Return to Video

The Internet: IP Addresses and DNS

  • 0:03 - 0:10
    Internetul: Adrese IP si DNS
  • 0:10 - 0:14
    Salut! Numele meu este Paola și sunt inginer software la Microsoft.
  • 0:14 - 0:17
    Haideți să vorbim despre
    cum funcționează internetul.
  • 0:17 - 0:22
    Munca mea se bazează pe capacitatea rețelelor
    de a comunica una cu alta
  • 0:22 - 0:26
    dar în trecut - 1970 - nu exista o metodă standard pentru asta.
  • 0:27 - 0:32
    A fost nevoie de munca lui Vint Cerf și Bob Kahn
    pentru a inventa protocolul de internetworking
  • 0:32 - 0:34
    si pentru a face posibilă comunicarea.
  • 0:35 - 0:39
    Această invenție a constituit baza
    pentru ceea ce numim „internet”.
  • 0:40 - 0:42
    Internetul este o rețea de rețele.
  • 0:42 - 0:45
    Conectează miliarde de dispozitive
    de pe tot globul.
  • 0:47 - 0:51
    Deci poate ești conectat cu un laptop
    sau un telefon la wifi
  • 0:51 - 0:55
    atunci acea conexiunea wifi se conectează
    la un furnizor de servicii de internet (sau ISP)
  • 0:56 - 1:00
    iar acel ISP te conectează la miliarde
    și miliarde de dispozitive din jurul lumii
  • 1:00 - 1:02
    cu ajutorul a sute de mii de rețele
  • 1:02 - 1:04
    care sunt interconectate.
  • 1:05 - 1:08
    Unul dintre lucrurile pe care majoritatea
    oamenilor nu le apreciază
  • 1:09 - 1:13
    este că internetul este o filozofie
    de design și arhitectură
  • 1:14 - 1:16
    exprimată printr-un set de protocoale
  • 1:17 - 1:20
    Un protocol este un set de reguli
    și standarde bine știute
  • 1:20 - 1:21
    pe care dacă toate sunt de acord să le utilizeze
  • 1:21 - 1:24
    le vor permite să comunice fără probleme.
  • 1:25 - 1:27
    Modul cum funcționează internetul
    din punct de vedere fizic
  • 1:28 - 1:31
    este mai puțin important decât
    faptul că această filosofie de design
  • 1:31 - 1:36
    permite internetului să adapteze
    și să absoarbă noi tehnologii de comunicare.
  • 1:36 - 1:41
    Pentru ca o nouă tehnologie
    să utilizeze internetul
  • 1:41 - 1:43
    are nevoie să știe doar ce protocoale
    trebuie sa utilizeze.
  • 1:45 - 1:48
    Toate dispozitivele conectate
    la internet au adrese unice.
  • 1:49 - 1:51
    O adresă pe internet este doar un număr
  • 1:51 - 1:54
    asemănător unui număr de telefon
    sau unei adrese de stradă
  • 1:54 - 1:58
    care este unică pentru fiecare computer
    sau dispozitiv de pe internet.
  • 1:59 - 2:03
    Acest fapt este similar cu adresele poștale.
  • 2:03 - 2:06
    Nu ai nevoie de o persoană pentru a trimite
    o scrisoare în cutia poștală
  • 2:06 - 2:10
    dar trebuie să cunoști adresa și cum să o scrii
  • 2:10 - 2:14
    pentru ca aceasta să ajungă în siguranță
    printr-un sistem către destinație.
  • 2:14 - 2:17
    Sistemul de adresare pentru calculatoare
    pe internet este asemănător
  • 2:18 - 2:23
    și face parte din unul dintre cele mai importante
    protocoale folosite de internet
  • 2:23 - 2:26
    denumit simplu „internet protocol” ( IP ).
  • 2:27 - 2:30
    Adresa unui computer se numește
    adresa IP a acestuia.
  • 2:30 - 2:35
    A vizita un site înseamnă că c propriul calculator
    cere informații altui calculator.
  • 2:35 - 2:38
    Calculatorul dvs. trimite un mesaj
    către adresa IP a unui alt calculator
  • 2:39 - 2:41
    și, totodată, trimite și adresa proprie,
  • 2:41 - 2:43
    pentru ca celălalt calculator
    să știe unde să trimită răspunsul.
  • 2:46 - 2:48
    Probabil ați văzut deja p adresă IP.
  • 2:48 - 2:50
    Sunt doar numere!
  • 2:50 - 2:53
    Aceste numere sunt organizate într-o ierarhie.
  • 2:53 - 2:58
    Așa cum o casă are o țară, un oraș, o stradă și un număr
  • 2:59 - 3:01
    o adresă IP are de asemenea mai multe părți.
  • 3:02 - 3:03
    Ca toate celelalte date digitale
  • 3:03 - 3:06
