10 lucruri pe care nu le știați despre orgasm

Mary Roach, autoarea cărții „Bonk”, se afundă în cercetări științifice obscure, unele vechi de secole, pentru a face 10 afirmații surprinzătoare despre punctul culminant sexual, ajungând de la bizar la hilar. (acest discurs este destinat adulților)

Vă voi arăta câteva imagini

dintr-un articol foarte distractiv

din The Journal of Ultrasound in Medicine.

Pot spune că este cel mai distractiv
articol publicat vreodată

în The Journal of Ultrasound in Medicine.

Titlul este
„Observări ale masturbării intrauterine.”

(Râsete)

În stânga puteți vedea mâna.
Este săgeata mare.

Și penisul în dreapta. Mâna e aproape.

Și aici avem,

cu cuvintele radiologului Israel Meisner,

„Mâna care apucă penisul într-un mod
asemănător mișcărilor de masturbare.”

Rețineți că vorbim despre ultrasunete,

deci imaginile ar fi fost în mișcare.

Orgasmul este un reflex
al sistemului nervos vegetativ.

Acesta este partea sistemului nervos

care se ocupă cu lucrurile
pe care nu le controlăm conștient,

precum digestia, frecvența inimii,
excitarea sexuală.

Iar reflexul de orgasm poate fi declanșat

de un spectru de stimuli suprinzător de larg.

Stimulare genitală, evident.

Dar Kinsey a intervievat și o femeie

care putea ajunge la orgasm

dacă cineva îi mângâia sprânceana.

Oamenii cu leziuni ale măduvei spinării

precum paraplegii, tetraplegii,

vor dezvolta adesea o zonă
extrem de sensibilă

chiar deasupra nivelului leziunii lor.

În literatura de specialitate,
există orgasm la nivelul genunchiului.

Cred că cel mai neobișnuit
caz peste care am dat

a fost al unei femei care avea orgasm
de fiecare dată când se spăla pe dinți.

(Râsete)

Ceva din acțiunea complexă

senzorial-motorie de spălare a dinților

îi declanșa orgasmul.

Și a mers la un neurolog
care a fost fascinat.

A verificat dacă era ceva
în pasta de dinți.

Dar nu, se întâmpla cu oricare marcă.

I-au stimulat gingiile

cu o scobitoare,
să vadă dacă mergea și așa.

Nu. Era vorba despre mișcarea completă.

Iar partea uimitoare pentru mine

e că ai putea crede că această femeie
și-ar dori să aibă

o igienă orală excelentă.

(Râsete)

Din păcate, asta scria în articolul științific:

„Ea credea că e posedată de demoni

și a trecut la apă de gură
pentru îngrijirea orală.”

E atât de trist.

(Râsete)

Când lucram la carte,

am intervievat o femeie care putea
avea orgasm folosind gândul.

A luat parte într-un studiu
făcut la Universitatea Rutgers.

N-are cum să nu-ți placă cuvântul Rutgers.

Așa că am intervievat-o în Oakland,

într-un restaurant de sushi.

I-am zis: ”Ai putea s-o faci chiar aici?”

A răspuns: „Da, dar aș prefera să termin
mâncarea, dacă nu te deranjează."

(Râsete)

Dar apoi a fost destul de drăguță
încât mi-a demonstrat pe o bancă afară.

A fost remarcabil. A durat cam un minut.

Și i-am spus:

„Faci asta tot timpul?”

(Râsete)

A răspuns: „Nu, când ajung acasă,
de obicei, sunt prea obosită.”

(Râsete)

A spus că ultima dată când a făcut-o

a fost în tramvaiul din Disneyland.

(Râsete)

Centrul orgasmului,
de-a lungul nervului spinal

se numește rădăcina nervoasă sacrală.

Este chiar aici în spate.

Iar dacă declanșezi,
dacă stimulezi cu un electrod,

exact în acel loc, vei declanșa un orgasm.

Și s-a dovedit că pot fi declanșate
reflexe spinale

la oameni morți.

La un anumit tip de mort,
la un cadavru a cărui inimă încă mai bate.

