Return to Video

O poveste de dragoste pentru criza recifului de corali

  • 0:01 - 0:04
    Vreau să vă relatez o poveste de dragoste.
  • 0:04 - 0:07
    Dar nu are un final fericit.
  • 0:07 - 0:11
    A fost odată o fetiță încăpățânată
    în vârstă de cinci ani,
  • 0:11 - 0:14
    care s-a decis să devină biolog marin.
  • 0:15 - 0:19
    După treizeci și șase de ani,
    400 de scufundări și un doctorat,
  • 0:19 - 0:22
    încă mai sunt complet înamorată de ocean.
  • 0:23 - 0:25
    Am petrecut un deceniu
    muncind cu comunitățile de pescari
  • 0:25 - 0:27
    din Caraibe,
  • 0:27 - 0:29
    studiind pești, intervievând pescari,
  • 0:29 - 0:33
    reproiectând unelte de pescuit,
    și elaborând strategii.
  • 0:33 - 0:37
    Am contribuit la găsirea soluțiilor
    cu privire la managementul sustenabil
  • 0:37 - 0:41
    pentru locuri unde securitatea alimentară,
    locurile de muncă și culturile,
  • 0:41 - 0:43
    toate depind de ocean.
  • 0:44 - 0:47
    Prinsă între toate aceste chestii,
    m-am îndrăgostit.
  • 0:48 - 0:49
    De un pește.
  • 0:50 - 0:53
    Sunt peste 500 de specii de pești
    care trăiesc în recifurile din Caraibe,
  • 0:53 - 0:57
    însă aceia pe care pur și simplu
    nu mi-i pot scoate din minte
  • 0:57 - 0:58
    sunt peștii-papagal.
  • 0:58 - 1:01
    Peștii-papagal trăiesc
    în recifurile de corali din lume,
  • 1:01 - 1:02
    sunt 100 de specii,
  • 1:02 - 1:04
    pot crește mult peste un metru lungime,
  • 1:04 - 1:06
    și pot cântări mai mult de 20 kg,
  • 1:06 - 1:08
    dar astea sunt caracteristicile
    plictisitoare.
  • 1:08 - 1:12
    Vreau să vă enumăr cinci lucruri
    incredibile despre acești pești.
  • 1:13 - 1:15
    Mai întâi: au o gură
    ca și ciocul unui papagal,
  • 1:15 - 1:17
    destul de puternică să muște un coral,
  • 1:17 - 1:20
    deși în general aceștia consumă alge.
  • 1:20 - 1:22
    Sunt „cositoarele de gazon” din recif.
  • 1:22 - 1:26
    E o idee cheie, deoarece multe recifuri
    sunt încărcate cu alge
  • 1:26 - 1:29
    datorită poluării cu nutrienți
    din apele uzate și îngrășămintele
  • 1:29 - 1:30
    care se scurg de pe uscat.
  • 1:31 - 1:34
    Și nu sunt destui erbivori
    precum peștii-papagal
  • 1:34 - 1:35
    care au rămas în recifuri
  • 1:35 - 1:36
    să le cosească în întregime.
  • 1:37 - 1:39
    OK, iar acum al doilea lucru uimitor.
  • 1:39 - 1:44
    După ce au mâncat, ei elimină resturile
    sub formă de nisip fin alb.
  • 1:45 - 1:49
    Un singur pește-papagal
    poate produce mai mult de 380 kg
  • 1:49 - 1:51
    de coral pulverizat în fiecare an.
  • 1:51 - 1:53
    Uneori, când mă scufund,
  • 1:53 - 1:55
    mă uit în sus
  • 1:55 - 1:59
    și văd întocmai cum plouă
    cu resturi eliminate de peștii-papagal.
  • 2:00 - 2:04
    Data viitoare când o să vă relaxați
    pe o plajă tropicală cu nisip alb,
  • 2:04 - 2:07
    puteți să-i mulțumiți unui pește-papagal.
  • 2:07 - 2:08
    (Râsete)
  • 2:08 - 2:11
    În al treilea rând: au atât de mult stil.
  • 2:11 - 2:13
    Pestriți și dungați,
    albaștri-verzui, magenta,
  • 2:13 - 2:15
    galbeni, portocalii, cu buline polka,
