< Return to Video

Der ewige Jude ( full eng/ita/spa/greek/pt/cz/est subs )

  • 0:01 - 0:05
    Eternul evreu
  • 0:05 - 0:38
    Traducere si adaptare de hgfdgfui
    ( hgfdgfui@lycos.com )
  • 0:38 - 0:46
    Evreii civilizati pe care ii intilnim
    in Germania de azi
  • 0:46 - 0:50
    nu ne pot oferi decit o imagine
    incompleta
  • 0:50 - 0:54
    asupra caracterului autentic al
    rasei lor.
  • 0:54 - 0:58
    Acest film prezinta imagini recente
    din ghetourile evreiesti din Polonia.
  • 0:58 - 1:03
    Ni-i infatiseaza pe evrei asa cum
    sunt ei de fapt...
  • 1:03 - 1:05
    Inainte de a se deghiza
  • 1:05 - 1:11
    sub masca unor europeni civilizati.
  • 1:11 - 1:23
    Campania din Polonia ne-a dat ocazia
    sa-i cunoastem cu adevarat pe evrei.
  • 1:23 - 1:26
    Aproape patru milioane de evrei
    traiesc aici, in Polonia.
  • 1:26 - 1:29
    numai ca n-aveti sa-i gasiti printre
    populatia rurala.
  • 1:29 - 1:35
    Ei n-au suferit de pe urma razboiului
    precum nationalii poloni.
  • 1:35 - 1:42
    Ci au petrecut acea perioada intr-o
    indiferenta vegetare pe strazile mohorite
    ale ghetoului polonez.
  • 1:42 - 2:07
    Cu toate astea, la nici o ora dupa
    ocupatia germana isi desfasurau deja
    afacerile.
  • 2:07 - 2:12
    Noi, germanii, am aruncat o privire asupra
    ghetoului polonez acum 25 de ani.
  • 2:12 - 2:20
    Atita doar ca de data asta, privirile ne
    sunt ascutite prin experienta ultimelor
    decenii.
  • 2:20 - 2:25
    Spre diferenta de 1914, nu mai privim
    doar la ceea ce este mai grotesc
  • 2:25 - 2:28
    si mai comic in aceste foarte indoielnice
    chipuri din ghetou.
  • 2:28 - 2:32
    De data aceasta recunoastem molima
    pe care ei o stirnesc:
  • 2:32 - 2:38
    o molima ce ameninta insasi sanatatea
    poporului arian.
  • 2:38 - 2:45
    Richard Wagner a spus cindva: "evreul
    este demonul aflat la sursa coruptiei lumii",
  • 2:45 - 3:14
    iar aceste imagini o demonstreaza
    din plin.
  • 3:14 - 3:23
    Viata dintr-o casa evreiasca denota o
    remarcabila lipsa de pricepere creativa
    in implinirea unei civilizatii.
  • 3:23 - 3:34
    Ca s-o spunem franc, casele evreilor
    sunt mizerabile si lasate la voia
    intimplarii.
  • 3:34 - 3:42
    Acesti evrei nu sunt deloc saraci. Dupa
    zeci de ani de afaceri au adunat indeajuns
  • 3:42 - 3:46
    pentru a-si permite niste case decente
    si confortabile.
  • 3:46 - 3:57
    Atit doar ca traiesc de generatii in
    aceleasi case murdare, infestate cu
    insecte.
  • 3:57 - 4:05
    Netulburati de ceea ce-i inconjoara, ei
    ii dau inainte cu rugaciunea.
  • 4:05 - 4:18
    Miscarea repetata si bolboroseala
    fac parte din ritualul de citire al
    scripturilor evreiesti.
  • 4:18 - 4:47
    Aspectul central al asa-zisei vieti
    comunitare evreiesti se petrece in
    strada.
  • 4:47 - 4:53
    Extrem de rar ai sa-i vezi pe evrei
    facind vreo munca utila.
  • 4:53 - 4:56
    Iar cind o fac, ca in imaginile de mai
    sus, e de cele mai multe ori impotriva
    vointei lor.
  • 4:56 - 5:02
    Guvernul militar german ii obliga sa
    curete darimaturile.
  • 5:02 - 5:12
    Se vede limpede ca nu sunt obisnuiti
    cu munca si ca nu o fac cu placere.
  • 5:12 - 5:16
    Aceasta nu vine din faptul ca ar
    fi neajutorati, ca atare nu trebuiesc
    compatimiti.
  • 5:16 - 6:03
    Pur si simplu acesti evrei nu vor sa
    munceasca, ci sa faca schimb de
    produse. Acolo se simt in largul lor.
  • 6:03 - 6:09
    Nu este adevarat ca sunt constrinsi
    sa faca comert pentru ca nu li se
    permit altfel de meserii.
  • 6:09 - 6:13
    Dimpotriva, ei insisi imbratiseaza
    comertul,
  • 6:13 - 7:49
    caci acesta se potriveste caracterului
    si inclinatiei lor naturale.
  • 7:49 - 7:56
    Cineva ar putea privi acesti copii care
    se tirguiesc ca pe niste simboluri ale
    unei mari saracii.
  • 7:56 - 8:01
    Dar e de ajuns sa-i urmaresti doar
    o vreme, ca sa devina limpede...
  • 8:01 - 8:04
    ca sunt mindri sa-i poata imita pe
    adulti.
  • 8:04 - 8:10
    Acesti tineri nu au in ei idealismul
    tinerilor nostri.
  • 8:10 - 8:17
    In ei, egoismul individual nu sta in slujba
    unor sarcini asumate in comunitate.
  • 8:17 - 8:24
    Mai mult, moralitatea evreiasca aflata
    in flagranta contradictie cu conceptul
    eticii ariene
  • 8:24 - 8:30
    proclama egoismul neretinut al
    fiecarui evreu ca fiind o lege divina.
  • 8:30 - 8:35
    Religia acestui tinar face din tradare
    si din camata o datorie.
  • 8:35 - 8:39
    In cea de-a cincea carte a lui Moise,
    spre exemplu, se spune...
  • 8:39 - 8:46
    ca de vei imprumuta bani cu camata doar
    unuia strain, si nu unui frate evreu
  • 8:46 - 8:52
    ai sa fii binecuvintat de Domnul in
    toate afacerile.
  • 8:52 - 8:58
    Intelegem, astfel, ca a face afaceri
    este ceva sfint pentru evreime.
  • 8:58 - 9:02
    Acest lucru este de neinteles pentru
    cei care nu sunt evrei.
  • 9:02 - 9:07
    Omul arian intelege sa intreprinda
    orice activitate in virtutea unui scop.
  • 9:07 - 9:15
    Vrea sa creeze ceva durabil: hrana
    ori imbracaminte, case ori masini,
  • 9:15 - 9:18
    lucrari de arta sau orice altceva are
    o valoare pentru lumea intreaga.
  • 9:18 - 9:48
    E minat intr-aceasta de sentimentul
    de responsabilitate fata de realizarile
    sale.
  • 9:48 - 9:53
    Pentru evreu numai un lucru in sine
    are valoare: banul.
  • 9:53 - 9:58
    Cum il obtine nu are importanta.
  • 9:58 - 10:03
    Primele bunuri cu care va face comert
    sunt, de regula, maruntisuri de toate
    felurile.
  • 10:03 - 10:06
    Astfel pasesc evreii marunti catre
    primele afaceri.
  • 10:06 - 10:12
    Curind au sa atinga momentul cind pot
    vinde obiecte tinute intr-un bagaj mobil.
  • 10:12 - 10:18
    N-are sa treaca mult si isi vor fi format
    o intreaga expozitie de bunuri.