Adică în moarte cerebrală,

mort din punct de vedere legal,

dar care este ținut în viață
de un aparat de ventilație

pentru a oxigena în continuare organele

ce vor fi transplantate.

Dacă unui om mort cerebral

îi declanșezi locul potrivit

din când în când, vei vedea ceva.

Se cheamă reflexul lui Lazăr.

Îl voi demonstra cât de bine pot,
fără să fiu moartă.

Cam așa. Declanșezi locul.

Tipul mort, sau tipa, face așa.

Foarte neliniștitor pentru cei
care lucrează în laboratoare de patologie.

(Râsete)

Dacă poți declanșa reflexul lui Lazăr
la o persoană moartă,

de ce nu și reflexul de orgasm?

Am pus această întrebare
unui expert în moarte cerebrală,

Stephanie Mann,

care a fost destul de nechibzuită
să-mi răspundă la e-mail-uri.

Am spus: „S-ar putea teoretic declanșa
un orgasm la un cadavru?”

A răspuns:
„Da, dacă nervul sacral este oxigenat,

teoretic, s-ar putea.”

Evident, nu va mai fi la fel de distractiv
pentru persoana în cauză.

Dar e un orgasm.

(Râsete)

Cu siguranță.

De fapt, chiar am sugerat experimentul
unui cercetător la universitatea

din Alabama care studiază orgasmul.

I-am spus:
„Ar trebui să faceți un experiment.

Puteți face rost de cadavre
dacă lucrați într-o universitate.

Chiar ar trebui să faceți asta.”

A zis: „Obține tu aprobarea consiliului
de etică pentru acest experiment.”

(Râsete)

După cum spunea autorul
din anii 1930 al manualului căsniciei,

Theodore Van de Velde,

un miros seminal subtil poate fi detectat
în respirația unei femei

aproximativ după o oră
de la contactul sexual.

Theodore Van de Velde era un fel
de cunoscător al lichidului seminal.

(Râsete)

El e un tip
care a scris cartea „Mariajul ideal”.

Heterosexual convins.

Dar a scris în această carte

că poate diferenția între lichidul
seminal al unui tânăr,

despre care spunea că are
un miros proaspăt, plin de viață,

și lichidul seminal al bărbaților maturi,

al căror lichid seminal miroase, citez:

„Foarte similar cu cel
al florilor castanului spaniol.

Câteodată destul de proaspăt-floral,

iar uneori extrem de înțepător.”

(Râsete)

În 1999, în statul Israel,

un bărbat a început să sughițe.

Și a fost acel caz în care sughițul
chiar nu se oprea.

A încercat tot ce i-au sugerat prietenii.

Nimic nu părea să-l ajute.

Au trecut zile. La un anumit momentul, bărbatul,

încă sughițând, a făcut sex cu nevasta sa.

Și, ca prin minune, sughițul a dispărut.

I-a spus doctorului,
care a publicat un raport al cazului

într-un jurnal medical
canadian sub titlul:

„Contactul sexual, potențial tratament
pentru sughițuri intratabile.”

Îmi place acest articol pentru că
într-un anumit punct sugerează

ca burlacii care sughiță
ar putea încerca masturbarea.

(Râsete)

Îmi place pentru că e definită
o întreagă categorie demografică:

burlacii care sughiță.

(Râsete)

Căsătorit. Necăsătorit.
Burlac care sughiță.

La începutul anilor 1900,

mulți dintre ginecologi credeau

că atunci când o femeie are orgasm

contracțiile au rolul să aspire lichidul
seminal în sus prin colul uterin

și oarecum să-l conducă
foarte repede spre ovul.

Prin asta crescând șansele de concepere.

Se chema teoria „aspirării ascendente”.

(Râsete)

Dacă ne întoarcem în timp
până la Hipocrate,

medicii credeau că orgasmul femeilor

nu era folositor pentru concepție,
ci necesar.

Doctorii de atunci le spuneau
frecvent bărbaților

cât de important e
să își satisfacă soțiile.

Autorul de manuale de mariaj
și mirositorul de lichid seminal,

Theodore Van de Velde,

(Râsete)

are un rând în cartea sa.

Îl iubesc pe tipul ăsta.

Am aflat multe lucruri
de la Theodore Van de Velde.

