Mitul irlandez al Podului de piatră al uriașilor celtici

Vezi lecția completă: https://ed.ted.com/lessons/the-irish-myth-of-the-giant-s-causeway-iseult-gillespie

Pe coasta Irlandei de Nord, un vast platou de plăci și coloane de bazalt numite Giant's Causeway (Podul de piatră al uriașilor) se întinde în ocean. Din punct de vedere științific, acesta este rezultatul lavei topite care s-a contractat și fragmentat pe măsură ce s-a răcit în urma unei erupții vulcanice. Dar un mit antic irlandez spune o poveste diferită. Iseult Gillespie ne împărtășește mitul Podului de piatră al giganților celtici.

Lecție de Iseult Gillespie, animație de Dylan Glynn de la TED-Ed Animation.

Pe coasta Irlandei de Nord, un platou vast
din dale și coloane de bazalt,

numit The Giant’s Causeway
(Podul de piatră al uriașilor),

se întinde până în ocean.

Din punct de vedere științific,
acesta este rezultatul lavei topite

care s-a contractat și fragmentat

pe măsură ce s-a răcit
în urma erupției unui vulcan.

Dar un mit irlandez antic spune altceva.

Potrivit legendei,

gigantul Finn MacCool a trăit fericit
pe coasta nordică a Antrimului

împreună cu soția sa, Oonagh.

Singurul lor inconvenient
provenea de la tachinările și amenințările

gigantului Benandonner, sau omul roșu,
care trăia dincolo de mare, în Scoția.

Cei doi strigau, se insultau
și își aruncau pietre unul altuia,

fiecare demonstrându-și dramatic puterea.

Odată, Finn a rupt
o bucată zdravănă de pământ

și i-a zvârlit-o rivalului său,
dar nu a atins țărmul.

Bucata a devenit Insula Man

și craterul lăsat de solul deranjat
s-a umplut cu apă, devenind Lough Neagh.

Discuțiile aprinse dintre giganți
au continuat

până într-o zi când Benandonner
l-a provocat pe Finn la luptă directă.

Astfel, uriașul irlandez
a aruncat destui bolovani în mare

pentru a crea un pod din pietre
către coasta scoțiană.

Finn l-a traversat furios.

La ivirea Scoției,

a reușit să-l vadă pe Benandonner
de la distanță.

Finn avea o dimensiune considerabilă,

însă la vederea inamicului colosal
care se apropia violent,

curajul său s-a diminuat.

La o singură privire asupra gâtului gros
și pumnilor zdrobitori ai lui Benandonner,

Finn s-a întors și a fugit.

Înapoi acasă,
cu Benandonner apropiindu-se rapid,

Finn tremura în timp ce descria
inamicul său voluminos lui Oonagh.

Știau că la o luptă directă
cu Benandonner va fi zdrobit.

Astfel, Oonagh s-a gândit
la un plan viclean:

era nevoie de o iluzie a dimensiunilor,

de a-l face pe Finn să pară cât un munte,
fără să fie la vedere.

Pe măsură ce Benandonner
se apropia de capătul podului,

Oonagh și-a îndesat soțul
într-un leagăn uriaș.

Deghizat într-un bebeluș gigant,

Finn stătea liniștit
în timp ce Benandonner bătea în ușă.

Casa s-a cutremurat când a intrat.

Oonagh i-a spus vizitatorului furios
că soțul ei nu e acasă,

dar l-a invitat la masă
cât timp îl așteaptă.

Când Benandonner a servit
din bucățile de pe masă,

a început să plângă de durere,

zdrobindu-și dinții
în metalul ascuns de Oonagh în aluat.

I-a spus că acestea
erau preferatele lui Finn,

nedumerindu-l pe Benandonner
și făcându-l să creadă

că nu e de nasul rivalului său.

Când Finn a scos un geamăt,

Benandonner și-a concentrat atenția
pe bebelușul gigant din colț.

La cât de bine era copilul
înfășurat în pături,

Benandonner s-a înfiorat gândindu-se
cum ar putea arăta tatăl.

A decis că e mai bine să nu afle.

Pe măsură ce fugea spre casă,
a distrus pietrele ce conectau malurile,

distrugând podul.

Au rămas doar două
formațiuni stâncoase identice:

una pe Coasta Antrim din Irlanda de Nord

și una la Peștera lui Fingal, în Scoția,
pe cealaltă parte a mării.