Puteți dezvolta noi celule nervoase. Iată cum.

Putem noi, adulții, dezvolta neuroni noi? Expertul în neurologie Sandrine Thuret spune că putem și ne oferă studii și sfaturi practice pentru cum să ajutăm creierul în neurogeneză -- îmbunătățind starea de spirit, crescând capacitatea memoriei și prevenind, pe parcurs, declinul asociat cu îmbătrânirea.

Putem noi, adulții,
dezvolta noi celule nervoase?

Întrebarea rămâne încă neclară,

deoarece domeniul
de cercetare e relativ nou.

De pildă, vorbeam cu un coleg, Robert,

care e oncolog,

și acesta îmi spune:

„Sandrine, e de neînțeles.

Unii dintre pacienții mei,
care știau că s-au vindecat de cancer,

dezvoltă totuși simptome de depresie.”

I-am răspuns:

„Din punctul meu de vedere e logic.

Medicamentul dat, care oprește
multiplicarea celulelor canceroase,

oprește și generarea
de noi neuroni în creierele lor.”

Robert s-a uitat la mine
de parcă eram nebună și a zis:

„Sandrine, e vorba de pacienți adulți.

Adulții nu dezvoltă noi celule nervoase.”

Spre supriza lui, i-am spus:
„De fapt, ba da.”

Acesta e un fenomen
numit neurogeneză.

[Neurogeneză]

Robert nu e expert în neurologie,

iar când era în facultate
nu i s-a predat ceea ce știm acum --

că un creier adult
poate genera noi celule nervoase.

Așa că Robert,
fiind un doctor bun,

a vrut să vină în laboratorul meu

să înțeleagă mai multe
despre acest subiect.

I-am făcut un tur de prezentare

a uneia dintre cele mai
interesante părți ale creierului

în ceea ce privește neurogeneza,

adică hipocampul.

Este această structură gri
din centrul creierului.

Ceea ce știm deja
de foarte mult timp

este că e importantă pentru învățare,
memorie, dispoziție și emoție.

Totuși, am aflat mai recent

că este una din structurile unice
din creierul adult

unde pot fi generați neuroni noi.

Dacă facem o secțiune prin hipocamp

și privim de aproape,

ceea ce vedeți cu albastru

este un neuron nou creat
în creierul unui șoarece adult.

Dacă vorbim de creierul uman,

colegul meu Jonas Frisén
de la Karolinska Institutet

a estimat că producem
700 de neuroni noi pe zi

în hipocamp.

Poate credeți că nu e mult,

comparativ cu miliardele
de neuroni pe care-i avem.

Dar până împlinim 50 de ani,

vom fi schimbat toți neuronii
originari din acea structură

cu neuroni noi,
generați de creierul adult.

De ce sunt importanți acești
neuroni noi și care sunt funcțiile lor?

În primul rând, știm că sunt importanți
pentru învățare și memorie.

Am demonstrat în laborator

că blocarea funcției creierului adult

de a produce neuroni în hipocamp

blochează anumite funcții ale memoriei.

Asta se aplică în special
la recunoașterea spațială,

de exemplu, cum vă orientați prin oraș.

Încă învățăm multe lucruri:

neuronii nu sunt importanți doar
pentru capacitatea memoriei,

ci și pentru calitatea memoriei.

Ei adaugă timp memoriei noastre

și ne ajută să diferențiem între
amintiri similare, de exemplu:

cum îți găsești bicicleta,

pe care o parchezi zilnic
în aceeași zonă a gării,

dar în locuri ușor diferite?

Și mai interesant
pentru colegul meu Robert

este cercetarea asupra legăturii
dintre neurogeneză și depresie.

În modelul animal de depresie,

am văzut că există
un nivel scăzut de neurogeneză,

iar dacă dăm antidepresive,

creștem producția de neuroni nou-născuți

și descreștem simptomele de depresie,

stabilind o legătură clară
între neurogeneză și depresie.

Dar pe deasupra,
dacă blocăm total neurogeneza,

blocăm eficiența antidepresivelor.

Așa că Robert a înțeles

că cel mai probabil pacienții lui
sufereau de depresie

chiar și după ce erau vindecați de cancer

pentru că medicamentul oprise
generarea de noi neuroni.

Și va dura un timp
până să dezvolte noi neuroni

care să asigure funcțiile normale.

Colectiv, credem
că avem suficiente dovezi

să afirmăm că neurogeneza
e ținta aleasă

pentru a îmbunătăți
formarea amintirilor sau dispoziția,

sau a preveni declinul
asociat cu îmbătrânirea

sau cu stresul.

Așa că următoarea întrebare este:

putem controla neurogeneza?

Răspunsul este da.

Și vom face un mic test acum.

Am să vă dau un set
de comportamente și activități,

iar voi îmi veți spune dacă
credeți că ar crește neurogeneza,

sau dacă ar reduce neurogeneza.

Suntem gata?

Bun, să începem.

Ce spuneți despre învățat?

Crește?

Da.

