-
Probabil că nu ați auzit de noi,
-
pentru că simțim că nu avem
un cuvânt de spus.
-
Noi suntem oameni obișnuiți,
-
etichetați drept refugiați,
solicitanți de azil,
-
migranți în toată Marea Britanie.
-
Dar cred că a venit momentul
să vorbim.
-
Suntem aici să vă spunem de ce.
-
Nimeni nu-și părăsește casa
-
decât dacă aceasta este
gura unui rechin.
-
Nu e ușor să ajungi într-o altă țară.
-
Să supraviețuiești cu 5 lire pe zi.
-
Să nu ai acces la muncă
și la educație.
-
Să fii separat de oamenii
pe care-i iubești.
-
Să încerci să o iei de la capăt
-
pe un teren necunoscut.
-
Așa că începem să vorbim.
-
Vrem să muncim și să răsplătim,
-
să facem o schimbare,
-
să învățăm,
-
și să fim liberi.
Amplifying Voices