  • 10:18 - 10:22
    Dupa aceasta vor detine un stand
    in toata regula.
  • 10:22 - 10:34
    Cei mai ambitiosi vor deschide in curind un
    mic magazin, iar apoi unul mai mare.
  • 10:34 - 10:39
    Cei mai iscusiti - a se intelege, insa,
    lipsiti de scrupule
  • 10:39 - 10:42
    au sa deschida curind depozite si banci
  • 10:42 - 10:46
    si au sa se mute in cele mai impozante
    case din orase.
  • 10:46 - 10:58
    Aceasta, fireste, cu conditia sa nu
    se incurce unul pe altu.
  • 10:58 - 11:09
    De asta incearca mereu sa migreze catre
    paminturi bogate, cu oameni instariti.
  • 11:09 - 11:17
    Au nevoie de alte popoare in masura
    in care au nevoie de noi marfuri pentru
    comert.
  • 11:17 - 11:24
    Ceea ce arienii creativi apreciaza ca
    valori, s-a redus in ochii evreilor la
    o simpla marfa.
  • 11:24 - 11:32
    Ei vind si cumpara, fara sa produca
    niciodata nimic.
  • 11:32 - 11:46
    Productia o lasa pe seama muncitorilor
    si fermierilor natiunii-gazda.
  • 11:46 - 12:02
    Evreii sunt un popor fara muncitori
    ori fermieri; o rasa de paraziti.
  • 12:02 - 12:05
    Oriunde trupul unei natiuni are sa
    arate o rana
  • 12:05 - 12:09
    ei au sa se instaleze pentru a se hrani
    din organismul in agonie.
  • 12:09 - 12:15
    Isi construiesc afacerile pe boala
    natiunilor
  • 12:15 - 12:20
    si, implicit, incearca sa adinceasca si
    sa prelungeasca conditiile bolii.
  • 12:20 - 12:23
    Asa se intimpla acum in Polonia, si asa
    s-a intimplat in Germania.
  • 12:23 - 12:27
    Mereu au fost astfel evreii, de-a lungul
    intregii lor istorii.
  • 12:27 - 12:33
    Fetele lor poarta caracterul imemorial
    al unei lipitori perpetue: eternul evreu.
  • 12:33 - 12:48
    Acesta, de-a lungul vremii si a
    peregrinarilor lumesti, a ramas neschimbat.
  • 12:48 - 13:15
    Nu exista diferenta intre evreii Poloniei
    si cei ai Palestinei,
  • 13:15 - 13:20
    cu toate ca sunt separati in mod geografic.
  • 13:20 - 13:25
    Palestina este centrul spiritual al
    evreimii internationale,
  • 13:25 - 13:39
    cu toate ca evreii sunt, din punct de
    vedere numeric, neinsemnati acolo.
  • 13:39 - 13:43
    Aici, la Zidul Plingerii, ei se aduna si
    jelesc caderea Ierusalimului.
  • 13:43 - 13:46
    Insa lipsa unui loc propriu e conforma
    atit dorintei, cit si istoriei lor.
  • 13:46 - 13:51
    Acum patru mii de ani, stramosii lor iudaici
    rataceau deja pe curpinsul pamintului.
  • 13:51 - 13:55
    Din Pamintul celor Doua Riuri ei au
    mers, de-a lungul marii, pina in Egipt,
  • 13:55 - 13:59
    unde, o vreme, au facut un profitabil
    negot cu grine.
  • 13:59 - 14:04
    Atunci cind fermierii tarii, impreuna
    cu alti egipteni
  • 14:04 - 14:07
    s-au ridicat impotriva camatarilor si
    speculantilor straini
  • 14:07 - 14:11
    au fost siliti sa o ia din loc iarasi,
    in cautarea pamintului fagaduintei.
  • 14:11 - 14:18
    S-au stabilit acolo, pradindu-i fara mila
    pe localnicii de drept, populatii cu o
    cultura mult superioara.
  • 14:18 - 14:23
    Aici, la rascrucea secolelor, din amestecul
    de rase ale Orientului apropiat si indepartat...
  • 14:23 - 14:29
    cu un substrat negroid, s-a dezvoltat
    o rasa evreiasca corcita pina la refuz.
  • 14:29 - 14:33
    Spre diferenta de noi, europenii alcatuiti
    din elemente rasiale radical diferite
  • 14:33 - 14:39
    evreii apar ca diferiti atit in natura
    corpului lor, cit mai ales a spiritului.
  • 14:39 - 14:46
    Poate niciodata nu ne-am fi ocupat cu ei
    daca ar fi ramas in perimetrul lor oriental.
  • 14:46 - 14:50
    Atit doar ca imperiul cosmopolit
    al lui Alexandru cel Mare
  • 14:50 - 14:56
    ce se intindea din Orientul Apropiat
    peste jumatate din Mediterana
  • 14:56 - 15:01
    si, mai cu seama, imperiul extrem de
    intins al Romanilor
  • 15:01 - 15:05
    au incitat evolutia comertului si
    migratia evreilor
  • 15:05 - 15:10
    care in curind aveau sa se imprastie
    de-a lungul deschiderilor Mediteranei.
  • 15:10 - 15:13
    In timp ce unii s-au stabilit in zonele de
    mare trafic urban si in locatiile comerciale
    din zona Mediteranei
  • 15:13 - 15:21
    altii au ratacit neobosit de-a lungul Spaniei,
    Frantei, sudului Germaniei si Angliei.
  • 15:21 - 15:25
    Peste tot s-au facut antipatizati.
  • 15:25 - 15:31
    In Spania si Franta, oamenii s-au
    ridicat impotriva lor in secolele XIII si
    XIV
  • 15:31 - 15:36
    ceea ce i-a impins sa ia cu asalt Germania.
  • 15:36 - 15:40
    De acolo, au urmarit calea culturii
    ariene
  • 15:40 - 15:43
    prin care germanii intelepti au colonizat
    estul,
  • 15:43 - 15:46
    pina cind au gasit o locatie inedita,
    neexploatata inca
  • 15:46 - 15:51
    in Polonia si in zonele ruse ale Europei
    de Est.
  • 15:51 - 15:55
    Secolul al XIX-lea, cu ideile sale
    ambigue asupra egalitatii si libertatii
    umane
  • 15:55 - 16:01
    a dat evreilor un mare imbold. Din
    Europa de Est s-au imprastiat de-a
    lungul intregului continent
  • 16:01 - 16:16
    in ultimele doua secole. Iar dupa aceasta
    s-au raspindit in restul lumii.
  • 16:16 - 16:21
    In paralel cu aceste rataciri evreiesti
    de-a lungul globului pamintesc, vom avea
    de-a face si cu migratia
  • 16:21 - 16:25
    unui animal la fel de neobosit:
    sobolanul!
  • 16:25 - 16:29
    Sobolanii s-au dovedit de la bun
    inceput paraziti ai umanitatii.
  • 16:29 - 16:35
    Casa lor de origine a fost Asia, de unde
    au migrat in hoarde gigantice
  • 16:35 - 16:42
    prin Rusia si prin Balcani, in restul
    Europei.
  • 16:42 - 16:46
    Pina la jumatatea secolului XVIII deja
    se intinsesera de-a lungul intregii
    Europe.
  • 16:46 - 16:49
    Catre sfirsitul secolului XIX
  • 16:49 - 16:52
    datorita traficului maritim crescut, se
    instapinisera deja in America,
  • 16:52 - 17:01
    pentru ca mai apoi sa ocupe Africa si
    Orientul Indepartat.
