aspect.
  • 12:37 - 12:39
    Iesirea din saracie.
  • 12:39 - 12:42
    Femeile ne-au spus un singur lucru: "Aduce-ti-ne tehnologie".
  • 12:42 - 12:45
    Detestam mojarul asta, dureaza ore si ore.
  • 12:45 - 12:48
    Adu-ne o moara ca sa ne putem macina faina,
  • 12:48 - 12:51
    si apoi vom putea sa platim pentru restul singure."
  • 12:51 - 12:54
    Tehnologia ne va scoate din saracie,
  • 12:54 - 12:58
    dar e nevoie de o piata ca sa poti iesi din saracie.
  • 12:58 - 13:01
    Si aceasta femeie e foarte fericita acum, ducandu-si produsele la piata.
  • 13:01 - 13:03
    Dar e foarte recunoscatoare pentru banii pubilici investiti in scolarizare
  • 13:03 - 13:06
    pentru ca ea poate acum numara, nu mai poate fi inselata cand ajunge la piata.
  • 13:06 - 13:09
    Vrea sa aiba un copil sanatos, ca sa se poata duce la piata
  • 13:09 - 13:11
    si sa nu fie nevoita sa stea acasa.
  • 13:11 - 13:14
    Si vrea infrastructura - e bine sa ai o strada pavata
  • 13:14 - 13:16
    Se poate face bine si prin credite.
  • 13:16 - 13:19
    Micro-creditele i-au dat o bicicleta, sa stiti.
  • 13:19 - 13:22
    Iar accesul la informatie ii va spune cand si cu ce produs sa se duca la piata.
  • 13:22 - 13:24
    Asta se poate face.
  • 13:24 - 13:27
    Experienta mea de 20 de ani in Africa
  • 13:27 - 13:30
    imi spune ca imposibilul e posibil.
  • 13:30 - 13:32
    Africa nu a mers prost.
  • 13:32 - 13:35
    In 50 de ani au progresat de la o situatie pre-medievala
  • 13:35 - 13:38
    la o stare decenta similara cu Europa acum 100 de ani
  • 13:38 - 13:41
    cu natiuni si state functionale.
  • 13:41 - 13:44
    As putea spune ca Africa sub-Sahariana a progresat cel mai mult in lume
  • 13:44 - 13:45
    in ultimii 50 de ani.
  • 13:45 - 13:47
    Pentru ce nu luam in considerare de unde au plecat.
  • 13:47 - 13:50
    E acest concept stupid de tari in curs de dezvlotare
  • 13:50 - 13:53
    care ne pune pe noi, Argentina si Mozambic impreuna, acum 50 de ani,
  • 13:53 - 13:55
    si spune ca Mozambic a mers cel mai prost.
  • 13:56 - 13:58
    Trebuie sa stim ceva mai mult despre lume.
  • 13:58 - 14:01
    Am un vecin care cunoaste 200 de tipuri de vin.
  • 14:01 - 14:02
    Stie tot.
  • 14:02 - 14:04
    Stie numele strugurilor, temperatura si orice altceva.
  • 14:04 - 14:07
    Eu stiu doar doua tipuri de vin - rosu si alb.
  • 14:07 - 14:09
    (Rasete)
  • 14:09 - 14:11
    Dar vecinul meu stie doar doua feluri de tari -
  • 14:11 - 14:13
    industrializate si in dezvoltare.
  • 14:13 - 14:16
    Iar eu stiu 200, eu cunosc datele de amanunt.
  • 14:16 - 14:17
    Dar si voi puteti face asta.
  • 14:17 - 14:22
    (Aplauze)
  • 14:22 - 14:24
    Dar trebuie sa devin serios. Si cum devii serios?
  • 14:24 - 14:26
    Faci o prezentare in PowerPoint, stiti?
  • 14:26 - 14:31
    (Rasete)
  • 14:31 - 14:33
    Omagiu aduc pachetului Office, nu?
  • 14:35 - 14:37
    Ce e asta, ce e asta, ce spun eu aici?
  • 14:37 - 14:40
    Va spun ca sunt multe aspecte ale dezvoltarii.
  • 14:40 - 14:42
    Fiecare isi iubeste propriile interese.
  • 14:42 - 14:45
    Daca te afli in sectorul corporate, iubesti micro-creditul.
  • 14:45 - 14:47
    Daca lupti intr-o organizatie non-guvernamentala,
  • 14:47 - 14:50
    iubesti egalitatea dintre sexe.
  • 14:50 - 14:52
    Sau daca esti profesor, iubesti UNESCO, si asa mai departe.
  • 14:52 - 14:54
    La nivel global, trebuie sa avem in vedere mai mult decat propriile interse.
  • 14:54 - 14:56
    Trebuie sa avem in vedere totul.
  • 14:56 - 14:58
    Toate aceste lucruri sunt importante pentru dezvoltare,
  • 14:58 - 15:00
    mai ales atunci cand abia ai iesit din saracie
  • 15:00 - 15:03
    si ar trebui sa te indrepti spre bunastare.
  • 15:03 - 15:05
    Lurucurile la care trebuie sa na gandim acum sunt:
  • 15:05 - 15:08
    care este scopul dezvoltarii
  • 15:08 - 15:09
    si care sunt metodele acestei dezvoltari?
  • 15:09 - 15:12
    Vreau sa evaluez mai intai care sunt cele mai importante metode.
