Minciunile spuse femeilor însărcinate

„Când îi spunem unei femei că sexul nu merită riscul pe timpul sarcinii, ceea ce îi spunem este că plăcerea ei sexuală nu contează... că de fapt ea nu contează,” spune cercetătoarea sexuală Sofia Jawed-Wessel. În această discuție revelatoare, Jawed-Wessel subminează părerile noastre despre sarcină și plăcere pentru a dezvălui relația dintre femei, sex și sistemele de putere.

Suntem pe cale să împărtășim
multe secrete azi, voi și eu,

iar făcând asta, sper să putem renunța

la o parte din rușinea de sex
pe care o simțim multe dintre noi.

Câte dintre voi ați fost fluierate
de către un străin?

Multe femei.

Pentru mine, momentul
de care îmi amintesc cel mai bine,

este când acel străin
era un student de-al meu.

A venit spre mine
în seara aceea, după curs,

iar cuvintele lui au confirmat
ceea ce știam deja:

„Îmi pare nespus de rău,
doamnă profesoară.

Dacă aș fi știut că sunteți dumneavoastră,
nu aș fi spus acele cuvinte niciodată.”

(Râsete)

Nu eram o persoană pentru el,
până când i-am fost profesoară.

Acest concept, numit obiectificare,

este fundația sexismului,

și îl vedem reimpus
în toate aspectele vieții noastre.

Îl vedem în guvernarea

care refuză să pedepsească bărbații

care violează femei.

Îl vedem în reclame.

Câți dintre voi ați văzut o reclamă

care folosește sânii unei femei
ca să vândă un produs complet irelevant?

Sau film după film, după film

care ilustrează femeile
ca fiind interesate doar de dragoste?

Aceste exemple pot părea
inconsecvente și inofensive,

dar sunt înșelătoare,

construind încet o cultură
care refuză să vadă femeile ca și oameni.

Vedem asta în școala care trimite
acasă o fetiță de 10 ani

deoarece hainele ei îi distrăgeau
pe băieții care încercau să învețe,

sau în guvernul care refuză
să incrimineze bărbații pentru viol

din nou și din nou,

sau în femeia care este asasinată

pentru că a rugat un bărbat să înceteze
să o exploateze pe ringul de dans.

Media joacă un rol important
în perpetuarea obiectificării femeilor.

Să luăm în considerare
comedia romantică, clasică.

În mod obișnuit introduce
doua tipuri de femei în aceste filme,

două tipuri de femei dorite, de fapt.

Prima este o bombă sexy.

Este o femeie incredibil de frumoasă,
cu un trup perfect.

Personajul masculin principal
nu are probleme în a o identifica

și nu are deloc probleme
în a face sex cu ea.

A doua este personajul feminin principal,

frumoasă, dar modestă,
de care bărbatul se îndrăgostește

în ciuda faptului
că nu a observat-o de la început,

sau nu ar fi plăcut-o dacă ar fi făcut-o.

Prima este femeia ușuratică.

Ea există pentru a fi consumată și uitată.

Ea este mult prea disponibilă.

A doua este cea dorită, dar modestă,

și de aceea demnă de viitorii copii
ai personajului masculin principal.

Adică material de căsătorie.

Chiar ni se spune
că femeile au două roluri,

dar aceste roluri
se regăsesc cu greu în aceeași femeie.

În rarele ocazii când împărtășesc
unor noi cunoștințe

că studiez despre sex,

dacă nu încheie chiar atunci conversația,

de obicei sunt destul de intrigați.

„Oh, spune-mi mai multe.”

Așa că o fac.

„Sunt foarte interesată
de studiul comportamentului sexual

al cuplurilor însărcinate și postnatale.”

În acest moment,
primesc un răspuns diferit.

(Râsete)

„Oh. Huh.

Fac femeile însărcinate sex măcar?

Te-ai gândit să studiezi dorința sexuală,

sau orgasmul?

Asta ar fi interesant și sexy.”

Spuneți-mi. Care sunt primele cuvinte
care vă vin în minte,

când vă imaginați o femeie însărcinată?

Am adresat întrebarea
într-un sondaj cu peste 500 adulți,

iar majoritatea au răspuns
„burtă” sau „rotund”

și „drăguț”.

Asta nu m-a surprins prea mult.

Ce altceva mai etichetăm
ca fiind „adorabil”?

Bebelușii. Puii de câine. Puii de pisică.

Bătrânii. Nu-i așa?

(Râsete)

Când etichetăm un adult
ca fiind adorabil,

eliminăm mult din inteligența

și din complexitatea lui.

Îl reducem la calități copilărești.