  • 17:01 - 17:04
    Oriunde apar sobolanii, aduc dupa ei
    distrugerea pamintului
  • 17:04 - 17:11
    prin alterarea hranei omenesti, prin
    parazitare si prin imprastierea in jur
    a bolilor si a molimelor diverse...
  • 17:11 - 17:20
    precum holera, dizenteria, lepra si
    febra tifoida.
  • 17:20 - 17:26
    Sunt vicleni, lasi dar si cruzi, si apar de
    regula in grupuri masive.
  • 17:26 - 17:33
    Ei reprezinta elementele sireteniei
    si distrugerii subterane a regnului animal,
  • 17:33 - 17:47
    la fel cum evreii le reprezinta pentru
    specia umana.
  • 17:47 - 17:53
    Natiunea parazita a Iudei este vinovata
    pentru o mare parte a criminalitatii
    internationale.
  • 17:53 - 17:59
    In 1932 evreii, care nu insemnau decit
    1% din populatia lumii,
  • 17:59 - 18:07
    erau luati in evidenta pentru 34% din
    vinzarea de narcotice, 47% din jafuri,
  • 18:07 - 18:16
    47% din jocurile masluite, 82% din
    organizatiile criminale internationale,
  • 18:16 - 18:20
    si 98% din afacerile cu prostitutie.
  • 18:20 - 18:24
    Cele mai cunoscute expresii din
    jargonul criminalilor si gangsterilor
    internationali
  • 18:24 - 18:29
    provin din cuvinte ebraice si idis.
  • 18:29 - 18:34
    Aceste fizionomii contrazic imediat
    teoriile liberale
  • 18:34 - 18:40
    asupra egalitatii tuturor acelora care
    poarta vreo caracteristica umana.
  • 18:40 - 18:43
    Adesea evreii isi degizeaza aparenta
    fizionomica
  • 18:43 - 18:53
    atunci cind isi parasesc adaposturile
    din Polonia, pentru a iesi la vinatoare
    de bogatii.
  • 18:53 - 18:59
    Parul, barba, boneta si caftanul il
    fac pe evreul est-european usor
    recognoscibil pentru toata lumea.
  • 18:59 - 19:06
    Insa in cazul in care se debaraseaza de
    ele, doar oamenii cu un ochi avizat pot
    identifica originea sa rasiala.
  • 19:06 - 19:11
    O trasatura esentiala a evreului
    este aceea ce el mereu va incerca
  • 19:11 - 19:33
    sa-si ascunda originea, cind se afla
    in mijlocul non-evreilor.
  • 19:33 - 19:40
    Un grup de evrei polonezi care inca
    isi poarta caftanele
  • 19:40 - 19:44
    ni se infatiseaza mai apoi in vesminte
    occidentale
  • 19:44 - 19:54
    gata de a se infiltra in civilizatia
    Vestului.
  • 19:54 - 20:01
    E drept ca acesti evrei de ghetou nu se
    misca prea bine in hainele lor curate
    europene.
  • 20:01 - 20:05
    Intrucitva mai adaptati se dovedesc
    evreii din Berlin.
  • 20:05 - 20:08
    Parintii si bunicii lor au trait
    in ghetou
  • 20:08 - 20:12
    insa aceasta nu se poate citi pe
    fetele lor.
  • 20:12 - 20:17
    Aici, asimilarea celei de-a doua si
    a treia generatii si-a atins perfectiunea.
  • 20:17 - 20:22
    Pe dinafara incearca sa se comporte
    exact ca si poporul-gazda.
  • 20:22 - 20:27
    Oamenii lipsiti de instincte bune, cad
    prada cu usurinta acestui joc de mimica
  • 20:27 - 20:31
    si ii considera pe evrei la fel cu ei.
  • 20:31 - 20:34
    In aceasta consta, de fapt, pericolul:
  • 20:34 - 20:37
    Acesti evrei asimilati au sa ramina
    pe veci ca si corpuri straine
  • 20:37 - 20:59
    in organismul popoarelor-gazda, indiferent
    de aparenta lor.
  • 20:59 - 21:03
    Pina si aristocratii cu nume evreiesti de
    rezonanta
  • 21:03 - 21:08
    care au legat casatorii mixte in familii
    de nobilime ariana de generatii intregi
  • 21:08 - 21:20
    si au devenit o parte a inaltei societati
    europene, sunt tot corpuri straine.
  • 21:20 - 21:24
    Avem sa prezentam, in cele ce urmeaza,
    o scena dintr-un film dedicat familiei
    Rotschild.
  • 21:24 - 21:26
    A fost realizat de evrei americani
  • 21:26 - 21:36
    in mod evident ca si tribut adus unuia
    dintre cele mai mari nume ale istoriei
    evreiesti.
  • 21:36 - 21:40
    "Mama, impacheteaza argintaria!"
  • 21:40 - 21:43
    "Am si facut-o!"
  • 21:43 - 21:46
    Realizatorii isi onoreaza eroul intr-o
    maniera profund evreiasca
  • 21:46 - 21:51
    distrindu-se de felul in care batrinul Maier
    Amtschel Rothschild inseala la plata
    impozitelor statul ce-i ofera gazduire.
  • 21:51 - 22:10
    inducind agentii fiscali in eroare prin
    simularea saraciei.
  • 22:10 - 22:16
    "Goleste-ti buzunarele, si tine minte: n-ai
    mincat nimic de cinci zile!"
  • 22:16 - 22:19
    "Ti-e foame? - Nu prea!"
  • 22:19 - 22:24
    "Sa aratati infometati"
  • 22:24 - 22:31
    'Salomon, adu covorasul!" (lipsa v.o)
  • 22:31 - 22:55
    "Mama, ascunde mincarea!"
  • 22:55 - 23:04
    'Sa ne asezam!"
  • 23:04 - 23:16
    "Deschide, evreule!" (lipsa v.o)
  • 23:16 - 23:20
    'O, bunul meu prieten, agentul fiscal!"
  • 23:20 - 23:24
    "Unde e caietul de contabilitate?"
    (lipsa v.o)
  • 23:24 - 23:28
    "Tocmai ma uitam prin el.
    Sunt vremuri grele."
  • 23:28 - 23:33
    "Gudula, el e prietenul meu, agentul fiscal!"
  • 23:33 - 23:35
    "Ai nimerit rau, e o luna extrem de slaba."
  • 23:35 - 23:39
    "De cinci zile n-am vazut nici un gulden!"
  • 23:39 - 23:42
    "Clientii vin, e drept, insa nu cumpara
    nimic..."
  • 23:42 - 23:49
    "Si nimeni nu mai calatoreste zilele
    astea, deci nu merge nici schimbul de
    produse. Traim in foamete."
  • 23:49 - 23:52
    "In foamete? Dar ceva miroase bine aici!"
  • 23:52 - 23:57
    "A, vecinii mei gatesc ceva. Mama,
    ia inchide fereastra!"
  • 23:57 - 23:59
    "Drept cine ma iei?"
  • 23:59 - 24:01
    "Domnule, nu va inteleg."
  • 24:01 - 24:06
    "Rotschild, ai o datorie fata de stat
    de douazeci de mii de guldeni!"
  • 24:06 - 24:09
    "Douazeci? Negustorul din oras nu
    plateste atit!" (lipsa v.o)
  • 24:09 - 24:14
    "Nu e treaba ta, el nu e evreu!" (lipsa v.o)
  • 24:14 - 24:17
    "Nu pot plati mai mult de o mie!"
  • 24:17 - 24:30
    "Urca sus, perchezitioneaza casa!"
  • 24:30 - 24:37
    "Poate c-as gasi doua mii de guldeni!"
  • 24:37 - 24:41
    "Multi bani se pierd cu transportul
    postal."