Avea un rând în cartea sa,

care se presupune că ar proveni
de la monarhia habsburgică.

Se spune că o împărăteasă, Maria Tereza,

avea probleme de concepție,

iar medicul curții regale i-a spus:

„Sunt de părere că vulva
sacrei voastre majestăți

ar trebui gâdilată un timp
înainte de contactul sexual.”

(Râsete)

Se pare că replica e notată undeva.

Masters și Johnson,
acum avansăm spre anii 1950.

Masters și Johnson erau sceptici
în legătură cu teoria aspirării în sus.

Plus că e chiar haios de pronunțat.

N-au crezut teoria.

Și au decis, fiind Masters și Johnson,

că o vor studia până îi vor da de capăt.

Au adus femei în laborator.
Cred că au fost cinci femei.

Și le-au introdus în colul uterin
niște recipiente

cu lichid seminal artificial.

Iar lichidul seminal artificial

conținea o substanță radioopacă,

așa încât să apară pe o radiografie.

Se întâmpla în anii 1950.

În orice caz, aceste femei stăteau
în fața unui aparat cu raze X

și se masturbau.

Iar Masters și Johnson se uitau
dacă lichidul seminal era aspirat în sus.

N-au găsit nicio dovadă
care să certifice aspirația ascendentă.

Poate vă întrebați:
„Cum se face lichidul seminal artificial?”

(Râsete)

Am un răspuns pentru voi.
Am două răspunsuri.

Poți folosi făină și apă,
sau amidon din porumb și apă.

De fapt, în literatura de specialitate
am găsit trei rețete diferite.

(Râsete)

Preferata mea este cea care spune,

știți cum e, se înșiră ingredientele

și apoi în rețetă se spune, de exemplu,

„Pentru două porții de prăjiturele...”

Aceasta spunea: „Pentru o ejaculare.”

(Râsete)

Mai există un mod în care orgasmul
ar putea stimula fertilitatea.

Îi implică pe bărbați.

Sperma care stă în corp
timp de o saptămână sau mai mult

începe să dezvolte anormalități

care o fac mai puțin eficace
în a-și găsi drumul

și a fecunda ovulul.

Sexologul britanic Roy Levin

a speculat că aceasta poate fi cauza
pentru care bărbații au devenit

niște masturbatori
atât de entuziaști și frecvenți.

A spus: „Dacă mă masturbez regulat

produc spermă proaspătă.”

Mi s-a părut o idee, o teorie interesantă.

Așa că acum aveți o scuză evoluționistă.

(Râsete)

Bine.

(Râsete)

Ei bine. Există probe considerabile
ale aspirării ascendente în regnul animal.

Porcii, de exemplu.

În Danemarca, Comitetul Național Danez
pentru Producția Porcilor

a descoperit că dacă stimulezi
sexual o scroafă

în timp ce o inseminezi artificial,

se va înregistra o creștere
de șase la sută a ratei natalității,

adică numărul de purceluși fătați.

Așa că au venit cu un plan,

un plan de stimulare
în cinci pași a scroafelor.

Și i-au pus pe fermieri să-l aplice,
au pus afișe în coteț,

au și un DVD.

Și am făcut rost de o copie a acestui DVD.

(Râsete)

Iată dezvăluirea mea.
Pentru că vă voi arăta un clip.

(Râsete)

Deci...

Bine, aici se află la muncă.

Totul pare foarte nevinovat.

Va face ceva cu mâinile,

dar porcul o va face cu râtul,
neavând mâini.

(Râsete)

Asta e. Porcul are un ritual
de împerechere foarte ciudat.

(Râsete)

Face asta ca să simuleze
greutatea porcului.

(Râsete)

Ar trebui să știți că clitorisul scroafei
este înăuntrul vaginului.

Deci s-ar putea s-o gâdile puțin.
Și acum începem.

(Râsete)

(Râsete)

Și fericitul rezultat.

(Aplauze)

Iubesc filmulețul ăsta.

Este un punct în acest video, spre început

în care au filmat un prim plan
al mâinii purtând verigheta,

parcă pentru a spune:

„E doar munca sa. Chiar îi plac femeile."