Am rugat și bărbații heterosexuali

să-și imagineze
că partenera lor este însărcinată,

iar apoi am rugat partenerele
să își imagineze că sunt însărcinate,

și să-mi spună
primele cuvinte care le vin în minte

când se imaginează făcând sex.

Majoritatea răspunsurilor
au fost negative.

„Scârbos.”

„Ciudat.”

„Deloc sexy. Ciudat.”

„Inconfortabil.”

„Cum?”

(Râsete)

„Nu merită deranjul.”
„Nu merită riscul.”

Ultimul chiar mi-a rămas în minte.

Poate credem că renunțarea femeilor
însărcinate și a mamelor la sexualitate,

îndepărtează constrângerile
obiectificării sexuale.

Ele trăiesc mai puțin sexism. Nu-i așa?

Nu chiar.

Ce se întâmplă, de fapt,
este un alt fel de obiectificare.

În eforturile mele
de a explica asta celorlalți,

o conversație a dus
la Venus din Willendorf,

o figurină paleolitică,
despre care savanții au presupus

că era o zeiță a iubirii și a frumuseții,
de unde și numele Venus.

Această teorie a fost revizuită
mai târziu,

când elevii au observat
concentrarea evidentă a sculptorului

pe elementele reproducătoare
ale figurinei:

sâni mari,
considerați ideali pentru alăptare;

o burtă rotundă, posibil de la sarcină;

resturi de vopsea roșie,
făcând aluzie la menstruație sau naștere.

De asemenea, au presupus că ea
trebuia să fie ținută sau așezată culcată

din cauză că picioarele ei mici
nu îi permit să stea singură.

De asemenea, nu avea niciun chip.

Din acest motiv, era considerată
a fi reprezentarea fertilității,

și nu un portret al unei persoane.

Ea era un obiect.

În istoria interpretării ei,

de la idealul de frumusețe și iubire,

ea a ajuns obiectul reproducerii.

Cred că această tranziție
spune mai multe

despre savanții
care i-au interpretat scopul

decât despre adevăratul scop al figurinei.

Când o femeie rămâne însărcinată,

părăsește acest tărâm
al dorinței sexuale bărbătești

alunecând în rolul ei reproducător
și de creștere a copilului.

Făcând acest lucru, ea devine de asemenea

proprietatea comunității,

fiind considerată foarte importantă
doar pentru că e însărcinată. Nu-i așa?

Am decis să numesc asta
efectul Willendorf,

și încă o dată îl vedem reintegrat
în multe aspecte ale vieții ei.

A fost cineva de aici vreodată
vizibil însărcinată?

(Râsete)

Da. Multe dintre voi, nu?

Câte dintre voi ați pățit ca un străin
să vă atingă burta în timpul sarcinii,

poate chiar fără a vă cere permisiunea?

Sau vi s-a spus ce puteți mânca și ce nu

de către cineva care nu vă este doctor
sau asistent medical?

Sau ați fost întrebate lucruri private
legate de planul nașterii?

Iar apoi vi s-a spus
de ce aceste alegeri sunt greșite?

Da, și mie la fel.

Sau a refuzat vreodată vreun chelner
să vă aducă un pahar de vin?

Asta ar putea să vă dea de gândit,
știu, dar rămâneți cu mine.

Acesta este un secret uriaș.

De fapt este sigur să consumi alcool
cu moderație în timpul sarcinii.

Mulți dintre noi nu știm asta,

pentru ca doctorii nu au încredere
în femeile însărcinate, cu acest secret.

(Râsete)

Mai ales dacă este mai puțin educată
sau o femeie de culoare.

Ceea ce ne spune acest lucru

este că acest efect Willendorf,
este de asemenea social și rasist.

Este prezent când guvernul
le reamintește femeilor

cu fiecare nou proiect de lege anti-avort

că nu sunt stăpâne pe uterul lor,

sau când un ginecolog le spune:

„Chiar dacă este sigur
să faci sex în timpul sarcinii,

nu se știe niciodată.

Mai bine siguranță, decât regrete, nu?”

Îi este negată intimitatea
și autonomia corporală

sub forma expresiei: „fii o mamă bună.”

Nu avem încredere
să ia propriile ei decizii.

E drăguță, ați uitat?

Când le spunem femeilor

că plăcerea sexuală... scuzați-mă.

Când le spunem femeilor că sexul
nu merită riscul în timpul sarcinii,

ce le spunem de fapt
este că plăcerea lor sexuală nu contează.

Deci ceea ce le spunem de fapt,
este că ele nu contează,

chiar dacă nevoile fetusului
nu contravin cu propriile lor nevoi.