  • 24:41 - 24:50
    "Atunci cind trebuiesc dusi dintr-o
    tara in alta!"
  • 24:50 - 24:53
    "Sunteti cinci frati...
  • 24:53 - 24:58
    "Fiecare aveti sa mergeti sa deschideti
    cite o banca..."
  • 24:58 - 25:00
    "Primul la Paris."
  • 25:00 - 25:02
    "Al doilea la Viena."
  • 25:02 - 25:04
    "Al treilea la Londra."
  • 25:04 - 25:06
    "Alegeti orasele cele mai importante!"
  • 25:06 - 25:10
    "Atunci cind banii vor trebui trimisi la Londra..."
  • 25:10 - 25:15
    "Nu veti risca nimic:"
  • 25:15 - 25:24
    "Amtschel, tu din Frankfurt ai sa-i scrii lui
    Nathan in Londra."
  • 25:24 - 25:33
    "La fel veti face si cind veti trimite bani
    de la Londra la Frankfurt."
  • 25:33 - 25:37
    "Oricite razboaie au sa fie..."
  • 25:37 - 25:42
    "...toti, din toate statele, vor face apel
    la bancile lui Rotschild."
  • 25:42 - 25:44
    "...pentru siguranta banilor."
  • 25:44 - 25:47
    Transferul banilor prin cecuri bancare
    nu este o inventie evreiasca
  • 25:47 - 25:51
    si nici n-a fost cultivata de evrei pentru
    binele omenirii.
  • 25:51 - 25:53
    Le-a servit mereu drept mijloc de a
    obtine
  • 25:53 - 26:01
    influenta internationala in detrimentul
    popoarelor care-i gazduiau.
  • 26:01 - 26:07
    "Unul din voi va plati, ca celalalt sa
    obtina reputatie, si invers."
  • 26:07 - 26:13
    "Bancile noastre vor cuceri Europa."
  • 26:13 - 26:19
    "Iar noi vom reprezenta o singura firma:
    cea a familiei Rotschild."
  • 26:19 - 26:22
    "Asta inseamna puterea."
  • 26:22 - 26:31
    "Iar cind veti avea puterea, amintiti-va
    de ghetou."
  • 26:31 - 26:39
    Ca atare, Nathan merge la Londra si devine
    englez.
  • 26:39 - 26:44
    Jacob merge la Paris si devine francez.
  • 26:44 - 26:50
    Salamon merge la Viena si devine
    austriac.
  • 26:50 - 26:57
    Carl la Napoli, unde devine italian.
  • 26:57 - 27:01
    Iar Amtschel ramine in Frankfurt, devenind
    german.
  • 27:01 - 27:04
    Insa, cu siguranta, toti ramin evrei.
  • 27:04 - 27:09
    Prin urmare, cind dupa Revolutia
    Franceza
  • 27:09 - 27:13
    evreii au devenit cetatenii natiunilor-
    gazda
  • 27:13 - 27:17
    ei au apartinut mereu a doua natiuni
    in acelasi timp.
  • 27:17 - 27:21
    Nu degeaba se intimpla ca ei sa aiba
    rude de singe la toate curtile europene,
  • 27:21 - 27:27
    si sa fie, prin urmare, la curent cu ceea
    ce se intimpla la aceste curti;
  • 27:27 - 27:31
    iar in tarile in care si-au extins influenta,
  • 27:31 - 27:33
    in acest secol al industriei si progresului,
  • 27:33 - 27:36
    afacerile evreiesti functioneaza ca
    niciodata inainte.
  • 27:36 - 27:40
    Casa Rotschild este doar un exemplu
    al folosirii acestei tactici de catre evrei
  • 27:40 - 27:46
    pentru a-si intinde plasa de influenta
    financiara asupra omului de rind.
  • 27:46 - 27:53
    Casa Warburg urmeaza aceeasi tactica,
    la fel cu alte familii bancare evreiesti.
  • 27:53 - 27:56
    Pina la inceputul secolului XX, evreii
    stau
  • 27:56 - 28:00
    in centrul tuturor interferentelor pietii
    de capital mondiale.
  • 28:00 - 28:02
    Sunt o putere internationala.
  • 28:02 - 28:07
    Cu toate ca nu reprezinta decit 1% din
    populatia pamintului, capitalul lor le
    permite
  • 28:07 - 28:23
    sa terorizeze piata de schimb mondiala,
    opinia publica mondiala si politica
    intregii lumi.
  • 28:23 - 28:26
    New York este astazi centrul de capatii
    al puterii evreiesti.
  • 28:26 - 28:32
    Piata bursiera din New York, centrul
    financiar al lumii, este condus de astfel de
  • 28:32 - 28:38
    case bancare evreiesti, precum Kuhn,
    Loeb, Warburg, Hanauer, Wertheim, Levison,
  • 28:38 - 28:45
    Seligmann, Guggenheim, Wolf, Schiff,
    Strauss, Stern si asa mai departe.
  • 28:45 - 28:49
    Acesti regi ai finantelor evrei adora
    sa isi faca jocul puterii din culise
  • 28:49 - 28:55
    stind departe de lumina rampei.
  • 28:55 - 28:59
    In exterior, ei s-au integrat perfect
    poporului-gazda.
  • 28:59 - 29:03
    Arata aproape ca si americanii autentici.
  • 29:03 - 29:08
    Bernard Baruch, evreu consultant
    financiar si prieten al presedintelui
    american,
  • 29:08 - 29:11
    sub masca unui cetatean inteligent
    al SUA.
  • 29:11 - 29:19
    Otto Kahn, evreu bancher pe Wall
    Street, incintat de rolul sau de lord
    anglo-saxon.
  • 29:19 - 29:24
    Bancherul evreu Felix Warburg.
  • 29:24 - 29:29
    Bancherul evreu Mortimer Schiff.
  • 29:29 - 29:34
    Avocatul evreu si agitatorul impotriva
    Germaniei, Samuel Untermeier.
  • 29:34 - 29:40
    Profesorul Felix Frankfurter, evreu consilier
    pe teme legislative al presedintelui american.
  • 29:40 - 29:45
    Herbert Lehman, evreu guvernator al
    statului New York.
  • 29:45 - 29:49
    Laguardia, primarul pe jumatate evreu
    al orasului New York.
  • 29:49 - 29:56
    Henry Morgenthau, evreu secretar
    al trezoreriei SUA.
  • 29:56 - 30:00
    Evreul Leon Blum, fost prim-ministru
    al Frantei,
  • 30:00 - 30:03
    care stie cum sa se comporte ca un
    francez autentic.
  • 30:03 - 30:07
    Milioane de muncitori francezi l-au
    aclamat cindva ca si conducator al
    partidului lor.
  • 30:07 - 30:11
    Evreul Hore Belisha, fost ministru de
    razboi al Angliei.
  • 30:11 - 30:16
    Soldatii englezi isi saluta comandantul!
  • 30:16 - 30:21
    Insa evreul e doar un parazit lipsit de
    radacini, chiar si cind are puterea in
    mina,
  • 30:21 - 30:24
    caci puterea n-a acumulat-o prin
    forta sa fizica.
  • 30:24 - 30:27
    Aceasta se mentine doar atit cit
    gazdele sale trase pe sfoara
  • 30:27 - 30:31
    sunt dispuse sa-l care in spate.
  • 30:31 - 31:27
    Amintiti-va acele tragice zile cind Germania
    a zacut neputincioasa.
  • 31:27 - 31:32
    Evreii si-au intuit sansa. Intocmai ca niste
    cetateni loiali, ei au pasit inainte
  • 31:32 - 31:37
    creind iluzia ca sunt pe deplin
    ingrijorati de soarta poporului german.