    fiecare dintre aceste numere
    este reprezentat în biți.
  • 3:07 - 3:10
    Adresele IP tradiționale au 32 de biți
  • 3:10 - 3:13
    cu câte 8 biți pentru fiecare parte a adresei.
  • 3:14 - 3:18
    Primele numere identifică țara
    și rețeaua regională a dispozitivului
  • 3:19 - 3:24
    Apoi urmează subrețelele și, în final,
    adresa dispozitivului respectiv.
  • 3:24 - 3:28
    Această variantă de adresare IP este numită IPv4.
  • 3:29 - 3:33
    A fost creată în 1973 și a fost adoptată
    la scară largă în 1980
  • 3:34 - 3:39
    utilizată de mai mult de 4 miliarde de adrese unice
    pentru dispozitive conectate la internet.
  • 3:40 - 3:45
    Dar internetul s-a dovedit a fi
    mult mai popular decât ar fi crezut Vint Cerf.
  • 3:45 - 3:48
    iar 4 miliarde de adrese unice nu sunt suficiente.
  • 3:49 - 3:53
    Acum suntem în toiul unei tranziții multianuale
    către un tip de adresă IP
  • 3:54 - 3:56
    numită IPv6
  • 3:56 - 4:00
    care utilizează 128 de biți pentru fiecare adresă
  • 4:00 - 4:05
    și poate furniza peste 340 undecilioane (10^66)
    de adrese unice.
  • 4:05 - 4:10
    Asta înseamnă mai mult decât propria adresă IP
    pentru fiecare fir de nisip de pe Pământ.
  • 4:11 - 4:14
    Majoritatea utilizatorilor nu văd niciodată
    sau nu îi interesează adresele IP.
  • 4:15 - 4:20
    Un sistem de nume al domeniului
    sau DNS asociază denumirile
  • 4:20 - 4:24
    cum ar fi www.exemplu.com
    cu adresa corespunzătoare.
  • 4:24 - 4:27
    Computerul dvs. utilizează DNS pentru a căuta
    numele domeniului
  • 4:27 - 4:30
    și pentru a găsi adresa IP asociată acestuia
  • 4:30 - 4:33
    care este utilizată pentru a se conecta
    cu computerul destinatar.
  • 4:35 - 4:39
    Totul decurge cam așa:
    „Hey, salut, vreau sa vizitez www.code.org.”
  • 4:40 - 4:46
    „Mm.... da, nu știu adresa IP a acestui domeniu,
    stai să întreb.
  • 4:47 - 4:52
    Hey, știi cumva cum pot ajunge la code.org?”
  • 4:53 - 5:00
    - „Da, am chiar aici: 174.129.14.120 .”
  • 5:01 - 5:05
    „Oh, okay, excelent, mulțumesc. Îmi notez asta
    pentru data vitoare când am nevoie.”
  • 5:05 - 5:06
    Hey, aici este adresa pe care ai cerut-o.”
  • 5:07 - 5:08
    - „Minunat! Multumesc!”.
  • 5:14 - 5:18
    Deci cum creăm un sistem
    pentru miliarde de dispozitive
  • 5:18 - 5:21
    pentru a găsi una dintre miliardele
    de website-uri diferite?
  • 5:21 - 5:27
    Nu există cale prin care un singur server DNS
    poate coordona toate cererile de la dispozitive.
  • 5:28 - 5:32
    Răspunsul este că serverele DNS
    sunt conectate într-o ierarhie distribuită
  • 5:32 - 5:34
    și sunt divizate în zone
  • 5:34 - 5:41
    împărțindu-și responsabilitățile pentru domeniile
    vaste cum ar fi .org, .com, .net etc.
  • 5:42 - 5:47
    DNS a fost creat pentru a fi un protocol
    de comunicare deschis și public
  • 5:47 - 5:50
    pentru Guvern și instituții educaționale.
  • 5:50 - 5:54
    Datorită deschiderii sale,
    DNS este predispus atacurilor cibernetice.
  • 5:55 - 5:58
    Un exemplu de atac este falsificarea.
  • 5:58 - 6:02
    Aceasta este atunci când un hacker
    pătrunde în serverul DNS
  • 6:02 - 6:06
    și îl schimbă pentru a face legătura
    între un domeniu și o adresă IP greșită.
  • 6:07 - 6:11
    Astfel, atacatorul poate trimite oamenii
    către un site impostor
  • 6:12 - 6:16
    Dacă pățești așa ceva, ești vulnerabil
    pentru multe probleme
  • 6:16 - 6:20
    deoarece folosești un site fals.
  • 6:21 - 6:25
    Internetul este imens și este
    în creștere pe zi ce trece.
  • 6:26 - 6:30
    Însă DNS și IP sunt create pentru a se adapta
  • 6:30 - 6:33
    indiferent de cât de mult crește internetul.
Title:
The Internet: IP Addresses and DNS
Description:

more » « less
Video Language:
English
Duration:
06:45

Romanian subtitles

Revisions Compare revisions