(Râsete)

Ziceam că pe gazda mea din Danemarca
o chema Anne Marie.

Și am spus:

„De ce nu stimulați pur
și simplu clitorisul scroafei?

De ce nu-i puneți pe fermieri
să facă asta?

Nu e unul dintre cei cinci pași.”

Trebuie să vă citesc ce a zis,
pentru că mi-a plăcut la nebunie.

„A fost o mare realizare
să-i convingem pe fermieri

să pună mâna sub vulvă.

Așa că ne-am gândit să nu aducem
în discuție clitorisul deocamdată.”

(Râsete)

Fermierii de porci timizi dar ambițioși,
pot totuși achiziționa

un vibrator pentru scroafe,

care se atașează tubului care injectează
sperma pentru a vibra,

pentru că, după cum am menționat,

clitorisul este înăuntrul vaginului.

Așa că, e posibil să fie nevoie
de ceva mai multă excitare decât pare.

De asemenea, i-am mai spus:

„ Aceste scroafe... poate ați remarcat

că scroafa nu pare a fi
în culmea extazului."

Iar ea a spus:
„Nu poți trage această concluzie.

Pentru că animalele nu afișează

durerea sau plăcerea pe fețele lor,
așa cum facem noi.

Porcii, de exemplu,
seamănă mai mult cu câinii.

Își folosesc jumătatea superioară a feței,
urechile lor sunt foarte expresive.

Nu poți fi foarte sigur
ce se simte porcul.

Primate, pe de altă parte,
noi ne folosim mai mult gura.

Aceasta e fața macacului cu coadă
în timpul ejaculării.

(Râsete)

Și, interesant, același lucru
s-a observat și la femelele macac,

dar doar când călăreau altă femelă.

(Râsete)

În anii 1950, Masters și Johnson

au decis să descifreze întregul ciclu
de reacții sexuale umane,

de la excitație până la orgasm,
pentru bărbați și femei,

tot ceea ce se întâmplă în corpul uman.

La femei o mare parte
se întâmplă în interior.

Asta nu i-a oprit pe Masters și Johnson.

Au dezvoltat o mașinărie
de copulație artificială.

De fapt, este un penis
cu o cameră puse pe un motor.

Iată falusul,

un falus acrilic transparent cu o cameră
și o sursă de lumină,

atașat de un motor care merge cam așa.

Iar femeia făcea sex cu aceasta.

Asta făceau. Destul de uluitor.

Din păcate,
acest aparat a fost dezasamblat.

Asta mă supără,
nu pentru că vreau să-l folosesc,

voiam doar să îl văd.

(Râsete)

Într-o bună zi,

Alfred Kinsey s-a hotărât

să calculeze distanța medie
parcursă de lichidul seminal la ejaculare.

Nu era simplă curiozitate.

Doctor Kinsey auzise --

și exista o teorie care circula
în acea perioadă, în anii 1940,

că forța cu care

lichidul seminal
este proiectat în colul uterin

este un factor al fertilității.

Kinsey credea că e o prostie,
așa că s-a pus pe treabă.

A adunat în laboratorul său

300 de bărbați, o ruletă
și o cameră de filmat.

(Râsete)

Și a descoperit, de fapt,

că la trei sferturi dintre bărbați

sperma doar se scurgea oarecum afară.

Nu era împroșcată, proiectată
sau ejectată cu mare presiune.

Totuși, deținătorul recordului

a ajuns la puțin sub 2,5 metri.

Ceea ce este impresionant.

(Râsete)

(Aplauze)

Da. Exact.

(Râsete)

Din păcate, el este anonim.
Nu îi e menționat numele.

(Râsete)

În notițele sale,

în notițele sale despre experiment
din cartea sa,

Kinsey scria:

„Două cearșafuri au fost întinse pe podea
pentru a proteja covoarele orientale.”

(Râsete)

Pentru mine, este al doilea rând favorit

din întreaga operă a lui Alfred Kinsey.

Primul fiind: „Firimiturile de brânză puse
în fața unor șobolani care copulează

vor distrage femela, dar nu și masculul.”

(Râsete)

Vă mulțumesc foarte mult.

(Aplauze)

Mulțumesc!