  • 31:37 - 31:41
    S-au grabit sa participe la asa-zisa
    asociatie nationala de la Weimar
  • 31:41 - 31:45
    unde urma sa se decida viitorul Germaniei.
  • 31:45 - 31:51
    Reprezentantul evreilor, Landsberg, iar in
    stinga sa, Schneidemann.
  • 31:51 - 31:57
    Evreul Hirsch, prim-ministru al Prusiei.
  • 31:57 - 32:05
    Evreul Theodore Wolf, editor al unui cotidian
    berlinez.
  • 32:05 - 32:11
    Evreul Georg Bernhard, directorul
    editurii Ullstein.
  • 32:11 - 32:17
    Evreul Hugo Preuss, creatorul constitutiei
    germane.
  • 32:17 - 32:25
    Evreul Walter Rathenau, ministrul
    german al afacerilor externe.
  • 32:25 - 32:32
    Evreul Hilferding, ministrul german
    al finantelor.
  • 32:32 - 32:42
    Evrerul Bernard Isidor Weiss, seful-adjunct
    al politiei berlineze.
  • 32:42 - 32:52
    In acest timp alti evrei reprezentau o
    linie radicala impotriva legii si ordinii.
  • 32:52 - 32:56
    Sub masca unor umanisti plini de
    altruism
  • 32:56 - 32:59
    acestia promiteau maselor marea cu
    sarea,
  • 32:59 - 33:02
    incitindu-le impotriva ordinii civile.
  • 33:02 - 33:08
    Libertate personala nelimitata si
    auto-ingaduinta maxima pentru
    individ,
  • 33:08 - 33:12
    respingerea tuturor idealurilor si
    valorilor clasice,
  • 33:12 - 33:16
    supunere neconditionata formei de
    viata oferita de placerile materiale,
  • 33:16 - 33:20
    critica celor sacre, revolta impotriva
    tuturor,
  • 33:20 - 33:26
    incitarea tineretului la lupta de clasa
    si terorism.
  • 33:26 - 33:33
    Nu intimplator aceasta doctrina de
    distrugere a natiunilor
  • 33:33 - 33:39
    a provenit din mintea lui Karl Marx, fiu al
    lui Margoehei, rabin si avocat din Trier.
  • 33:39 - 33:43
    Fondatorul si organizatorul Partidului
    Democrat Social German,
  • 33:43 - 33:48
    evreul Ferdinand LaSalle - Wolfson.
  • 33:48 - 33:53
    Evreica Rosa Luxemburg, pe numele
    real Emma Goldman,
  • 33:53 - 33:55
    o cunoscuta agitatoare comunista.
  • 33:55 - 34:02
    Evreul Nisson, vinovat pentru uciderea
    ostaticilor din Munchen.
  • 34:02 - 34:05
    Evreul Frankfurter, ucigasul
  • 34:05 - 34:08
    activistului national-socialist Wilheim
    Gustloff.
  • 34:08 - 34:14
    Evreul polonez Grynspan, asasin al
    diplomatului german von Rath la Paris.
  • 34:14 - 34:17
    Cu toate ca au reprezentat o minoritate
    infima
  • 34:17 - 34:23
    ei au stiut cum sa terorizeze o mare
    natiune toleranta.
  • 34:23 - 34:26
    Pentru fiecare mie de germani, au
    existat zece evrei.
  • 34:26 - 34:28
    Sau, mai bine spus,
  • 34:28 - 34:32
    pentru fiecare mie de germani dezbinati,
    care s-au luptat intre ei,
  • 34:32 - 34:39
    au existat zece evrei care, in pofida
    concurentei de afaceri, au avut un scop
    comun:
  • 34:39 - 34:41
    exploatarea germanilor.
  • 34:41 - 34:46
    Comerciantii evrei au impinzit orasele.
  • 34:46 - 34:49
    Trei sferturi din numarul intreg al evreilor
    au trait in marile orase
  • 34:49 - 34:55
    insa nu ca sa munceasca in fabrici. Au
    lasat asta in seama germanilor.
  • 34:55 - 34:59
    La fiecare mie de muncitori din Berlin,
    cite doi muncitori evrei.
  • 34:59 - 35:10
    La inceputul anului 1933, din 100 de
    procurori in Berlin, 15 erau evrei.
  • 35:10 - 35:15
    Din 100 de judecatori, 23 erau evrei.
  • 35:15 - 35:21
    Din 100 de avocati, 49 erau evrei.
  • 35:21 - 35:28
    Din 100 de doctori, 52 erau evrei.
  • 35:28 - 35:37
    Din 100 comercianti, 60 erau evrei.
  • 35:37 - 35:41
    Venitul mediu pe cap de german: 810
    marci.
  • 35:41 - 35:48
    Venitul mediu pe cap de evreu: 10.000
    de marci.
  • 35:48 - 35:52
    In timp ce milioane de germani au cazut
    prada somajului si foametei,
  • 35:52 - 35:58
    evreii emigranti acumulau bogatii fantastice
    in doar citiva ani.
  • 35:58 - 36:04
    Nu prin munca cinstita, ci prin camata,
    specula si frauda.
  • 36:04 - 36:12
    Fratii Sklarek au usurat trezoreria
    berlineza de 12 milioane si jumatate
    de marci.
  • 36:12 - 36:17
    Evreul Kutisker a fraudat banca Prusiei
    de 14 milioane.
  • 36:17 - 36:21
    Evreul Bermat a fraudat acelasi stat
    de 35 de milioane.
  • 36:21 - 36:23
    E de prisos sa mai amintim de celebrul
    profitor de pe urma inflatiei, Mendelsohn,
  • 36:23 - 36:29
    ori de escrocul evreu Katsenelenbogen,
    laolalta cu restul.
  • 36:29 - 36:37
    Evreii sunt infinit mai periculosi atunci
    cind li se permite amestecul in cultura
    unui popor,
  • 36:37 - 36:44
    in religia si in arta sa, ingaduindu-li-se
    sa-si exprima judecatile insolente la
    adresa acestora.
  • 36:44 - 36:50
    Conceptul de frumusete a barbatului
    nordic este imposibil de inteles pentru
    un evreu, prin natura sa
  • 36:50 - 37:29
    si are sa ramina mereu astfel.
  • 37:29 - 37:32
    Vizavi de puritatea si limpezimea
    conceptului german de arta,
  • 37:32 - 37:35
    evreul, lipsit fireste de radacini ale
    identitatii, e incapabil de sentiment.
  • 37:35 - 37:41
    Ceea ce el numeste arta trebuie in mod
    necesar sa raspunda nervilor sai deteriorati.
  • 37:41 - 37:44
    Duhoarea de putreziciune trebuie
    sa razbata din ea.
  • 37:44 - 37:50
    Trebuie sa fie nenaturala, grotesca,
    perversa ori patologica.
  • 37:50 - 37:56
    Aceste fantezii febrile ale mintilor
    bolnave fara scapare, au fost cindva
    mult laudate
  • 37:56 - 38:04
    de criticii de arta evrei din viata publica
    germana, ca niste expresii inate ale artei.
  • 38:04 - 38:13
    Astazi pare de necrezut ca astfel de
    picturi au fost cindva importate de
    aproape toate galeriile noastre de arta
  • 38:13 - 38:23
    insa proprietarii de galerii si criticii de
    arta evrei le-au exagerat cindva meritele
    ca unice forme autentice de arta moderna.
  • 38:23 - 38:27
    Viata culturala germana a fost negro-izata
    si bastardizata.
  • 38:27 - 38:33
    Pictura, arhitectura, literatura si
    muzica au avut si ele de suferit.