  • 2:15 - 2:19
    peștii-papagal contribuie în mare măsură
    la coloratura recifurilor de corali.
  • 2:19 - 2:22
    Plus de asta, ca niște adevărate dive,
  • 2:22 - 2:25
    își schimbă garderoba de nenumărate ori.
  • 2:25 - 2:27
    O ținută tinerească,
  • 2:27 - 2:28
    una pentru „vârsta mijlocie”
  • 2:28 - 2:29
    și un stil „de apogeu”.
  • 2:30 - 2:35
    După schimbarea de garderobă, urmează
    cea de sex, de la feminin la masculin,
  • 2:35 - 2:38
    denumită hermafroditism secvențial.
  • 2:38 - 2:42
    Acești masculi mari adună apoi
    haremuri de femele pentru a se reproduce.
  • 2:43 - 2:46
    Monogamia heterosexuală nu este,
    cu siguranță, status quo-ul naturii.
  • 2:46 - 2:49
    Peștii-papagal exemplifică frumusețea
  • 2:49 - 2:52
    diverselor strategii de reproducere.
  • 2:52 - 2:55
    În al cincilea rând și cel mai incredibil,
  • 2:55 - 2:59
    când peștii-papagal se culcă confortabil
    într-un locșor din recif în timpul nopții,
  • 2:59 - 3:03
    aceștia secretă un balon de mucus
    dintr-o glandă din capul lor
  • 3:03 - 3:06
    care le învăluie întregul corp.
  • 3:07 - 3:09
    Acest lucru le ascunde mirosul
    în fața prădătorilor
  • 3:09 - 3:11
    și îi protejează de paraziți
  • 3:11 - 3:12
    așa că ei pot dormi buștean.
  • 3:12 - 3:14
    Ce tare e asta!
  • 3:14 - 3:16
    (Râsete)
  • 3:16 - 3:20
    Aceasta este declarația mea de dragoste
    pentru peștii-papagal
  • 3:20 - 3:21
    în toată splendoarea lor,
  • 3:21 - 3:25
    mâncători de alge, căcăcioși de nisip,
    și care-și schimbă sexul.
  • 3:25 - 3:26
    (Râsete)
  • 3:26 - 3:30
    Dar această iubire îmi frânge inima.
  • 3:31 - 3:34
    Fiindcă peștii-meru și bibanii de mare
    sunt pescuiți în mod excesiv,
  • 3:34 - 3:37
    pescarii au luat în vizor peștii-papagal.
  • 3:37 - 3:39
    Vânătoarea subacvatică
    nu mai țintește speciile mari,
  • 3:39 - 3:44
    peștii-papagal albaștri și cei curcubeu
    au scăzut drastic ca număr,
  • 3:44 - 3:47
    plasele și capcanele
    agață speciile mai mici.
  • 3:47 - 3:51
    Atât în calitate de biolog marin
    cât și ca persoană,
  • 3:51 - 3:52
    pot să vă spun
  • 3:52 - 3:54
    că nu mai există atâția pești în ocean.
  • 3:54 - 3:56
    (Râsete)
  • 3:56 - 3:59
    Apoi, mai e dragostea mea pentru casa lor,
  • 3:59 - 4:00
    reciful de corali,
  • 4:00 - 4:03
    care a fost cândva la fel de vibrant
    precum cultura caraibiană,
  • 4:03 - 4:05
    la fel de multicolor precum arhitectura,
  • 4:05 - 4:07
    la fel de zgomotos precum un carnaval.
  • 4:08 - 4:09
    Din cauza modificărilor climatice,
  • 4:09 - 4:12
    pe lângă pescuitul în exces și poluare,
  • 4:12 - 4:17
    recifurile de corali ar putea să dispară
    în decurs de 30 de ani.
  • 4:17 - 4:20
    Un întreg ecosistem radiat.
  • 4:20 - 4:21
    Este devastator,
  • 4:21 - 4:26
    pentru că sute de milioane de oameni
    din întreaga lume,
  • 4:26 - 4:30
    depind de recifuri
    pentru alimentație și venituri.
  • 4:30 - 4:31
    Să-mi termin ideea.
  • 4:33 - 4:35
    Sunt și puține vești bune,
  • 4:35 - 4:40