Așadar, furnizorii de servicii medicale,

cum ar fi Colegiul American
de Ginecologi și Obstetricieni

au oportunitatea de a educa despre
siguranța sexului în timpul sarcinii.

Deci ce spun experții?

ACOG nu are nicio declarație oficială

legată de siguranța actului sexual
în timpul sarcinii.

Orientarea din partea Clinicii Mayo
este în general pozitivă

dar prezentată cu un avertisment:

„Deși majoritatea femeilor pot face sex
în siguranță în timpul sarcinii,

uneori e mai bine să fiți precaute.”

Unele femei nu vor să facă sex
în timpul sarcinii,

iar acest lucru este bun.

Unele femei vor să facă sex
în timpul sarcinii,

iar asta e, de asemenea, bine.

Ce trebuie să înceteze
este ca societatea să le spună femeilor

ce pot și ce nu pot să facă
cu propriul lor corp.

(Aplauze)

Femeile însărcinate nu sunt fără chip,
fără identitate, obiecte ale reproducerii,

care nu pot să stea singure
pe cele două picioare.

Dar adevărul este, adevăratul secret este,

că le spunem tuturor femeilor
că plăcerea lor sexuală nu contează.

Refuzăm chiar să recunoaștem
că femeile care fac sex cu femei,

sau femeile care nu doresc copii,
chiar există.

„Oh, e doar o fază temporară...

are nevoie doar să întâlnească
bărbatul potrivit.”

De fiecare dată când o femeie face sex

doar pentru că se simte bine,

este ceva revoluționar.

Ea este revoluționară.

Acționează
împotriva insistențelor societății

că ea există
doar pentru plăcerea bărbatului

sau pentru reproducere.

O femeie care își prioritizează
nevoile sexuale este înspăimântătoare,

deoarece o femeie
care își proritizează dorințele sexuale

se prioritizează pe ea însăși.

(Aplauze)

Aceasta este o femeie
care cere să fie tratată ca un egal.

E o femeie care insistă

să îi faceți loc la masa puterii,

și ăsta e lucrul
cel mai înfricoșător dintre toate

pentru că nu putem să-i facem loc

fără ca unii dintre noi să renunțăm
la locul suplimentar pe care-l deținem.

(Aplauze)

Am un ultim secret pentru voi.

Sunt mamă a doi băieți

și am avea nevoie de ajutorul vostru.

Chiar dacă băieții mei
mă aud spunând regulat

că este important ca bărbații
să recunoască femeile ca fiind egalele lor

și își văd tatăl aplicând asta,

vrem ca ceea ce se întâmplă
în casa noastră să se aplice și în lume.

Aceasta nu este o problemă
a bărbaților sau a femeilor.

Aceasta este problema tuturor,

și toți jucăm un rol
în distrugerea sistemelor de inegalitate.

Pentru început, trebuie să încetăm
să le spunem femeilor

ce pot și ce nu pot să facă
cu propriul lor corp.

(Aplauze)

Asta include să nu tratăm femeile
însărcinate ca proprietatea comunității.

Dacă nu o cunoști, nici măcar nu o întreba
dacă poți să îi atingi burta.

N-ai pune această întrebare altcuiva.

Nu îi spune ce poate și ce nu poate mânca.

Nu-i pune întrebări personale
despre deciziile ei medicale.

Asta include, de asemenea,
înțelegerea faptului

că chiar dacă sunteți personal
împotriva avortului,

puteți totuși să luptați
pentru dreptul femeii de a alege.

Când vine vorba despre egalitatea femeii,
cele două nu trebuie să fie opuse.

Dacă ești cineva
care face sex cu o femeie,

fă o prioritate din satisfacerea ei.

Dacă nu știi cum, întreabă.

Dacă aveți copii...

(Râsete)

Să aveți conversații despre sex
cât de devreme posibil,

deoarece copiii
nu mai caută s-e-x în dicționar.

Caută pe internet.

Iar când aveți
acele conversații despre sex,

nu le centrați doar pe reproducere.

Oamenii fac sex din multe motive,

unii pentru că își doresc un copil,

dar majoritatea dintre noi facem sex
deoarece ne simțim bine.

Recunoașteți asta.

Și indiferent dacă aveți sau nu copii,

susțineți educația sexuală completă,
încât să nu-i rușineze pe adolescenți.

(Aplauze)

Nu obținem nimic pozitiv
din a rușina adolescenții

datorită dorințelor
și comportamentelor lor sexuale,

ci doar infecții cu transmitere sexuală
și teste de sarcină.

În fiecare zi,
ne este oferită tuturor oportunitatea

de a întrerupe tiparele de inegalitate.

Cred că toți putem fi de acord
că merită să facem acest lucru.

Vă mulțumesc!

(Aplauze)