  • 38:33 - 38:40
    Pentru mai bine de o decada, evreii
    si-au exercitat puterea lor profana:
  • 38:40 - 38:45
    in calitate de proprietari de galerii de arta,
    publicisti muzicali, editori si critici
  • 38:45 - 38:55
    ei au decis ce urma sa fie numit arta
    si cultura in Germania.
  • 38:55 - 39:00
    Evreul Kerr, mogul al artei in Republica de
    la Weimar.
  • 39:00 - 39:04
    Evreul Tucholsky, un imoral artist
    pornografic...
  • 39:04 - 39:07
    care a pretins ca tradarea este onorabila
  • 39:07 - 39:10
    si ca un ideal eroic este cea mai
    stupida idee.
  • 39:10 - 39:20
    Evreul Hirschfeld, care a promovat
    homosexualitatea si perversiunea.
  • 39:20 - 39:23
    Sub masca dezbaterilor stiintifice,
  • 39:23 - 39:32
    acestia au incercat sa calauzeasca
    pornirile sanatoase ale umanitatii pe
    carari degenerate.
  • 39:32 - 39:36
    Evreul "relativitatii", Albert Einstein, cel
    care si-a ascuns
  • 39:36 - 39:39
    ura fata de germani inapoia pseudo-
    stiintelor sale obscure.
  • 39:39 - 39:47
    Evreul Kestenberg, cenzor al muzicii
    germane in Ministerul Prusac al Culturii.
  • 39:47 - 39:53
    Un Ed Dorado al evreilor s-au dovedit a
    fi teatrele germane. Aici ei au guvernat
    in voie
  • 39:53 - 39:58
    degradind traditia clasica prin incitarea
    la cele mai josnice instincte.
  • 39:58 - 40:02
    Evreul Haller si teatrul sau de revista.
  • 40:02 - 40:05
    La fel si evreul Nelson.
  • 40:05 - 40:09
    Evreul Rotter, care avea monopolul a
    sapte teatre din Berlin
  • 40:09 - 40:15
    ca sa se ascunda in cele din urma,
    avind datorii in valoare de milioane.
  • 40:15 - 40:21
    Directorul evreu de teatru de revista,
    Robert Klein.
  • 40:21 - 40:40
    Dictatorul scenei teatrului
    evreiesc, Max Reinhardt.
  • 40:40 - 40:43
    Cele mai multe piese de teatru erau
    regizate de evrei.
  • 40:43 - 40:54
    Comicii evrei Ehrlich si Morgan.
  • 40:54 - 40:59
    Nici in ceea ce priveste filmele nu erau
    mari diferente.
  • 40:59 - 41:03
    Regizorul de filme evreu Richard
    Oswald.
  • 41:03 - 41:07
    Comicul Gerron.
  • 41:07 - 41:12
    Evreii considera portretizarea a
    ceea ce este hidos si dizgratios
  • 41:12 - 41:18
    un teren ideal pentru obtinerea
    efectului comic.
  • 41:18 - 41:24
    Evreica Rosa Valetti.
  • 41:24 - 42:04
    Evreul Kurt Boar se simte in largul sau
    intr-un rol de o certa perversitate.
  • 42:04 - 42:10
    Evreul Kurt Nakuhn ridica in slavi asa-
    zisele virtuti ale unui ofiter depravat...
  • 42:10 - 42:26
    care nu se da inapoi de la a comite
    o crima.
  • 42:26 - 42:33
    Evreul este in mod instictual atras
    de orice este anormal si depravat.
  • 42:33 - 43:08
    El cauta mereu posibilitati de a sabota
    judecata sanatoasa a oamenilor.
  • 43:08 - 43:12
    Evreul Peter Lorre in rolul unui
    ucigas de copii.
  • 43:12 - 43:17
    Cu promovarea ideii ca nu asasinul,
    ci victima sa este vinovata,
  • 43:17 - 43:22
    dreapta noastra ratiune poate fi
    indusa in eroare de un portret prea
    indulgent al criminalului,
  • 43:22 - 43:31
    asa incit sa treaca peste amanunte
    si sa scuze crima insasi.
  • 43:31 - 43:37
    "O simt, asa cum arde in mine..."
  • 43:37 - 43:41
    "Trebuie sa merg pe calea pe care
    sunt condus."
  • 43:41 - 44:12
    "Si sa fug...sa fug...pe strazi nesfirsite.
    Vreau sa gasesc o scapare...o scapare!"
  • 44:12 - 44:41
    "Cu mine laolalta alearga si stafiile
    lor. N-au sa ma lase in pace. Iar eu
    trebuie s-o fac...trebuie!"
  • 44:41 - 44:45
    Un numar ridicol de mare de evrei a
    obtinut recunoasterea in Germania.
  • 44:45 - 44:49
    In ziare si buletine de stiri, lingusitorii
    evrei ai acestora
  • 44:49 - 44:56
    i-au prezentat publicului ca pe niste
    artisti germani.
  • 44:56 - 44:59
    Evreul Richard Tauber plecind catre
    New York,
  • 44:59 - 45:02
    a fost jelit intr-una ca o mare pierdere
    a artei germane.
  • 45:02 - 45:16
    Evreul Ernst Lubitsch a fost salutat ca
    si realizator de filme german.
  • 45:16 - 45:22
    "Sunt extrem de fericit sa ma intorc
    in Germania, mai cu seama in orasul
    meu natal, Berlin."
  • 45:22 - 45:31
    Evreul Emil Ludwig Cohn a fost onorat
    cu titulatura de scriitor german.
  • 45:31 - 45:35
    "Un autor nu poate face, astazi,
    altceva mai bun
  • 45:35 - 45:40
    decit sa poarte dupa sine numele
    Germaniei cu onoare."
  • 45:40 - 45:49
    Evreul Charlie Chaplin a fost primit
    de o multime entuziasta la vizita sa
    in Berlin.
  • 45:49 - 45:56
    Atunci, o mare parte a publicului german
    l-a aclamat pe evreul nou-venit.
  • 45:56 - 45:59
    Un dusman de moarte.
  • 45:59 - 46:00
    Cum s-a putut intimpla asa ceva?
  • 46:00 - 46:03
    Dogma falsa a egalitatii intre
    oameni
  • 46:03 - 46:07
    pacalise instinctul sanatos al
    natiunii noastre.
  • 46:07 - 46:11
    Secole de educatie religioasa
    i-au invatat pe crestinii europeni
  • 46:11 - 46:17
    sa-i priveasca pe evrei ca pe
    intemeietori egali ai religiei crestine.
  • 46:17 - 46:19
    Pictori si poeti germani, cu bunatate,
  • 46:19 - 46:33
    au idealizat figurile biblice ale
    istoriei tribale a evreilor.
  • 46:33 - 46:40
    Abraham, Isaac si Iacob au fost
    considerati stilpi de temelie
  • 46:40 - 46:52
    ai celor mai inalte virtuti morale si
    nobilitatii umane.
  • 46:52 - 47:00
    Stim insa, acum, ca evreii din Biblie
    nu puteau arata astfel.
  • 47:00 - 47:04
    Este necesar sa ne corectam
    perspectiva istorica.
  • 47:04 - 47:14
    Iata cum arata adevaratii evrei.
  • 47:14 - 47:17
    Cele ce urmeaza sunt imagini ale
    sarbatorii de Purim
  • 47:17 - 47:43
    filmata de evreii din Varsovia pentru a
    fi folosita ulterior ca document cultural.
  • 47:43 - 47:46
    Aceasta sarbatoare de familie cu
    aspect nevinovat
  • 47:46 - 47:52
    comemoreaza masacrul a 75.000 persi
    anti-semiti
  • 47:52 - 47:59
    de catre stramosii biblici ai evreilor
    actuali.