  • 15:13 - 15:15
    Cresterea economica, pentru mine, ca profesor de sanatate publica,
  • 15:15 - 15:19
    este cel mai important lucru pentru dezvoltare,
  • 15:19 - 15:21
    pentru ca sta la baza a 80% din supravietuire.
  • 15:22 - 15:25
    Administrare. A avea un guvern care functioneaza -
  • 15:25 - 15:29
    asta a scos California din mizerie in 1850.
  • 15:29 - 15:32
    Guvernul a fost cel care a facut legea sa functioneze, in final.
  • 15:33 - 15:35
    Educatia, resursele umane sunt si ele importante.
  • 15:35 - 15:39
    Sanatatea este deasemeni importanta, dar nu asa de mult ca o metoda.
  • 15:39 - 15:41
    Mediul e important.
  • 15:41 - 15:43
    Drepturile omului sunt si ele importante, dar primeste doar un punct.
  • 15:43 - 15:46
    Dar telurile? Catre ce mergem inainte?
  • 15:46 - 15:48
    Nu ne intereseaza banii.
  • 15:48 - 15:49
    Banii nu sunt un tel.
  • 15:49 - 15:52
    E cea mai buna metoda, dar ii dau zero puncte ca tel.
  • 15:53 - 15:56
    Administratia, pai e amuzant sa votezi pentru ceva putin important,
  • 15:56 - 15:58
    insa nu e un tel.
  • 15:58 - 16:02
    Si mersul la scoala, acesta nu e un tel, e o metoda.
  • 16:02 - 16:04
    Pentru sanatate dau doua puncte. Chiar e bine sa fii sanatos
  • 16:04 - 16:06
    - cel putin la varsta mea - poti sa stai aici, esti sanatos.
  • 16:06 - 16:08
    Si asta e bine, primeste 2 plusuri.
  • 16:08 - 16:10
    Mediul este foarte, foarte important.
  • 16:10 - 16:12
    Nu va mai fi nimic pentru nepoti daca nu salvam ceva.
  • 16:12 - 16:14
    Dar care sunt telurile cele mai importante?
  • 16:14 - 16:16
    Bineinteles, sunt drepturile omului.
  • 16:16 - 16:18
    Drepturile omului e telul,
  • 16:18 - 16:21
    dar nu e o metoda destul de puternica pentru a realiza dezvoltarea.
  • 16:22 - 16:26
    Si cultura. Cultura este cel mai important lucru, as spune,
  • 16:26 - 16:28
    fiindca ea aduce bucurie in viata.
  • 16:28 - 16:30
    Aceasta e valoarea vietii.
  • 16:30 - 16:33
    Astfel incat ceea ce pare imposibil e posibil.
  • 16:33 - 16:35
    Chiar si tarile africane pot obtine asta.
  • 16:36 - 16:42
    Si v-am aratat poza in care ceea ce pare imposibil e posibil.
  • 16:42 - 16:46
    Si nu uitati, va rog sa nu uitati mesajul meu principal,
  • 16:46 - 16:49
    care e acesta: ceea ce pare imposibil e posibil.
  • 16:49 - 16:51
    Putem avea o lume buna.
  • 16:51 - 16:54
    V-am aratat pozele, am dovedit asta in Powerpoint,
  • 16:54 - 17:00
    si cred ca va voi convinge si prin cultura.
  • 17:00 - 17:04
    (Rasete)
  • 17:04 - 17:05
    (Aplauze)
  • 17:05 - 17:07
    Aduceti-mi sabia!
  • 17:11 - 17:16
    Inghititul de sabii vine din vechea Indie.
  • 17:16 - 17:21
    Este o exprimare culturala care, de mii de ani,
  • 17:21 - 17:27
    a inspirat oamenii sa gandeasca dincolo de ceea ce e evident.
  • 17:27 - 17:29
    (Rasete)
  • 17:29 - 17:34
    Si va voi demonstra ca ceea ce pare imposibil e posibil.
  • 17:34 - 17:37
    Voi lua aceasta bucata de otel - otel solid
  • 17:38 - 17:41
    aceasta e baioneta Armatei Suedeze, 1850,
  • 17:41 - 17:43
    in ultimul an in care a fost razboi.
  • 17:44 - 17:47
    Si e toata din otel - puteti auzi aici.
  • 17:47 - 17:53
    Si voi lua aceasta lama din otel,
  • 17:53 - 17:58
    si o voi impinge prin corpul meu facut din sange si carne,
  • 17:58 - 18:02
    si va voi dovedi ca ceea ce pare imposibil e posibil.
  • 18:03 - 18:07
    Va cer un moment de tacere completa!
  • 18:18 - 18:40
    (Aplauze)
Title:
Hans Rosling dezvaluie noi viziuni despre saracie.
Speaker:
Hans Rosling
Description:

Cercetatorul Hans Rosling isi foloseste uneltele interesante de manipulare a datelor pentru a arata cum ies tarile din saracie. Ne arata Strada Dolarului, comparand gospodariile cu diferite niveluri de venituri din lume. Apoi face ceva cu adevarat extraordinar.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
18:40
Cristi Grigore added a translation

Romanian subtitles

Revisions