    și anume că locuri precum Belize, Barbuda
    și Bonaire protejează acești VIP -
  • 4:40 - 4:43
    Very Important Parrotfish.
  • 4:43 - 4:47
    De asemenea, din ce în ce mai multe locuri
    stabilesc arii protejate
  • 4:47 - 4:50
    care protejează întregul ecosistem.
  • 4:50 - 4:53
    Acestea sunt eforturi binevenite,
    dar nu suficiente.
  • 4:54 - 4:56
    În timp ce eu discut aici,
  • 4:56 - 5:00
    doar 2,2 procente din ocean
    sunt protejate.
  • 5:00 - 5:03
    Între timp, 90% din peștii mari
  • 5:03 - 5:06
    și 80% din coralii
    din recifurile caraibiene
  • 5:06 - 5:08
    deja au dispărut.
  • 5:08 - 5:11
    Suntem în mijlocul
    celei de a șasea extincții în masă.
  • 5:11 - 5:14
    Iar noi, oamenii,
    suntem cei care cauzăm asta.
  • 5:15 - 5:18
    Dar avem și soluțiile.
  • 5:18 - 5:21
    Trebuie să anulăm schimbările climatice
    și pescuitul excesiv,
  • 5:21 - 5:22
    să protejăm oceanul,
  • 5:22 - 5:25
    și să oprim poluarea
    ce se scurge de pe uscat.
  • 5:25 - 5:27
    Acestea sunt angajamente mari,
  • 5:27 - 5:29
    care necesită schimbări sistematice,
  • 5:29 - 5:32
    și noi chiar ne investim timpul prețios
    să realizăm asta.
  • 5:33 - 5:35
    Cu toții putem contribui.
  • 5:35 - 5:38
    Cu voturile noastre, vocile noastre,
    opțiunile alimentare,
  • 5:38 - 5:40
    abilitățile noastre și cu banii noștri.
  • 5:40 - 5:43
    Trebuie să revizuim
    și practicile corporative
  • 5:43 - 5:45
    și politicile guvernamentale.
  • 5:45 - 5:47
    Trebuie să transformăm cultura.
  • 5:48 - 5:51
    Să construim comunități
    care să vină cu soluții
  • 5:51 - 5:53
    este cel mai important lucru.
  • 5:54 - 5:57
    Nu intenționez să renunț vreodată
  • 5:57 - 6:00
    la munca mea pentru protejarea
    acestei planete magnifice.
  • 6:01 - 6:04
    Fiecare habitat pe care-l conservăm,
  • 6:04 - 6:08
    fiecare zecime de grad de încălzire
    pe care o prevenim,
  • 6:08 - 6:09
    contează cu adevărat.
  • 6:10 - 6:13
    Din fericire nu sunt motivată de speranță,
  • 6:13 - 6:15
    ci mai degrabă de dorința de a ajuta.
  • 6:16 - 6:20
    Pentru că nu știu
    cum să țin un discurs onest
  • 6:20 - 6:23
    despre scumpul meu pește-papagal
    și recifurile de corali
  • 6:23 - 6:25
    care să aibă un final fericit.
  • 6:25 - 6:26
    Vă mulțumesc!
  • 6:26 - 6:29
    (Aplauze)
Title:
O poveste de dragoste pentru criza recifului de corali
Speaker:
Ayana Elizabeth Johnson
Description:

În decursul a sute de scufundări, biologul marin, Ayana Elizabeth Johnson s-a îndrăgostit - de un pește. În această odă închinată peștilor-papagal, ea ne împărtășește cinci motive pentru care aceste creaturi sunt pur și simplu uimitoare (de la abilitatea de a elimina resturile alimentare sub formă de nisip alb și până la abilitatea de a-și schimba în diverse culori garderoba) și ne arată care este miza pentru ei și pentru noi - în timp ce schimbările climatice amenință viitorul recifurilor de corali.
more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
06:42

Romanian subtitles

Revisions

Our website uses cookies for analysis purposes.