Istoria tatuajelor - Addison Anderson

Vizualizaţi întreaga lecţie: http://ed.ted.com/lessons/the-history-of-tattoos-addison-anderson

Dacă aveţi un tatuaj, faceţi parte dintr-o bogată istorie culturală ce datează de cel puţin acum 8,000 de ani. De unde provine acest obicei al modificării corporale şi cum şi-a schimbat funcţia de-alungul timpului? Addison Anderson urmăreşte istoria tatuării.

Lecţie creată de Addison Anderson, animaţie creată de The Think Blot.

Vă gândiți să vă faceți un tatuaj?

Decorându-vă trupul va adăuga
încă o poveste personală

la istoria tatuajelor datând
încă de acum 8000 de ani.

Mumiile tatuate din lumea întreagă
atestă universalitatea

modificărilor corporale
de-alungul mileniilor

și faptul că ați fi putut rămâne
cu ele pentru totdeauna,

dacă civilizația actuală n-ar fi
inventat îndepărtarea cu laser.

O mumie din cultura Chinchorro,
a perioadei preincașe din Peru

are o mustață tatuată pe buza superioară.

Ötzi, mumia îngheţată din Alpi,
are tatuaje în cărbune pe şira spinării,

în spatele genunchiului
și în jurul gleznelor,

ce ar fi putut fi o formă
de acupunctură timpurie.

Mumia lui Amunet, o preoteasă
din Regatul Mijlociu al Egiptului antic

are tatuaje simbolizând
sexualitatea și fertilitatea.

Chiar mai vechi decât mumiile
sunt figurine reprezentând oameni tatuați

și instrumente folosite la tatuat,
datând de zeci de mii de ani.

Originii istorice a tatuajelor
nu i se poate atribui o dată fixă,

și de ce le numim de fapt „tatuaje"?

Cuvântul e o adaptare anglofonă
a lui „tatao",

cuvânt polinezian originar din Tahiti,

locul unde căpitanul englez James Cook
a debarcat în 1769,

și a întâlnit bărbați și femei
plini de tatuaje.

Poveștile descoperirilor lui Cook
și tatuajele achiziționate de echipaj

au consolidat folosirea
cuvântului „tatuaj' în locul altora

precum „cicatrizare", „pictare"
și „însemnare",

fiind extrem de popular în înalta
societate engleză din epoca victoriană.

Am putea presupune că victorienii
aveau o atitudine pe măsură

referitor la astfel de excentricități,
iar asemena opinii

și chiar prohibiții ale tatuajelor
se pot găsi în cursul istoriei.

Dar, deși unii britanici dezaprobau
tatuajele în mod public,

în spatele ușilor închise,
departe de ochii publicului,

mulți oameni consimțeau să și le facă.

Se spune că regina Victoria ar fi avut
un tigru luptându-se cu un piton,

iar tatuajele deveniseră foarte populare
printre soldații căpitanului Cook,

care le foloseau să-și noteze călătoriile.

Ai traversat Atlanticul?
Tatuează-ți o ancoră.

Ai ajuns la sud de Ecuator?
E timpul să-ţi tatuezi o ţestoasă.

Însă culturile vestice aveau tatuaje
dinainte să-i întâlnească

pe cei din Samoa și Maori,
din Pacificul de Sud.

Cruciații aveau crucea Ierusalimului,

încât dacă mureau în bătălie
să poată avea o înmormântare creștină.

Soldații romani de pe zidul lui Hadrian
aveau tatuaje militare,

iar picţilor le spuneau „picți”
pentru că erau pictaţi.

Există și o tradiție a oamenilor
tatuați fără voia lor.

Grecii și romanii își tatuau
sclavii și mercenarii

ca să-i descurajeze
să fugă sau să dezerteze.

În Japonia infractorii erau tatuați
încă din secolul XVII.

Naziștii infami tatuau numere
pe pieptul și brațele evreilor

și altor prizonieri din lagărul
de concentrare Auschwitz,

pentru a putea identifica apoi cadavrele.

Tatuajele impuse prizonierilor
și proscrișilor se pot redefini

când oamenii își asumă acel statut
sau acea perioadă istorică.

Primo Levi a supraviețuit Auschwitz-ului

și a purtat mâneci scurte
în Germania postbelică

să amintească oamenilor crimele
simbolizate de numărul său.

Azi, descendenți ai supravieţuitorilor
Holocaustului au numerele rudelor

tatuate pe brațe.

„Torah" are reguli împotriva tatuajelor,

dar dacă doriți să imortalizați ceva
ce nu ar trebui uitat vreodată?

Iar criminalii și proscrișii din Japonia,
la a căror tatuare s-a renunţat

de la jumătatea secolului XIX,
până după al doilea război mondial,

își decorau însemnele penale cu modele
inspirate de gravuri pe lemn,

literatură tradițională
şi iconografie mitică spirituală.

Pentru găștile Yakuza tatuajele erau
semne ale loialității și curajului etern.

Erau permanente
şi era dureros să ţi le faci.

Pentru Maori, acele tatuaje erau
o tradiție acceptată pretutindeni.

Dacă renunţai la durerosul proces
al tatuării moko,

desenul nefinalizat îţi trăda lașitatea.

Azi, dacă nu alegi calea tradițională,
artistul va folosi un aparat de tatuaj,

bazată pe modelul patentat
de Samuel O'Reilly în 1891,

inspirat şi el după aparatul de şabloane
al lui Thomas Edison, din 1876.

Cu o istorie atât de bogată
și posibilități atât de vaste,

ce tatuaj o să-ţi faci?

Ele exprimă clar cine eşti
sau cine vrei să pari.

Naturalistul de la bordul lui Cook
spunea despre tatuajele tahitienilor:

„Toți sunt însemnați,
deşi, pe diferite părți ale corpului,

probabil în funcție de umorul propriu
sau după întâmplări din viață."

Poate umorul sau împrejurările
te îndeamnă

să-ţi tatuezi un simbol
din patrimoniul cultural,

un semn al spiritualității,
al energiei sexuale,

sau pur și simplu al tradiționalei
sfidări avantgardiste,

un memento al unei reușite,

sau crezi că ţi-ar sta bine
cu Hulk Hogan călare pe un rinocer.

E felul tău de exprimare,
corpul tău, deci decizia îţi aparţine.

Doar două reguli:

găseşte un artist tatuator care
să nu se rușineze să-ţi deseneze ideea,

iar dacă ai dubii,
nu poţi da greș cu „Mama".