Învățatul va crește producerea
acestor noi neuroni.

Ce spuneți de stres?

Da, stresul va reduce producerea
de neuroni noi în hippocampus.

Dar privarea de somn?

Într-adevăr, va reduce neurogeneza.

Ce spuneți de sex?

O, uau!

(Râsete)

Da, aveți dreptate, va crește
producerea de neuroni noi.

Totuși e vorba de echilibru aici.

Nu vrem să ajungem în situația...

(Râsete)

în care prea mult sex
duce la privarea de somn.

(Râsete)

Ce spuneți despre îmbătrânire?

Ritmul neurogenezei se va reduce
pe măsură ce îmbătrânim,

dar totuși are loc.

În sfârșit, ce ziceți de alergat?

Vă las să judecați singuri.

Acesta e unul dintre primele studii

făcute de unul din mentorii mei,
Rusty Gage de la Salk Institute,

care ne demonstrează
că mediul are un impact

asupra producerii de noi neuroni.

Vedeți aici o secțiune
prin hipocampul unui șoarece

care n-a avut
o roată de alergare în cușcă.

Punctele negre sunt de fapt
viitori neuroni nou-născuți.

Iar aici vedeți o secțiune
prin hipocampul unui șoarece

care avea o roată de alergare.

Vedeți creșterea masivă

a punctelor negre,
reprezentând viitorii neuroni noi.

Deci activitatea fizică influențează
neurogeneza, dar asta nu-i tot.

Ceea ce mâncați va avea un efect

asupra producerii de neuroni
noi în hippocampus.

Avem aici un exemplu de alimentație,

de nutrienți care și-au demonstrat
eficacitatea.

Și am să vă explic câteva:

Limitarea caloriilor cu 20-30%
va crește neurogeneza.

Repausul alimentar intermitent --
mărirea intervalului dintre mese --

va crește neurogeneza.

Consumul de flavonoide,

conținute în ciocolata
neagră sau în afine,

va crește neurogeneza.

Acizii grași Omega-3,

prezenți în pește gras, cum e somonul,

vor crește producerea
acestor noi neuroni.

În schimb, o dietă
bogată în grăsimi saturate

va avea un impact negativ
asupra neurogenezei.

Etanolul -- consumul de alcool --
va reduce neurogeneza.

Dar nu e totul pierdut;

s-a demonstrat că resveratrolul,
component al vinului roșu,

ajută la supraviețuirea
acestor neuroni noi.

Deci la următoarea petrecere,

ați putea opta pentru această
băutură posibil „neurogenetic-neutră”.

(Râsete)

În încheiere, o să vă vorbesc
despre ultima --

una ciudată.

Grupurile japoneze sunt fascinate
de texturile alimentelor

și au arătat că alimentele moi
chiar dăunează neurogenezei,

spre deosebire de mâncarea
ce necesită masticație, mâncarea crocantă.

Toate aceste informații,

unde trebuie să privim
la nivel celular,

au fost generate folosind modele animale.

Dar acest regim a fost dat
și participanților umani,

și am putut observa cum regimul
modulează memoria și dispoziția

în aceeași direcție în care
modulează neurogeneza,

cum ar fi: limitarea caloriilor
îmbunătățește capacitatea memoriei,

în timp ce o dietă bogată în grăsimi
va exacerba simptomele de depresie,

spre deosebire de acizii grași omega-3,
care îmbunătățesc neurogeneza

și ajută la diminuarea
simptomelor de depresie.

Credem deci că efectul unui regim

asupra sănătății mentale,
memoriei și dispoziției,

este de fapt mediat de producerea
de noi neuroni în hipocamp.

Și nu e important doar ce mănânci,

dar și textura alimentelor,
când le mănânci

și cât mănânci.

În ce ne privește -- noi, neurologii
interesați de neurogeneză --

trebuie să înțelegem mai bine
funcția acestor noi neuroni

și cum putem controla
supraviețuirea și producerea lor.

Trebuie să găsim și o cale de a proteja
neurogeneza la pacienții lui Robert.

Iar în ce vă privește,

vă las responsabili
de propria neurogeneză.

Mulțumesc.

(Aplauze)

Margaret Heffernan:
- Minunat studiu, Sandrine.

Ți-am spus că mi-ai schimbat viața,

acum mănânc multe afine.

Sandrine Thuret:
- Foarte bine.

MH: Sunt interesată de alergat.

Trebuie să alerg?

Sau e vorba doar
de exerciții aerobice,

care duc oxigen la creier?

Ar putea fi orice fel
de exerciții viguroase?

ST: În prezent

nu putem spune sigur
dacă e doar alergarea,

dar credem că orice
ar crește producția

sau circulația sanguină
către creier

ar trebui să fie benefic.

MH: Deci nu trebuie să iau
o roată de hamsteri în birou.

ST: Nu, nu trebuie!

MH: Ce bine! E minunat așa.

Sandrine Thuret, mulțumesc mult.

ST: Mulțumesc, Margaret.

(Aplauze)