  • 47:59 - 48:04
    Biblia documenteaza ca "a doua
    zi evreii s-au odihnit
  • 48:04 - 48:10
    si au facut din ziua aceea una a
    ospatului, bucuriei si darurilor".
  • 48:10 - 48:18
    Ei au hotarit ca aceste doua zile
    dedicate Purim-ului
  • 48:18 - 48:32
    trebuiesc comemorate de catre copiii
    copiilor lor pentru totdeauna.
  • 48:32 - 48:36
    Germanii educati, obiectivi si toleranti
  • 48:36 - 48:40
    privesc aceste mituri ca pe niste
    elemente de folclor si obiceiuri
    ciudate.
  • 48:40 - 48:46
    Dar ceea ce vedeti este rasa lui Israel
    frecindu-si miinile de bucurie cu prilejul
    ospatului razbunarii
  • 48:46 - 48:50
    chiar de-ar fi ei imbracati in haine
    occidentale,
  • 48:50 - 49:58
    haine in care israelitii de azi isi
    deghizeaza natura lor criminala.
  • 49:58 - 50:02
    Pentru a intelege pericolul autentic
    dinapoia acestor practici,
  • 50:02 - 50:11
    este necesar sa privim catre
    invataturile morale ale rasei
    evreiesti.
  • 50:11 - 50:26
    Inca din copilarie, evreul invata despre
    vechile legi ale evreimii, in scolile unde
    se preda Talmudul.
  • 50:26 - 50:35
    Pe masura ce inainteaza in virsta, el
    invata tot mai mult din cartile legilor
    iudaice.
  • 50:35 - 50:38
    Insa aceasta nu e o educatie
    religioasa.
  • 50:38 - 50:44
    Rabinii nu sint teologi pasnici, ci
    niste educatori politici.
  • 50:44 - 50:51
    Politica unei rase parazite trebuie insa
    transmisa intr-un cadru secret.
  • 50:51 - 50:55
    Evreul comun din ghetou nu va fi
    neaparat initiat in aceste planuri.
  • 50:55 - 51:00
    E suficient ca el sa fie umplut,
    deocamdata, cu spiritul acesta din
    tinerete.
  • 51:00 - 51:04
    Ce ne invata vechea lege a Talmudului?
  • 51:04 - 51:09
    "Mereu sa fii viclean, atunci cind
    iti este teama;
  • 51:09 - 51:19
    raspunde cu blindete, pentru a potoli
    furia strainului, caci astfel ai sa fii
    pretuit.
  • 51:19 - 51:24
    Fa-ti-l prieten pe acela caruia
    soarta ii este prielnica."
  • 51:24 - 51:27
    "Cinci lucruri pe care Canaan le-a
    transmis fiilor sai:
  • 51:27 - 51:44
    Iubiti-va unii pe altii, iubiti cistigul nemuncit,
    iubiti preaplinul, uriti-va stapinii si feriti-va
    sa spuneti adevarul."
  • 51:44 - 51:49
    Dezvoltarea pe mai departe a
    vietii spirituale evreiesti se continua
    in sinagoga.
  • 51:49 - 52:14
    Evreii se bazeaza de la bun inceput pe
    faptul ca oamenii nu le inteleg limba
    si semnele ambigue.
  • 52:14 - 53:03
    Cutiutele negre de pe capetele lor
    contin pasaje din lege.
  • 53:03 - 53:07
    A face afaceri in timpul serviciului
    religios
  • 53:07 - 53:10
    nu este considerat de israeliti ca
    o forma a lipsei de respect.
  • 53:10 - 53:36
    Legea ne spune ca "Acela care
    slujeste Torah, va avea succes in
    afaceri."
  • 53:36 - 53:40
    Pergamentul cu Torah contine cele
    cinci carti ale lui Moise, iar legea
  • 53:40 - 54:22
    este pastrata in asa-zisa Arca Sfinta.
  • 54:22 - 54:40
    Pe drumul catre amvon, evreii saruta
    Arca pentru a cere iertarea pacatelor.
  • 54:40 - 54:50
    Sulul care contine Torah este rulat
    pina la locul de unde urmeaza a fi citit.
  • 54:50 - 54:56
    Dar ce fel de "adevaruri" transmite el?
  • 54:56 - 55:01
    Hora Hajum, verset 290:
  • 55:01 - 55:07
    "Rugati-va lui Dumnezeu, cel care a
    desprins popoarele sfinte de cele
    obisnuite,
  • 55:07 - 55:10
    si pe Israel de celelalte rase.
  • 55:10 - 55:14
    Acei pagini care n-au sa respecte
    poruncile date voua
  • 55:14 - 55:18
    dusmani va sunt si trebuiesc curatati
    de pe fata pamintului.
  • 55:18 - 55:21
    Furia lui Dumnezeu are sa coboare
    asupra lor, si El spune:
  • 55:21 - 55:24
    Chiar si pe cei mai buni dintre pagini
    am sa-i ucid.
  • 55:24 - 55:30
    Nu sunt popoare bune in lumea aceasta,
    caci toti sunt necredinciosi.
  • 55:30 - 55:34
    Insa fiii lui Israel binecuvintati sunt."
  • 55:34 - 55:37
    Haghida 3, verset 1:
  • 55:37 - 55:39
    "Si Domnul le-a spus Israelitilor:
  • 55:39 - 55:42
    credeti in mine ca singur Dumnezeu
    al acestui pamint,
  • 55:42 - 55:49
    si am sa fac poporul vostru singur
    stapinitor al acestui pamint."
  • 55:49 - 55:53
    Hora Hajim 126, verset 1:
  • 55:53 - 55:58
    "Glorie Celui etern, care nimiceste
    dusmanii poporului vostru
  • 55:58 - 56:08
    ii umileste si-i vintura, caci pamintul numai
    voua si poporului vostru va apartine."
  • 56:08 - 56:10
    Aceasta nu este o religie!
  • 56:10 - 56:16
    Este o conspiratie impotriva tuturor
    non-evreilor, facuta de o rasa bolnava,
    vicleana si otravita,
  • 56:16 - 56:24
    impotriva poporului arian si a legilor
    sale morale.
  • 56:24 - 56:28
    Unul dintre cele mai edificatoare
  • 56:28 - 56:33
    obiceiuri ale asa-zisei religii evreiesti
  • 56:33 - 56:37
    este sacrificarea animalelor.
  • 56:37 - 56:40
    Scenele care urmeaza
  • 56:40 - 56:45
    sunt printre cele mai teribile surprinse
    vreodata.
  • 56:45 - 56:50
    Le vom prezenta, in ciuda obiectiilor
    vizavi de lipsa de gust.
  • 56:50 - 56:53
    Este infinit mai important
  • 56:53 - 57:05
    ca poporul nostru sa cunoasca
    adevarul despre evreime.
  • 57:05 - 57:17
    Cetatenii sensibili sunt sfatuiti sa
    nu priveasca aceste scene.
  • 57:17 - 57:23
    Se pare ca religia lor le interzice
    evreilor consumul carnii provenite
    dintr-o macelarie obisnuita.
  • 57:23 - 57:27
    Procedeul lor lasa animalele sa singereze
    pina la moarte, fara sa li se grabeasca
    sfirsitul.
  • 57:27 - 58:56
    In mod fals, evreii descriu aceasta
    metoda ca fiind cea mai umana metoda
    de a sacrifica un animal.
  • 58:56 - 58:58
    Stiinta europeana a inregistrat cu
    multa vreme in urma
  • 58:58 - 59:01
    specificul chinuitor al acestui tip de
    sacrificare.
  • 59:01 - 59:08
    In 1892 poporul a votat pentru
    interzicerea ei in Elvetia.
  • 59:08 - 59:15
    Legea evreiasca nu are nici un fel
    de iubire ori respect fata de animale,
    in sensul germanic al cuvintelor.
  • 59:15 - 59:21
    Pentru ei este chiar interzis ca
    animalului sa-i fie curmata suferinta.
  • 59:21 - 59:27
    Miscarea National Socialista s-a opus
    acestei crude
  • 59:27 - 59:30
    metoda de tortura a animalelor
    neajutorate, inca din primele sale
    zile de functionare.
  • 59:30 - 59:35
    In aproape toate alegerile provinciale
    si in parlament
  • 59:35 - 59:38
    s-au inaintat motiuni pentru interzicerea
    acestei forme de sacrificare.
  • 59:38 - 59:42
    Insa intreaga presa controlata
    de evrei a pretins ca demersul
    nostru este unul dizgratios.
  • 59:42 - 59:45
    In sedinte tinute in Baden, Bavaria si
    Turingia
  • 59:45 - 59:49
    national socialistii au inaintat motiuni
    pentru interzicerea acestei forme de
    sacrificare
  • 59:49 - 59:52
    in sensul in care este nedemna pentru
    o natiune civilizata.
  • 59:52 - 59:54
    "Nazistii, in anti-semitismul lor plin
    de ura,
  • 59:54 - 59:57
    nu se dau inapoi de la a implica
    cetatenii Germaniei in
  • 59:57 - 60:01
    amestecul lor in obiceiuri religioase
    consfintite prin trecerea timpului.
  • 60:01 - 60:03
    Ei pretind ca e vorba doar de
    cruzime fata de animale.
  • 60:03 - 60:06
    Oameni de stiinta obiectivi insa
    au demonstrat de mult
  • 60:06 - 60:06
    ca aceasta forma de sacrificare
  • 60:06 - 60:13
    este una dintre cele mai umane
    pretutindeni in lume."
  • 60:13 - 60:17
    "Fantezia nazista a opozitiei
    fata de sacrificiul ritual"
  • 60:17 - 60:18
    "Lupta cu carnea cusher"
  • 60:18 - 60:20
    "Un studiu obiectiv al rabinului
    Engelbert."
  • 60:20 - 60:21
    "Ca raspuns la multe intrebari
  • 60:21 - 60:23
    din toate cercurile, daca sacrificarea
    animalelor din cadrul
  • 60:23 - 60:24
    ritualurilor iudaice reprezinta
    cruzime fata de animale,
  • 60:24 - 60:26
    as dori sa precizez urmatoarele:
  • 60:26 - 60:27
    Sacrificarea aceasta este, in sine,
    o problema a..."
  • 60:27 - 60:31
    "Explicatia rabinilor germani."
  • 60:31 - 60:34
    "Sedinta urgenta de consiliu: oamenii
    de stiinta resping minciunile naziste"
  • 60:34 - 60:37
    "Atacul asupra constitutiei esueaza"
  • 60:37 - 60:40
    "Motiunea nazista este respinsa.
    Ipocritii "iubitori de animale"
  • 60:40 - 60:44
    Presa evreiasca a reusit sa tipareasca
    aceste rinduri tocmai pentru ca rareori
    vreun german
  • 60:44 - 60:48
    a vazut cum are loc o sacrificare
    cusher.
  • 60:48 - 60:52
    Daca luam in considerare bine-
    cunoscuta dragoste a germanilor
    fata de animale, ar fi fost
  • 60:52 - 60:56
    imposibil ca evreii sa fie lasati sa
    continue tortura
  • 60:56 - 61:05
    animalelor nevinovate si neajutorate,
    fara a fi pedepsiti.
  • 61:05 - 61:10
    Aceste scene demonstreaza cruzimea
    acestei metode de sacrificare.
  • 61:10 - 61:15
    Ele de asemenea expun caracterul unui
    rase care-si ascunde brutalitatea decerebrata
  • 61:15 - 61:18
    dinapoia unei fatade de pioase
    obiceiuri religioase.
  • 61:18 - 61:20
    Macelarii evrei leaga, de regula,
    animalele
  • 61:20 - 61:24
    pentru ca miscarile dezlantuite ale
    acestora sa nu le tradeze agonia.
  • 61:24 - 62:10
    Este de asemenea un obicei ca
    macelarii sa fixeze la pamint
    animalul dezlegat.
  • 62:10 - 62:17
    Imediat dupa preluarea puterii de
    catre fuhrer, o lege a intrat pe rol
    pe 21 aprilie, 1933
  • 62:17 - 62:20
    care a interzis forma evreiasca de
    sacrificare animala.
  • 62:20 - 62:24
    S-a decretat ca tuturor animalelor cu
    singe cald
  • 62:24 - 62:27
    li se va administra anestezic inainte
    de sacrificare.
  • 62:27 - 62:31
    Si, dupa cum a procedat fata de
    sacrificarea rituala, Germania National
    Socialista
  • 62:31 - 62:33
    a facut o curatenie generala a
    evreimii.
  • 62:33 - 62:35
    Gindirea si singele evreiesc
  • 62:35 - 62:38
    n-au sa mai polueze niciodata
    natiunea germana.
  • 62:38 - 62:41
    Sub conducerea lui Adolf Hitler,
  • 62:41 - 62:45
    Germania a ridicat stindardul de
    lupta impotriva evreului etern.
  • 62:45 - 62:50
    Sedinta Reichstag din 30 ianuarie,
    1939
  • 62:50 - 62:54
    "E destul spatiu unde se poate trai,
    in lumea asta,
  • 62:54 - 62:59
    insa ideea ca poporul evreu a fost
    ales de Dumnezeu
  • 62:59 - 63:06
    pentru a trai pe seama productivitatii
    altor popoare, va trebui, finalmente,
    abandonata.
  • 63:06 - 63:12
    Evreii vor trebui sa se obisnuiasca cu
    ideea de a isi asuma
  • 63:12 - 63:14
    o activitate constructiva si respectabila,
    asa cum o fac si alti oameni.
  • 63:14 - 63:19
    Daca nu, mai devreme sau mai tirziu,
    au sa aiba niste probleme cum nici
    n-au visat.
  • 63:19 - 63:24
    Daca cumva puterile evreiesti din
    finantele internationale, din interiorul
    si exteriorul Europei
  • 63:24 - 63:28
    au sa impinga oamenii intr-un alt
    razboi mondial, rezultatul n-are sa fie
  • 63:28 - 64:34
    o victorie a evreimii, ci distrugerea
    integrala a rasei evreiesti in Europa."
  • 64:34 - 64:39
    Legea eterna a naturii, de a pastra o
    rasa pura, este mostenirea pe care
  • 64:39 - 64:46
    moscarea National-Socialista o lasa
    pentru totdeauna natiunii germane.
  • 64:46 -
    In acest spirit, poporul german unificat
    paseste catre viitor.
Title:
Der ewige Jude ( full eng/ita/spa/greek/pt/cz/est subs )
Description:

Der ewige Jude ist ein nationalsozialistischer Propagandafilm. Er wurde unter der Regie von Fritz Hippler in 1940 gedreht.

The eternal Jew is a nazi propaganda film directed by Fritz Hippler in 1940.

L'ebreo eterno è un film della propaganda nazista girato dal regista Fritz Hippler nel 1940.

http://www.daemuk.ch

more » « less
Duration:
01:05:36
Amara Bot edited Romanian subtitles for Der ewige Jude ( full eng/ita/spa/greek/pt/cz/est subs )
Amara Bot added a translation

Romanian subtitles

Revisions